5,243 matches
-
cifra de afaceri, valoarea capitalului și/sau numărul de salariați, își aduce o contribuție însemnată la modelarea culturală. Dacă o firmă este mare, cu atât diversificarea culturală este mai mare. " Situația economică a organizației influențează cultura organizațională prin mărimea și accesibilitatea resurselor pentru salariați, prin restricțiile, respectiv facilitățile econo-mice practicate, prin intensitatea stresului economic asupra evoluției firmei și a angajaților săi (este mai evidentă atunci când situația nu este bună). Înființarea, creșterea rapidă, fructificarea investițiilor precedente și declinul economic generează anumiți parametri
Brandingul de angajator by Mihaela Alexandra Ionescu [Corola-publishinghouse/Administrative/900_a_2408]
-
poetului). Nu în ultimul rând, exegetul face o analiză a operei poetice eminesciene din punctul de vedere al "publicului țintă", cu referiri directe la ofertele identitare și genealogice propuse acestuia, dar și la potențiala ei arie de răspândire, din perspectiva accesibilității tematice și artistice. Nu în ultimul rând, sunt avute în vedere intervențiile exterioare asupra operei (voite sau nu), care au contribuit și ele la fixarea unei anumite imagini despre poet (greșelile de transcriere și de tipar, unificarea și aducerea la
Nașterea unui brand by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8842_a_10167]
-
să scot fișe cu poreclele celor 18 antrenori din prima ligă, pentru a nu mai vorbi de jucători și de alde "Corleone", "Nașul" etc. Mi se pare o strălucită imbecilitate, să cauți să anulezi, printr-un lexic criptic, tocmai enorma accesibilitate a fenomenului. Asta în cazul unui fenomen popular, frizînd o epidemie mondială! În loc să meargă în sensul teribilei și, pentru presă, cîștigătoarei isterii de masă, ei, "cronicarii" sportivi, se pun contra curentului: fac singurul lucru pe care îl știu contra vîntului
Fălcosu contra Săpăligă și cronicarii contra vântului by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/9111_a_10436]
-
sar în stradă în timp ce tramvaiul merge cu toată viteza. Zece persoane s-au ales cu răni mai mult sau mai puțin grave. În noul limbaj al comunicării, câmpul fenomenal pune în mișcare neașteptată câmpul conștiinței, dar cu un mare grad accesibilitate și cu maximum de mesaj. Tâlcul e găsit în psihologia eternă a mulțimilor, care implică o ancestrală neliniște deviată în spaimă. Și o reflectare în actualitate: Această cutie cu chibrituri este un adevărat simbol. Cred că epoca noastră este plină
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
cu implicare în prezentul imediat, văzut în mersul lui spre bine, relativizând sau ignorând vechiul, răul, moartea, declinul, ca semne ale decadentismului și pesimismului; 6. contează primordial conținuturile, scopul educativ, arta cu tendință, nu arta pentru artă, formalismul; 7. dezideratul accesibilității, într-o cultură pentru mase, se opune ermetismului și elitismului; 8. realismul socialist se opune modernismului capitalist, cosmopolitismului. Realismul socialist există, desigur, până la sațietate în comunism, și ca termen și ca exemplificare într-o literatură oportunistă - cum aș prefera să
Proletcultism sau realism socialist? (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8185_a_9510]
-
necondiționat al regimului proletar. Jdanov reamintește punitiv în 1946 necesitatea ca literatura și celelalte arte să reprezinte socialismul, sovietismul, poporul, spiritul revoluționar de construcție a unei lumi noi, "caracterul grandios al proiectului comunist" (p. 87), respectând criteriile de inteligibilitate și accesibilitate. Istoria se repetă, în mic, precipitat și cam cu aceleași conflicte, și în perimetrul comunismului românesc. Proletcultismul, altfel înțeles, va fi repetat în intervalul 1948-1950, iar realismul socialist va fi adoptat din 1951 cu schematisme, exclusivisme, meandre și fluctuații. În
Proletcultism sau realism socialist? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8211_a_9536]
