186 matches
-
câteva venule hepatice terminale situate la periferia acinului [1]. Clasicul lobul hexagonal Kiernan al ficatului și-a găsit echivalentul în mai recent descrisul lobul secundar al lui Matsumoto, care este compus el însuși din șase până la opt lobuli primari. Pe când acinul este centrat pe tractul portal aferent, lobulul clasic al ficatului este înconjurat, în medie, de șase tracturi portale și este axat pe ramura terminală a venei hepatice numită vena centrolobulară [2]. Viziunea „lobulară” și cea „acinară” a structurii hepatice sunt
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
de șase tracturi portale și este axat pe ramura terminală a venei hepatice numită vena centrolobulară [2]. Viziunea „lobulară” și cea „acinară” a structurii hepatice sunt două viziuni echivalente, complementare, precum cele doua fețe ale aceleiași monede. Cu toate acestea, „acinul lui Rappaport”, care pune accentul mai mult pe fiziologia microcirculației hepatice decât pe structura anatomică, pare să câștige teren. În funcție de gradul de oxigenare al hepatocitelor acinul este subdivizat în zonele 1, 2 și 3, cu nivele de oxigenare treptat descrescătoare
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
două viziuni echivalente, complementare, precum cele doua fețe ale aceleiași monede. Cu toate acestea, „acinul lui Rappaport”, care pune accentul mai mult pe fiziologia microcirculației hepatice decât pe structura anatomică, pare să câștige teren. În funcție de gradul de oxigenare al hepatocitelor acinul este subdivizat în zonele 1, 2 și 3, cu nivele de oxigenare treptat descrescătoare [1,2]. Ramurile vasculare terminale, care aduc substanțe pentru nutriție și metabolism în acin, au un traseu paralel cu cel al ductelor biliare principale care drenează
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
structura anatomică, pare să câștige teren. În funcție de gradul de oxigenare al hepatocitelor acinul este subdivizat în zonele 1, 2 și 3, cu nivele de oxigenare treptat descrescătoare [1,2]. Ramurile vasculare terminale, care aduc substanțe pentru nutriție și metabolism în acin, au un traseu paralel cu cel al ductelor biliare principale care drenează produșii de secreție ai aceluiași acin. Vasele formează un plex vascular în jurul ductelor biliare [1]. Hepatocitele sunt aranjate în structuri buretoase, care la adult sunt constituite în mod
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
2 și 3, cu nivele de oxigenare treptat descrescătoare [1,2]. Ramurile vasculare terminale, care aduc substanțe pentru nutriție și metabolism în acin, au un traseu paralel cu cel al ductelor biliare principale care drenează produșii de secreție ai aceluiași acin. Vasele formează un plex vascular în jurul ductelor biliare [1]. Hepatocitele sunt aranjate în structuri buretoase, care la adult sunt constituite în mod normal dintr-un singur strat de celule și sunt separate unele de altele prin spații sinusoide prin care
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
la UNATC, din 1992 până în prezent. Fondator și director al Festivalului Internațional de Film Experimental București BIEFF (2010). Are Brevetul de Invenție nr. 118703 (OSIM), 2007, pentru Sistem de securizare a datelor și materialelor audiovizuale. Filmografie (selectivă) • Seraliștii (1982), Premiul ACIN pentru cel mai bun documentar, 1982 • Pe malul Ozanei (1983), Marele Premiu al Asociației Cineaștilor (ACIN), 1984 • Vârsta de aramă (1984) • Va veni o zi (1985), Premiul UCIN pentru film documentar, 1990; Premiul pentru film documentar Costinești, 1990; Premiul pentru
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
BIEFF (2010). Are Brevetul de Invenție nr. 118703 (OSIM), 2007, pentru Sistem de securizare a datelor și materialelor audiovizuale. Filmografie (selectivă) • Seraliștii (1982), Premiul ACIN pentru cel mai bun documentar, 1982 • Pe malul Ozanei (1983), Marele Premiu al Asociației Cineaștilor (ACIN), 1984 • Vârsta de aramă (1984) • Va veni o zi (1985), Premiul UCIN pentru film documentar, 1990; Premiul pentru film documentar Costinești, 1990; Premiul pentru film documentar Costinești, 1992; Premiul UCIN pentru film reportaj, 1992; Premiul Spicul de aur, Valladolid, Spania
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Studiază la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică "I.L. Caragiale", București, secția Regie de film și TV, pe care o absolvă în 1978. Lucrează ca regizor la Studioul Sahia Film și la TVR. Filmografie (selectivă) • Bolți de ospeție (1980), Premiul ACIN, 1980 • Ioane, cum e la construcții? (1983), Premiul ACIN, 1983 • Virtuți bucovinene (1983), selectat la Festivalul filmului turistic, Karlovy Vary, 1983 • Panc (1990), Premiul UCIN, 1990 • Festivalul Dinu Lipatti (1992) • Poveste despre lemn (1994) • Casa cea mare (1998) • Școala de
