377 matches
-
și-a tăiat buricul degetului mic, așa, să consfințească Unirea prin ceastă ofrandă sângeroasă!]... Sigur că da!... Mitică-i foarte convins de spiritul vindecător al coclaurilor dobrogene, de spiritul filantropic și blând al turcilor și al tătarilor și al lipovenilor aciuați pe locurile de baștină ale regelui bălților, Vasile Ștefan, supranumit Terente!... Și dă-i, și taie!... Și taie, și dă-i!... Mitică se uită scurt la ceas... (“Atlantic” mecanic adus “de-afară”, ceas cu ale cărui cifre și limbi fosforescente
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
stăpâna și casa. Alerga întruna de la poartă la gardul din spate unde era cireșul și lătra. Lătra cu înverșunare la orice oră din zi și din noapte și la orice mișca în jur. La frunzele care cădeau, la păsările gureșe aciuate prin cireș, la pisicile care vânau pe lângă blocuri, la copiii care se jucau în spatele acestora, la cei ce ieșeau pe geamuri și la cei ce treceau pe stradă. Câteodată, în miez de noapte, stârnea adevărate bătălii lătrătoare împotriva câinilor fără
LADY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342299_a_343628]
-
La 13 ani Maria a rămas însărcinată cu acest bărbat. După un timp, mama i-a luat copilul și a alungat-o de acasă. Turnat copilul numărul unu. Maria a ajuns zilieră la cartofi într-un alt județ. S-a aciuat cumva la casa unor oameni ce păreau cumsecade, doar că aici a rămas din nou însărcinată cu bărbatul care i-a dat un acoperiș. Când a avut probleme cu sarcina, s-a dus la medicul din sat, care i-a
Putem să numărăm mult şi bine copiii „turnaţi” din sărăcie, ignoranţă, analfabetism, abuz. Întrebarea este ce facem cu ei? () [Corola-blog/BlogPost/338169_a_339498]
-
incendiare de decembrie. De ce spune scenariu? O fi fost! Dar noi, „pionii” eram, totuși imprevizibili, nu ne produceam decât la comanda propriei noastre conștiințe. Libertatea, probabil iluzorie, era, indiscutabil. Sosise vacanța de Crăciun și normal ar fi fost să ne aciuăm pe la casele noastre părintești, așa cum făcusem și în anii anteriori. Dar ne călărea un drăcușor care ne ademenea să rămânem în capitală. Se simțea, literalmente, în aer, că se pregătește ceva nou. Eram electrizați. Au urmat protestele studențești, efervescența unui
ŞI ZILNIC NE UITĂM LA ŞTIRI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1151 din 24 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/343458_a_344787]
-
Și nu sunt cu tine, vai nu sunt cu tine/ Chopin - un concert de pian oarecare/ Și calea e lungă și noaptea e mare.” „E noapte și e frig, seniori”, clama cândva Laurențiu Fulga. E noapte, într-adevăr, și frigul aciuat prin ungherele sufletelor din ce în ce mai goale ne ademenește cu amorțeala-i vicleană. „Albastru-ndoliat”, scria Adrian Păunescu la înălțarea la cer a genialului pictor Sabin Bălașa, și el, iată, intrat în conul de umbră al uitării contemporanilor: „... În deficitul de albastru
DOR DE ALBASTRU..., ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343511_a_344840]
-
lume? Înțelepciunile și vitejiile speculate sintactic pălesc la reîntâlnirile în magie - antimusonul îneacă. Coloane spinale sado-sadoveniene, șah inundat. N-am stofă de om viu. Limba mi-e de mut. Pozez în stafie cu gură căscată - strigoiul gură-cască de ploi se aciuează pilotului sub cască pustiului în oază îl suflă o rafală în altă existență cu florile de spală mirosul de Florență. România, cap de listă - trădată de Pacepa. Mulk Raj Anand mi-a răspuna a la Moravia, dar în scris. Arun
PĂGUBOŞI O DATĂ (3) de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340071_a_341400]
-
