186 matches
-
Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Marele singuratic" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste. Gabriela Nasta a obținut în 1977 Premiul pentru montaj al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru activitatea sa la acest film; premiul a fost decernat ex-aequo și Cristinei Ionescu pentru filmul "Mama".
Marele singuratic (film) () [Corola-website/Science/325973_a_327302]
-
Bleonț și Gheorghe Visu creează un cuplu al ecranului la fel de puternic ca Redford-Newman în «Butch Cassidy și Sundance Kid», Hackman-Pacino în «Sperietoarea» sau Hoffman-Cruise în «Rainman». Memorabil, de asemenea, Marcel Iureș în rolul unui polițist psihopat”". Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în 1984 Premiul pentru regie lui Mircea Veroiu pentru filmul "Să mori rănit din dragoste de viață" ("ex-aequo" cu Dan Pița pentru "Dreptate în lanțuri") , atribuind și două diplome de onoare actorilor Claudiu Bleonț (pentru rolurile din filmele
Să mori rănit din dragoste de viață () [Corola-website/Science/327485_a_328814]
-
Omul de aur" (1977), "Revanșa" (1978) și "Capcana mercenarilor" (1981) sau cu Mircea Mureșan în "Baltagul" (1969), "Asediul" (1971), "Ion - blestemul pământului, blestemul iubirii" (1979), "Horea" (1984) și "Maria și marea" (1988). A devenit membru al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) la 30 decembrie 1963. Scenograful obișnuia să se plimbe prin întreaga țară pentru a găsi cele mai potrivite locuri de filmare, el fiind o sursă bogată de informații la care apelau mai târziu scenografii mai tineri. El a realizat decoruri
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
aristocratică din "Răscoala" (1965), ulițele sordide ale Brăilei interbelice în "Codin" (1963), orășelul transilvănean de graniță în anii de început ai regimului comunist în "Străinul" (1964). Scenograful Marcel Bogos a obținut trei premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): în 1974, în 1984 și în 1987. Marcel Bogos a fost căsătorit cu asistenta sa, Rodica Savin. El a murit în anul 2004. Profesoara Elena Saulea, care i-a dedicat un capitol în volumul "„Maeștri scenografi ai filmului românesc: cinci
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
debutanții de până la 1990 au ucenicit „la Bogos”. Se spunea că oricine ar vrea să facă scenografie de film, ar trebui să treacă pe „la Bogos”.”". Scenograful Marcel Bogos a obținut trei premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN):
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
în spânzurătorile-capcană din pădure. Marga Barbu începe să interpreteze o serie de personaje feminine implicate în intrigi de culise. Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor") a fost distinsă în 1971 cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea" , Marga Barbu a primit Premiul pentru interpretare feminină (împreună cu Ioana Bulcă și Irina Petrescu) - pentru rolurile din seriile "Haiducii
Răzbunarea haiducilor () [Corola-website/Science/326440_a_327769]
-
unei muzici cu inflexiuni haiducești. Filmul a „prins” la public, determinând realizarea de continuări. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Cel mai bun episod din seria scrisă de Eugen Barbu (Pr. ACIN), dar și în el e de remarcat coexistența suflului epic autentic - din secvențele salinei admirabil valorificate de scenografii Filip Dumitriu și Nicolae Teodoru (Pr. ACIN) - cu umorul de mahala balcanică și trista paupertate a folclorului concentrat în muzica lui Mircea
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
a făcut următorul comentariu: "„Cel mai bun episod din seria scrisă de Eugen Barbu (Pr. ACIN), dar și în el e de remarcat coexistența suflului epic autentic - din secvențele salinei admirabil valorificate de scenografii Filip Dumitriu și Nicolae Teodoru (Pr. ACIN) - cu umorul de mahala balcanică și trista paupertate a folclorului concentrat în muzica lui Mircea Istrate (Pr. ACIN). Alături de o apariție episodică (strălucitoarea Aimée Iacobescu, posibilă vedetă înăbușită de incompetența realizatorilor), câteva compoziții ale unor mari actori. Remarcabilă și ideea
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
în el e de remarcat coexistența suflului epic autentic - din secvențele salinei admirabil valorificate de scenografii Filip Dumitriu și Nicolae Teodoru (Pr. ACIN) - cu umorul de mahala balcanică și trista paupertate a folclorului concentrat în muzica lui Mircea Istrate (Pr. ACIN). Alături de o apariție episodică (strălucitoarea Aimée Iacobescu, posibilă vedetă înăbușită de incompetența realizatorilor), câteva compoziții ale unor mari actori. Remarcabilă și ideea pandantului dintre balansul de la început al cuștii cu Amza în borta Ocnei și legănatul în ștreang al lui