-
cu oferta serviciilor sexuale. În privința cererii s-a Încercat o determinare mixtă, cantitativă și calitativă a acesteia, luându-se În calcul aspecte variate, de la evoluția climatului etic și moral al societății la Încadrarea juridică (prohibitivă sau permisivăă a faptei, de la accesibilitatea unor astfel de servicii până la discursul tradițional al moraliștilor cantonați În dogme religioase interpretate cu strictețe sau, mai rău, În precepte anacronice refractare la tot ce Înseamnă adaptare la condițiile contemporaneității, În ciuda argumentelor biologice, sociologice sau psihologice cu care sunt
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
domnișoara drăguță de la non stopul de pe colț care zâmbea tuturor și era mereu amabilă. Era ceva cu totul nou pentru mine. Un oraș În care nimeni nu te cunoaște, nimeni nu știe trecutul tău, nimeni nu știe nimic despre tine...”. Accesibilitatea noii sale ocupații avea Însă dezavantajul unei remunerări nesatisfăcatoare, insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor curente, astfel Încât tânăra se hotărăște să revină la viața de noapte, diferența fiind că acum nu mai era prostituată, ci dansatoare Într-un club de noapte. Deși
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
ajutoare economice spre Iugoslavia a contribuit la mărirea rupturii în presupusul bloc comunist monolitic.110 Însă se poate vedea că RPFI a fost favorizată în promovarea titoismului și datorită poziției sale geografice: SUA putea să-i acorde sprijin naval datorită accesibilității sale la Marea Adriatică. Mai mult, pierderea Belgradului din orbită sovietică va avea efect direct asupra mișcării comuniste din Grecia. Astfel, în octombrie 1949, după înăbușirea insurgentei comuniste, liderii comuniști greci au înaintat o propunere de încetare a luptei, în timp ce se
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
de comportamente sociale și, de aceea, nu este suficientă luarea deciziilor la nivel central, ci este necesară adaptarea acestora la specificul local. În țările în curs de dezvoltare, obiectivele procesului de descentralizare sunt, în general, axate pe îmbunătățirea eficienței, echității, accesibilității și calității serviciilor furnizate, precum și a gradului în care acestea acoperă nevoile locale. În fapt, descentralizarea este foarte clar legată de dezvoltarea economică, dar și de sistemele democratice de guvernare<footnote Andrei, T., Matei, A., Roșca, I. (2008), Corupția. O
Integritate publică şi corupţie Abordări teoretice şi empirice. In: Integritate publică şi corupţie:abordări teoretice şi empirice by Florin Marius POPA () [Corola-publishinghouse/Administrative/230_a_217]
-
Cât de recentă este informația? Ø puncte de vedere Toate aspectele prezentate, văzute într-un tot unitar. Ø gradul de aprofundare Este o lucrare care abordează subiectul superficial sau în profunzime? Ø adaptare generală Lucrarea este prezentată la nivelul de accesibilitate al beneficiarilor? Lungimea textelor? Ar putea să-l descurajeze pe cititor? Suportul informațional este adaptat subiectului prezentat? Documentul este de folosință individuală, colectivă sau le îmbină? Ø pertinența Lucrarea este în raport direct cu gradul de cunoaștere și experiența utilizatorilor
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
în cazul bibliotecilor publice. 2. Constrângeri materiale Constrângerile materiale se referă la incapacitate de depozitare, la condiții improprii pentru păstrarea informațiilor pe anumite suporturi, care necesită echipament special de consultare. 3. Dificultăți legate de limba în care este scris documentul, accesibilitatea acestuia. Modalitățile de achiziție bine cunoscute și minuțios stabilite nu vor fi decât enumerate: comanda, descrierea cât mai exactă a lucrării solicitate spre achiziții. Sistemele informatizate moderne de gestionare a informațiilor au module speciale care ușurează munca bibliotecarului, rămânându i
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