ori încălcând legile Republicii Moldova și nefiind pedepsit acest bandit Petrenko s-a transformat într-un monstru care, împreună cu garda sa înarmată Antifa, poate fi extrem de periculos. Probabil în același scop a reapărut (după un timp petrecut în Rusia unde se aciuase după ce a fost eliminat din PCRM) și fostul taliban al PCRM M. Tkaciuk. Cunoscându-l bine pe acest terorist din activitățile lui din ultimii 15 ani ne putem imagina cu ce „misiuni speciale” a revenit în Republică. Cineva a spus
SOCIETATE CONDAMNATĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377350_a_378679]
-
2015 Toate Articolele Autorului Ce este seara? Doar o groapă hâdă, Un ascunziș pentru rătăcitorul Cu gâtul pe buștean, pentru toporul Morfeului, ca gâde pus la pândă. Și este iad pentru singurătate Când sufletu-i chircit, strivit de sumbre Coșmaruri, aciuate între umbre De harpii și iele blestemete. Nici zorii nu le'alungă'n-totul faima ... Doar trupul se desprinde din robie. Crepusculul, a nopților solie Se-șează-n suflet, zmeu redându-i spaima. *** Referință Bibliografică: Ce este seara? Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe
CE ESTE SEARA? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1751 din 17 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378357_a_379686]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > UMBRELE VĂZDUHULUI Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1763 din 29 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Lăcomia stă la pandă Aciuată printre noi, Te condamnă la osândă, De la timp nu o dobori! Aciuată printre javre De șacali și de coioți, Trece și peste cadravre Și ca s-o oprești nu poți. De șacali și-alte jivine Țara nu mai e scăpată
UMBRELE VĂZDUHULUI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378653_a_379982]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > UMBRELE VĂZDUHULUI Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1763 din 29 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului Lăcomia stă la pandă Aciuată printre noi, Te condamnă la osândă, De la timp nu o dobori! Aciuată printre javre De șacali și de coioți, Trece și peste cadravre Și ca s-o oprești nu poți. De șacali și-alte jivine Țara nu mai e scăpată, Se prăvale de la sine De avuție despuiată! Lăcomia stă la pandă Aciuată
UMBRELE VĂZDUHULUI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378653_a_379982]
-
Aciuată printre javre De șacali și de coioți, Trece și peste cadravre Și ca s-o oprești nu poți. De șacali și-alte jivine Țara nu mai e scăpată, Se prăvale de la sine De avuție despuiată! Lăcomia stă la pandă Aciuată printre noi, N-are frică de osândă, Nici de-al sărăcimii roi! Referință Bibliografică: Umbrele văzduhului / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1763, Anul V, 29 octombrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate
UMBRELE VĂZDUHULUI de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1763 din 29 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378653_a_379982]
-
de călcat mai pot aștepta. Vrea să simtă relaxarea de week-end. Ascultă melodii de demult. Un ambient cât se poate de plăcut pentru o amiază de sâmbătă. Pescărușii au reapărut. Printre răgușitele croncăneli ale ciorilor și ciripitul necontenit al vrăbiuțelor aciuate în grădina blocului, chemările pescărușilor sunt invitații atât de subtile la marea pe care o iubește atât de mult. Privește spre cer. Are culoarea speranței. Un albastru roial. Câțiva nori de un alb imaculat stau agățați de cer. Asta simte
MAREA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381989_a_383318]
-