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
a obținut în anul 1966 Premiul „Prima Opera” și Premiul pentru muzică la Festivalul Național al filmului de la Mamaia. Seria Haiducii ("Haiducii", "Răpirea fecioarelor" și "Răzbunarea haiducilor") a fost distinsă în 1971 cu trei premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): Eugen Barbu a primit Premiul pentru scenariu (împreună cu Titus Popovici) - pentru filmul "Facerea lumii" și contribuția la seriile "Haiducii" și "Urmărirea" , Marga Barbu a primit Premiul pentru interpretare feminină (împreună cu Ioana Bulcă și Irina Petrescu) - pentru rolurile din seriile "Haiducii
Haiducii (film din 1966) () [Corola-website/Science/326439_a_327768]
-
comentariu: "„În toamna lui 1916, o bravă învățătoare se înrolează, întâi ca infirmieră de campanie, apoi în calitate de comandant de pluton. Filmul, care nu se sustrage emfazei genului, caracteristică cinematografiei noastre e cu fantezie ilustrat sonor de ing. Dan Ionescu (Pr. ACIN).”" Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în anul 1978 Premiul pentru coloană sonoră inginerului Dan Ionescu pentru activitatea sa la acest film, precum și o Diplomă de onoare pentru rolul (debut) al actriței Stela Furcovici.
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
o bravă învățătoare se înrolează, întâi ca infirmieră de campanie, apoi în calitate de comandant de pluton. Filmul, care nu se sustrage emfazei genului, caracteristică cinematografiei noastre e cu fantezie ilustrat sonor de ing. Dan Ionescu (Pr. ACIN).”" Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în anul 1978 Premiul pentru coloană sonoră inginerului Dan Ionescu pentru activitatea sa la acest film, precum și o Diplomă de onoare pentru rolul (debut) al actriței Stela Furcovici.
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Actorul Vasile Nițulescu a primit în anul 1978 o diplomă de onoare a Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolurile din filmele "Profetul, aurul și ardelenii" și "Doctorul Poenaru". Compozitorul Adrian Enescu a obținut în același an Premiul pentru muzică la Festivalul de la Costinești. Jurnalistul Cristian Tudor Popescu, doctor în cinematografie și profesor asociat la UNATC, considera "Doctorul
Doctorul Poenaru (film) () [Corola-website/Science/326818_a_328147]
-
vizionate film românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Actorul Florin Piersic a fost distins în anul 1980 cu Premiul pentru interpretare masculină al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolul Mărgelatu din filmul "Drumul oaselor" și Cuza Vodă din filmul "Rug și flacără". De asemenea, inginerul Silviu Camil a primit Premiul pentru coloană sonoră al ACIN pentru activitatea sa la filmele "Probă de microfon", "Burebista", "Mireasa din tren
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
anul 1980 cu Premiul pentru interpretare masculină al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru rolul Mărgelatu din filmul "Drumul oaselor" și Cuza Vodă din filmul "Rug și flacără". De asemenea, inginerul Silviu Camil a primit Premiul pentru coloană sonoră al ACIN pentru activitatea sa la filmele "Probă de microfon", "Burebista", "Mireasa din tren" și "Drumul oaselor". În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”", criticul Călin Căliman afirma că "Drumul oaselor" este „un film îndrăzneț”, „realizat în condiții mai mult decât onorabile”, cu un
Drumul oaselor () [Corola-website/Science/326201_a_327530]
-
spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Inginerul Silviu Camil a fost distins în anul 1983 cu Premiul pentru coloană sonoră al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru activitatea sa la filmele "Întoarcere din iad" și "Misterele Bucureștilor". Analizând acest film, criticul Ioan Lazăr observă o mutare a accentului de la aventurile personajului principal Mărgelatu și a rivalei sale feminine, Agatha, către "„fresca unei epoci, tabloul ei vivant
Misterele Bucureștilor () [Corola-website/Science/326200_a_327529]
-
alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Filmul a obținut Placheta (ex-aequo) „Premio de selezione” la Festivalul Internațional de Film la Veneția (1972) și Premiul de Excelență pentru sistemul „Graphis color” la concursul UNIATEC de la Salerno (1974). Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a distins acest film în 1972 cu șase premii: Premiul pentru regie (Iulian Mihu), Premiul pentru scenariu (Ioan Grigorescu - pentru filmele "Explozia" și "Felix și Otilia"), Premiul pentru imagine (Alexandru Întorsureanu și Gheorghe Fischer) , Premiul pentru scenografie (Radu Boruzescu și