consultare la distanță, Internet etc.) Ø Numărul posturilor la care se pot face căutările Ø Ergonomia ecranelor (ușurința rulării ecranelor până la informația dorită) Ø Accesul intelectual (descrierea ordonată) Ø Bernard Calenge enumera calitățile pe care le are un OPAC: Ø Accesibilitate (în funcție de tipul bibliotecii și de beneficiari) Ø Adecvare (mesajele conținute de ecran) Ø Coerența (adaptarea limbajului propus de către program la vocabularul utilizatorilor) Ø Înțelegere (calitatea limbajului de comunicare) Ø Eficacitate (pentru găsirea informației dorită, mesajele ajutătoare trebuie să fie clare
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
130 Indicele dezvoltării satului 131 Unde sunt satele de maximă dezvoltare/sărăcie 135 Nivel regional 135 Nivel comunal 137 Nivel de sat 138 Sărăcia comunitară ca izolare (grila FRDS) 141 Tipologia socială a comunităților de romi din România 145 Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV) 146 Cine trăiește în comunitățile sărace? 147 Ignorarea sărăciei comunitare în practica DEVCOM 151 Capitolul 6 Ideologii implicate în DEVCOM 153 Ideologii sistematice 154 Succesiuni istorice 154 Nuclee ideologice 156 Ideologii sociale 159 Democrați, comunitariști, autoritariști și
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
profilul cultural dominant și de experiența de migrație circulatorie internațională 127 Tabelul 14. Nivelul mediu de dezvoltare a satelor în funcție de localizare, 2002 139 Tabelul 15. Suprafața locuibilă pe locuință, pe tipuri de sate, 2002 140 Tabelul 16. Indicatori pentru tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV) 147 Tabelul 17. Profilul social al romilor care locuiesc în comunități sărace sau nesărace (%) 148 Tabelul 18. Sărăcia comunitară și omogenitatea comunității de romi 149 Tabelul 19. Sărăcia comunitară la romi în funcție de grupul cultural căruia îi aparțin
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
Comunitate de romi cu probleme foarte severe INS Institutul Național de Statistică IS Inconsistență de status LOWPROB Comunitate de romi cu probleme de intensitate redusă MIDPROB Comunitate de romi cu probleme severe NONPROB Comunitate de romi fără probleme deosebite de accesibilitate, infrastructură sau venituri PROROMI Sondaj realizat de Banca Mondială și ANR în anul 2005 la nivelul comunităților de romi de cel puțin 20 de gospodării, localizate relativ compact QLIFEUR Indice al calității vieții la nivel de comună sau oraș Capitolul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
o estimare indirectă a capitalului relațional intercomunitar. Cu cât satul este mai izolat, cu atât este mai probabil ca locuitorii săi să dispună de mai puține relații în afară, la nivelul altor comunități. Aceeași izolare semnifică însă și șansele de accesibilitate la servicii sociale extracomunitare sau la oportunități de loc de muncă. Altfel spus, izolarea este o variabilă de estimare indirectă pentru nivelul pe care îl au toate stocurile de capital comunitar. Figura 11. Indicatorii componenți ai indicelui de dezvoltare a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
15. Comunele în funcție de nivelul de dezvoltare, 20021tc "Figura 15. Comunele în funcție de nivelul de dezvoltare, 20021" Nivel de sattc "Nivel de sat" Viața socială a satelor este puternic dependentă de localizarea lor, de oportunitățile pe care le oferă orașul, drumul și accesibilitatea instituțională. Satele cele mai sărace sunt cele izolate în câmpie, departe de drumuri modernizate și de orașe mari și cu statut periferic în cadrul comunei de care aparțin. La celălalt pol, cu șanse sporite de bunăstare, sunt satele de deal/munte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