fiind căpitan (curajos și ...cu dragoste de pământul strămoșesc). Suferind numeroase pierderi dar câștigând bătălia, „voievodul reușise să alunge vrăjmașul dincolo de Dunăre. Își aduse aminte că în timpul bătăliei apăruse lângă dânsul acel căpitan care cu câțiva ani în urmă se aciuase la curtea sa. Tânărul luptase cot la cot cu Măria Sa și la un moment dat se desprinsese de lângă el și pornise pe urmele unei cete de fugari din tabăra otomană.” Scriitorul îmbină romanul istoric, cu cel al fantasticului, surprinzând foarte
DE LIGYA DIACONESCU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1427 din 27 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/382081_a_383410]
-
bătut pe umăr și i-a spus: “Nu te deznădăjdui, și eu am făcut acest canon!”, iar fratele Pavel cu multă bucurie a dus canonul până la sfârșit. Mai povestea Părintele Paulin că el obișnuia, după cum am mai spus, să se aciueze pe lângă tot felul de părinți pentru ca aceștia să-l învețe să deprindă rugăciunea inimii. Era un înfocat căutător al acesteia și se străduia din răsputeri să o aibă. Duhovnicul lui de atunci l-a învătat rugăciunea inimii. „Am preferat să
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
pot ajuta Vă salută nepoțica Cazacu Daria Petru pe linie maternă a unchiului Butnaru Gheorghe Constantin, născut în anul 1916 în satul Boghiceni, r-nul Hâncești, Basarabia. După ce a luptat în Amata Regală și retrăgându-se de la Cotul Donului s-a aciuat la baștina. Dar în septembrie 1944 a fost mobilizat în Armată Sovietică, lăsând acasă soția Butnaru Parascovia și doi copiii: Petru și Maria... Ultima știre despre el a fost primită în 1945 că dispărut fără urmă. Mai tarziu, la insistența
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
care pot ajutaVă salută nepoțica Cazacu Daria Petru pe linie maternă a unchiului Butnaru Gheorghe Constantin, născut în anul 1916 în satul Boghiceni, r-nul Hâncești, Basarabia. După ce a luptat în Amata Regală și retrăgându-se de la Cotul Donului s-a aciuat la baștina. Dar în septembrie 1944 a fost mobilizat în Armată Sovietică, lăsând acasă soția Butnaru Parascovia și doi copiii: Petru și Maria... Ultima știre despre el a fost primită în 1945 că dispărut fără urmă.Mai târziu, la insistența
IACOB CAZACU ISTRATI [Corola-blog/BlogPost/380441_a_381770]
-
Conduși de un poet cu mult talent în gene. (O pereche de batracieni pretențioși, de soi, Avea loc rezervat, pe un înalt pietroi.) Balta era modestă , căci vremurile noi Au transformat pădurea -n vile, la fel de fel de boi. Broștimea-acum se aciua, prin urme de copite Umplute de furtună din cerurile-albite. Veneau și foști războinici ai cetelor broștești Și infiltrați, discreți, și..."vânători de vești". Iar invitați, desigur, brosco-poeți de seamă, Ce sperau să-și plaseze, o ... Citește mai mult CENACULUMÎntr-o baltă
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
vreme,Conduși de un poet cu mult talent în gene.( O pereche de batracieni pretențioși, de soi, Avea loc rezervat, pe un înalt pietroi.) Balta era modestă , căci vremurile noiAu transformat pădurea -n vile, la fel de fel de boi.Broștimea-acum se aciua, prin urme de copiteUmplute de furtună din cerurile-albite.Veneau și foști războinici ai cetelor broșteștiși infiltrați, discreți, și..."vânători de vești".Iar invitați, desigur, brosco-poeți de seamă,Ce sperau să-și plaseze, o ... XXI. CUM TRECE VREMEA... IAR “ZIUA FEMEII
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
Conduși de un poet cu mult talent în gene. (O pereche de batracieni pretențioși, de soi, Avea loc rezervat, pe un înalt pietroi.) Balta era modestă , căci vremurile noi Au transformat pădurea -n vile, la fel de fel de boi. Broștimea-acum se aciua, prin urme de copite Umplute de furtună din cerurile-albite. Veneau și foști războinici ai cetelor broștești Și infiltrați, discreți, și..."vânători de vești". Iar invitați, desigur, brosco-poeți de seamă, Ce sperau să-și plaseze, o frunză-epigramă. O doamnă , șef de