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
Premiu al Criticii, la Londra - de asemenea un mare Premiu al Criticii”". Criticul Tudor Caranfil a dat filmului două stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Luând drept pretext romanul lui G. Călinescu, Mihu și scenaristul Ioan Grigorescu (Pr. ACIN) rețin, din paginile cărții, picanterii tipologice și gestuale ușor de speculat, lăsând deoparte sensurile adânci. Regizorul renunță la dimensiunea citadină și socială a modelului literar, claustrând acțiunea în învălmășeala unui „film de cameră” cu interioare prăfuite, dominat de imaginația creatoare
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
siècle” alternate cu o fastuoasă vânătoare cum abia văzuseră creatorii în Tom Jones. După acest mișmaș suntem aruncați într-o mahala bucureșteană unde, în fața casei unchiului său, se anunță noul venit. Operatorii Gheorghe Fisher și Al. Întorsureanu (Pr. Salerno și ACIN) descriu în lungi panoramice circulare o lume de anticariat apăsător și artificial, acumulare barocă de imagini care sufocă analiza. Componenta muzicală e asigurată de Anatol Vieru iar în pitoreasca distribuție e convocată o echipă din ceea ce avea mai bun, pe
Felix și Otilia () [Corola-website/Science/326267_a_327596]
-
în stil desuet dar, scăpată o clipă de sub tutelă, izbucnește într-un „țurai” dinamic al bunicii din Oaș, ingenios adaptat de Theodor Grigoriu.”" Actrița Emilia Popescu a obținut în anul 1988 o Diplomă de onoare a Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru interpretarea rolului Stela din "În fiecare zi mi-e dor de tine".
În fiecare zi mi-e dor de tine () [Corola-website/Science/328045_a_329374]
-
la "Valurile Dunării" (1959) și "Pădurea spânzuraților" (1964). Are o contribuție importantă la filmele "Veronica" (1972) și "Veronica se întoarce" (1973) ale Elisabetei Bostan, pentru decorurile primului dintre cele două filme primind Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) (1973). A murit la 21 martie 1978, înainte de a împlini vârsta de 55 de ani. Asociația Cineaștilor din România (ACIN) i-a decernat in memoriam Premiul pentru scenografie pentru întreaga activitate. Profesoara Elena Saulea, care i-a dedicat un capitol
Giulio Tincu () [Corola-website/Science/327528_a_328857]
-
1973) ale Elisabetei Bostan, pentru decorurile primului dintre cele două filme primind Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) (1973). A murit la 21 martie 1978, înainte de a împlini vârsta de 55 de ani. Asociația Cineaștilor din România (ACIN) i-a decernat in memoriam Premiul pentru scenografie pentru întreaga activitate. Profesoara Elena Saulea, care i-a dedicat un capitol în volumul "„Maeștri scenografi ai filmului românesc: cinci scenografi la rampă”" (Ed. Reu Studio, București, 2009), considera că creația lui
Giulio Tincu () [Corola-website/Science/327528_a_328857]
-
vorbește despre sufletul omenesc aflat în permanentă oscilație între realitatea dură a timpului istoric și a destinului individual și nevoia de transcendență, fie ea și numai afectivă”. Scenograful Giulio Tincu a obținut Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) (1973) pentru decorurile la filmul "Veronica" și Premiul pentru scenografie (in memoriam) (1977) pentru întreaga activitate.
Giulio Tincu () [Corola-website/Science/327528_a_328857]
-
D-ale carnavalului"), din "Bădăranii" (1960), din "Pădurea spânzuraților" (1964), din seria de filme BD, din seria Chirița sau din filme de aventuri ca "Săgeata căpitanului Ion" (1972) sau "Drumul oaselor" (1980). A devenit membru al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) la 30 decembrie 1963. Ea a realizat în 1974 și costumele pentru piesele "Cezar și Cleopatra" și "Mitică Popescu" de la Teatrul Național din Craiova. Artista a colindat în copilărie satele României, împreună cu tatăl ei care era de profesie inginer agronom
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]
-
haină nu numai particularități psihice și de caracter în evoluția lor ci și amprenta pe care o pune mediul social, ambianța epocii asupra personajelor”". Pictorița de costume Ileana Oroveanu a obținut două premii pentru scenografie ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN): în 1975 și în 1979. Ea a murit în iulie 2005. Profesoara Elena Saulea, care i-a dedicat un capitol în volumul "„Maeștri scenografi ai filmului românesc: cinci scenografi la rampă”" (Ed. Reu Studio, București, 2009), considera că Ileana Oroveanu
Ileana Oroveanu () [Corola-website/Science/327556_a_328885]