centru de comună este foarte mare, rezultă că o serie de bunuri comunitare ajung să fie asigurate preponderent pentru satul „cu primăria” tocmai în virtutea centralității sale administrative și, de multe ori, spațiale. Șansele sporite de comunicare cu orașul și de accesibilitate instituțională acționează ca principală forță de atracție a migranților dinspre satele periferice spre cel central în spațiul aceleiași comune. Migrația intracomunală ajunge astfel să contribuie la accentuarea decalajelor de dezvoltare dintre satele centrale și cele periferice. Ca urmare a acțiunii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
condiționează în același mod dezvoltarea satelor la nivelul tuturor regiunilor istorice ale țării. Peste tot, satele sărace apar ca fiind departe de drumurile modernizate și cu localizare la margine de județ. A locui la margine de județ implică, de obicei, accesibilitate redusă la serviciile sociale care au maximă concentrare în orașul capitală de județ. Marginea de județ contează cel mai puțin pentru dezvoltarea satelor la nivelul regiunilor istorice cu grad ridicat de modernizare, în speță, în cazul Transilvaniei și al regiunii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
care au fundamentat-o au propus eliminarea criteriilor ce erau asociate frecvent cu erori de raportare de către comunități, dar și cu ambiguități marcate de interpretare. Dintre cele opt criterii ale grilei, cinci sunt explicit corelate cu distanța ca factor de accesibilitate la diferite servicii comunitare. În mod particular contează distanța față de cel mai apropiat oraș de cel puțin 5.000 locuitori (criteriile 4, 5, 6). Rezultă că sărăcia estimată prin grila FRDS este asociată preponderent cu accesibilitatea la bunuri și servicii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
distanța ca factor de accesibilitate la diferite servicii comunitare. În mod particular contează distanța față de cel mai apropiat oraș de cel puțin 5.000 locuitori (criteriile 4, 5, 6). Rezultă că sărăcia estimată prin grila FRDS este asociată preponderent cu accesibilitatea la bunuri și servicii publice (electricitate,servicii de sănătate, servicii școlare, servicii de transport și comunicare, servicii comerciale). Deși nu se înregistrează decât distanța până la cel mai apropiat oraș, este foarte probabil că în spatele valorilor pe care le au acești
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
fac în continuare pornind de la datele unui sondaj (PROROMI) realizat în 2005 de către Banca Mondială și Agenția Națională pentru Romi pe un eșantion reprezentativ de 848 comunități de romi relativ compacte, cu cel puțin 20 de gospodării în componență. Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)tc "Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)" Pornind de la datele din sondajul PROROMI se poate argumenta că variațiile de sărăcie, structură socială și culturală sunt date, la nivelul comunităților de romi, de locul în care trăiesc, de infrastructura
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
unui sondaj (PROROMI) realizat în 2005 de către Banca Mondială și Agenția Națională pentru Romi pe un eșantion reprezentativ de 848 comunități de romi relativ compacte, cu cel puțin 20 de gospodării în componență. Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)tc "Tipologia „accesibilitate, infrastructură, venit” (AIV)" Pornind de la datele din sondajul PROROMI se poate argumenta că variațiile de sărăcie, structură socială și culturală sunt date, la nivelul comunităților de romi, de locul în care trăiesc, de infrastructura de care dispun și de principalele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
surse de venit pe care le au. Altfel spus, voi pleca de la premisa că periferialitatea localizării, accesul redus la servicii publice și sursele modeste de venituri sunt principalele variabile care permit identificarea CR în funcție de gradul lor de sărăcie (tabelul 16). Accesibilitatea redusă a fost estimată prin trei indicatori referitori la: - amplasarea comunității la marginea localității; - absența unor drumuri de acces sau interioare care să fie asfaltate sau pietruite; - amplasarea comunității în apropierea unei gropi de gunoi. O CR este considerată ca
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]