CENACULUM de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381084_a_382413]
-
întreabă Muntean, doar am trăit printre ei și știu ce fel de oameni sunt? Deodată, mintea i-se lumină pentru o clipă, ca apoi fața sa să rămână întunecată, ca noaptea cea mai neagră. Veneticii și popoarele care s-au aciuat pe nesimțite, unii după alții, pe meleagurile sfinte ale Celor din Vale, da... da, asta trebuie să fie! Au intrat ca viermii cei neobosiți, până au devenit majoritari acolo unde Străbunii avuseseră cel mai vast imperiu, schimbând tot ce se
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
Deceneu cu Leandru și Omul Getic-Copilul cu Inimă de Aur Muntean, cu Lup Alb, Străjerul și cu Vuiet de Stâncă Pelasg-Fiul Cerului și al Pământului, cu Fiul Muntelui. Timpul din urma-sosit Cu toții sunt gata de luptă S-alunge stirpea păgână Aciuată-n pământ străbun și glie sfântă Hoarde nebune, ce spumegă încă Si roade ca viermele-n pârg A țării sămânță. Pe aripi de gând ca o nălucă La Cei din Vale-am ajuns cu poruncă Răgazul să-l lase la
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
din 02 martie 2017 Toate Articolele Autorului Marin Ciulei era un om mic de statură, subțire și frumos la față. Ochii săi negri scăpărau scântei, parcă erau ochii unui animal de pradă. Porecla o căpătase bunicul său venit din Ardeal, aciuat pe malul Câlniștei, pe pământul primit prin Legea rurală din 1864. Într-o noapte, mergând la furat, căzuse într-un ciulin și așa le-a mers numele. Cultivau legume pe pământul primit și nu se dădeau în lături de la furtișaguri
BLESTEMUL CAILOR de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381538_a_382867]
-
suit în pătuiag și ne-am culcat pe fân, fân dulce și moale care mirosea a aglice și-a viorele și-a parfum de fân și-a răcoare de luncă, și-a fericire, o dulce și dureroasă fericire... Frida se aciuase în sufletul meu și-o dulce sărutam pe față și pe gâtul ei alb, îi desfăcusem cămașa și-i luam corpul milimetru cu milimetru la sărutat, pe gât, pe coapse, pe sâni, dulcile ei rodii, pântecul, picioarele... Lună beată, abur
PRINŢESA ŞI PATEFONUL- PROZĂ SCURTĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371555_a_372884]
-
mai sus: persoană incomodă, refuzând „bisericuțele” și având neobrăzarea de a critica ce era de criticat în articolele sale, deși fusese prezentator! Apoi au început să preia festivalul alte cîteva posturi TV, care-și aduceau propriii prezentatori, s-a mai aciuat pe acolo vreo 2 ani un așa-zis „producător” de la care a început decăderea festivalului, pentru ca în ultimii ani organizatorii constănțeni să distrugă și ce mai era nedistrus... Îmi pare nespus de rău că festivalul a fost îngropat (e drept
OCTAVIAN URSULESCU. NEÎMPLINIRI TRANSGRESATE ÎN ŞANSA CONTINUĂRII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374903_a_376232]
-
Lucire, ce chiorăște zarea. Sub chiciuri ologesc copacii, Pierzându-și crengile ce crapă. Și despuiați rămân săracii, Când lăstărișul își îngroapă. Apoi, sub soare,-n dimineață, Se-nmoaie-arsura din natură. Doar vrăbii se întorc la viață, Și ciripesc cerșind căldură. Copiii aciuați prin casă, Uimiți privesc de lângă glastră, Cum frigu-ncepe iar să coasă, De gheață floare la fereastră. *** Ciclul "Iarna" Volumul "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: De gheață floare la fereastră / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1462, Anul
DE GHEAŢĂ FLOARE LA FEREASTRĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372802_a_374131]