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Caragiale", București, secția Regie de film și TV, pe care o absolvă în 1978. Lucrează ca regizor la Studioul Sahia Film și la TVR. Filmografie (selectivă) • Bolți de ospeție (1980), Premiul ACIN, 1980 • Ioane, cum e la construcții? (1983), Premiul ACIN, 1983 • Virtuți bucovinene (1983), selectat la Festivalul filmului turistic, Karlovy Vary, 1983 • Panc (1990), Premiul UCIN, 1990 • Festivalul Dinu Lipatti (1992) • Poveste despre lemn (1994) • Casa cea mare (1998) • Școala de vise (2003) • Frații Manakia (2003) • Cuvinte din bătrâni (2004
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
uriaș talent, formator de trupă și conducător de teatru, totodată important regizor și actor de film, Liviu Ciulei este primul regizor român care a luat premiu la Cannes. În 1963 se numără printre membrii fondatori ai Asociației Cineaștilor din România (ACIN), al cărei vicepreședinte a fost până în 1968. După 1990, Liviu Ciulei a realizat la Teatrul „Bulandra”, al cărui director onorific a devenit, spectacolele “Visul unei nopți de vară”, „Deșteptarea primăverii”, „Hamlet”, „Henric al IV-lea” și „Șase personaje în căutarea
Emil Hossu și Șerban Ionescu, printre actorii care vor primi stele, post-mortem, pe Aleea Celebrităților () [Corola-journal/Journalistic/80555_a_81880]
-
chinul nehotărârii în alegere." (Nicolae Manolescu) "Felix e pus să aleagă între măștile iubirii și geloziei, ale rapacității sau generozității." (Nicolae Manolescu) ABORDARE INTERDISCIPLINARA DOSARUL CINEMATOGRAFIC FIȘA FILMULUI "FELIX ȘI OTILIA" Regia: Iulian Mihu Producție: 1972, Studioul Cinematografic București Premiul ACIN (Asociația Cineaștilor) Scenariști: George Călinescu, Ioan Grigorescu Echipa producției cinematografice Alexandru Întorsureanu imagine Gheorghe Fischer imagine Miruna Boruzescu costume Lucia Anton montaj Anatol Vieru muzică Radu Boruzescu decoruri Liviu Popa decoruri Distribuția: Radu Boruzescu Felix Sima Julieta Szonyi Otilia Mărculescu
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
1978), ''Vis de ianuarie'' (1978), ''Artista, dolarii și ardelenii'' (1979), '' De dragul tău, Anca!'' (1983), ''Dragostea și revoluția'' (1983), ''Vreau să știu de ce am aripi'' (1984), ''Cui i-e frică de Virginia Woolf'' (1995). Distinsă cu premiul Asociației Cineaștilor din România ACIN pe 1976 pentru rolul din ''Tănase Scatiu''. În 2001 a primit premiul UNITER pentru întreaga activitate. Actrița Rodica Tapalagă a fost premiată la gala de decernare a premiilor Municipiului București pentru artă și cultură, secțiunea 'Artele spectacolului', care a avut
Actriţa Rodica Tapalagă a fost răpusă de colagenoză, o boală autoimună ce distruge organele vitale () [Corola-journal/Journalistic/70909_a_72234]
-
comentariu: "„În toamna lui 1916, o bravă învățătoare se înrolează, întâi ca infirmieră de campanie, apoi în calitate de comandant de pluton. Filmul, care nu se sustrage emfazei genului, caracteristică cinematografiei noastre e cu fantezie ilustrat sonor de ing. Dan Ionescu (Pr. ACIN).”" Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în anul 1978 Premiul pentru coloană sonoră inginerului Dan Ionescu pentru activitatea sa la acest film, precum și o Diplomă de onoare pentru rolul (debut) al actriței Stela Furcovici.
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
o bravă învățătoare se înrolează, întâi ca infirmieră de campanie, apoi în calitate de comandant de pluton. Filmul, care nu se sustrage emfazei genului, caracteristică cinematografiei noastre e cu fantezie ilustrat sonor de ing. Dan Ionescu (Pr. ACIN).”" Asociația Cineaștilor din România (ACIN) a acordat în anul 1978 Premiul pentru coloană sonoră inginerului Dan Ionescu pentru activitatea sa la acest film, precum și o Diplomă de onoare pentru rolul (debut) al actriței Stela Furcovici.
Ecaterina Teodoroiu (film din 1978) () [Corola-website/Science/326768_a_328097]
-
considera "Serata" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste, care descrie lupta comuniștilor în ilegalitate și în perioada cuceririi puterii. Regizoarea Malvina Urșianu a primit în anul 1971 Premiul pentru regie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Serata".
Serata (film) () [Corola-website/Science/327961_a_329290]
-
UNATC, îl considera un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste, care descrie lupta comuniștilor în ilegalitate și în perioada cuceririi puterii. Regizoarea Cristiana Nicolae a primit în anul 1974 Premiul Opera Prima al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Întoarcerea lui Magellan". De asemenea, arhitectul Marcel Bogos a obținut Premiul pentru scenografie al ACIN pentru decorurile de la filmele "Întoarcerea lui Magellan" și "Un comisar acuză".
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
în ilegalitate și în perioada cuceririi puterii. Regizoarea Cristiana Nicolae a primit în anul 1974 Premiul Opera Prima al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Întoarcerea lui Magellan". De asemenea, arhitectul Marcel Bogos a obținut Premiul pentru scenografie al ACIN pentru decorurile de la filmele "Întoarcerea lui Magellan" și "Un comisar acuză".
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
topul celor mai vizionate filme românești din toate timpurile după cum atestă un comunicat din 2006 al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România. Actorul Sergiu Nicolaescu a primit în 1974 Premiul pentru interpretare masculină al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru interpretarea rolurilor din filmele "Nemuritorii" și "Un comisar acuză". Cronicile criticilor de film au fost în general pozitive, fiind remarcate unele momente reușite realizate de unii dintre actori, precum și imaginile datorate „excelentului operator Al. David” (după cum scria Radu Georgescu
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
om important din moment ce are fotografia afișată peste tot cu indicația WANTED! Aproape 7 milioane de spectatori au vizionat în săli acest western ce respectă regulile genului persiflându-l, bine scris, populat de o lume colorată de costumele Doinei Levința (Pr. ACIN), din care nu lipsesc indieni vindicativi, negri fideli, mormone habotnice, emigranți din patru părți de lume, ticăloși și justițiari în inepuizabilă înfruntare, cu o recuzită care ilustrează abil ambele spații culturale: clopuri, desagi și țuică, dar și whisky, pistoale și
Profetul, aurul și ardelenii () [Corola-website/Science/319397_a_320726]
-
al unei suite de comedii similare, pe care unii critici le-au numit „eastern”-uri, deși, chiar dacă au personaje din est, tot westernuri rămân”". Acest film a fost distins în anul 1978 cu două premii ale Asociației Cineaștilor din România (ACIN). Creatoarea de modă Doina Levința a obținut Premiul pentru scenografie pentru costumele realizate la filmul "Profetul, aurul și ardelenii" , iar actorul Vasile Nițulescu a primit Diploma de onoare pentru rolurile din filmele "Profetul, aurul și ardelenii" și "Doctorul Poenaru".
Profetul, aurul și ardelenii () [Corola-website/Science/319397_a_320726]
-
considera "Ultimul cartuș" drept un film cu caracter politic și propagandistic al epocii comuniste, care descrie lupta comuniștilor în ilegalitate și în perioada cuceririi puterii. Regizorul Sergiu Nicolaescu a primit în 1973 Premiul pentru regie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Ultimul cartuș" (ex-aequo cu Gheorghe Vitanidis pentru filmul "Ciprian Porumbescu"). De asemenea, actorul Ilarion Ciobanu a primit Premiul pentru interpretare masculină al ACIN pentru rolurile din filmele "Ultimul cartuș", "Conspirația" și "Departe de Tipperary".
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
Regizorul Sergiu Nicolaescu a primit în 1973 Premiul pentru regie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) pentru filmul "Ultimul cartuș" (ex-aequo cu Gheorghe Vitanidis pentru filmul "Ciprian Porumbescu"). De asemenea, actorul Ilarion Ciobanu a primit Premiul pentru interpretare masculină al ACIN pentru rolurile din filmele "Ultimul cartuș", "Conspirația" și "Departe de Tipperary".
Ultimul cartuș () [Corola-website/Science/312634_a_313963]
-
prima avanpremiera având loc la Botoșani la 19 mai 1986, iar apoi la București și Zalău. Premieră oficială a filmului a avut loc la 9 iunie 1986 la cinematograful Scală din București. Filmul "Întunecare" a obținut în 1986 două premii ACIN: premiul pentru interpretare masculină (Dan Condurache, pentru rolurile lt. Victor Popescu din "Bătălia din umbră" și Dan Scheianu din "Întunecare", "ex-aequo" cu Valentin Uritescu, pentru rolurile Sergentul Șaptefrați din "Noi, cei din linia întîi" și Gică Hau-Hau din "Domnișoara Aurica
Întunecare (film) () [Corola-website/Science/336657_a_337986]
-
Nicolaescu este membru al United Scenic Artists din New York, Chicago și Los Angeles, al Uniunii Artiștilor Plastici din București și al Uniunii Cineaștilor din România. Creatoarea de costume Gabriela Nicolaescu a obținut Premiul pentru scenografie al Asociației Cineaștilor din România (ACIN) (1989) pentru costumele realizate la filmul "François Villon - Poetul vagabond".
Gabriela Nicolaescu () [Corola-website/Science/328990_a_330319]
-
din ele permite analogii cu excesele anumitor militantisme feministe ulterioare: "În țara noastră șunt astăzi nenumărate fruntașe în producție, nenumărate stahanoviste. Femeile, la rînd cu bărbații, construiesc socialismul. Și Iorgu Iordan nu găsește alt citat mai potrivit decît acesta că acine crede la muiere, bage-i-se dracu-n pielea" (82). Culmea umorului involuntar și eliptic mi se pare însă atinsă în constatarea: "La cuvîntul cretin am suprimat la corectura o trimitere care era direct o provocare" (78). Un referat "strict
"Citate dusmănoase" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17951_a_19276]