456 matches
-
bază stelată, înecată pe jumătate în acoperiș. Ea este împodobită cu firide și ocnițe. Intrarea în lăcașul de cult se face prin două uși dispuse pe laturile de nord și de sud ale pridvorului, cu ancadramente de piatră terminate în acoladă. Cea din partea de nord a fost închisă însă. Ferestrele sunt largi și au ancadramente de piatră în stil gotic. Interiorul bisericii este împărțit în mai multe încăperi: pridvorul închis, pronaosul, încăperea mormintelor, naosul și altarul. Pridvorul are la partea superioară
Mănăstirea Slatina () [Corola-website/Science/302367_a_303696]
-
în timp ce marginea sa stângă se află la o distanță de 1,33 m față de peretele stâng. Fără a fi decorată cu crestături sau incizii în lemn, trecerea din pronaos în naos are partea superioară a ancadramentului realizată sub forma unei acolade, situații asemănătoare regăsindu-se în aceeași zonă la biserica de lemn din Lozna, biserica de lemn din Săcălășeni sau la intrarea fostei biserici de lemn din Rus. Din naosul bisericii, prin intermediul unei scări de lemn se poate ajunge în turnul-clopotniță
Biserica de lemn din Măleni () [Corola-website/Science/324646_a_325975]
-
Medicină (1974), la Barbu Cioculescu, Gheorghe Grigurcu, Viorel Cosma ori Sorin Lavric, privitoare la opera sa literară: România literară, Luceafărul, Contemporanul, Tribuna, Ateneu, Steaua, Gazeta literară, Familia, Ramuri, Tomis, Amfiteatru, Convorbiri literare, Almanahul literar, Studii de muzicologie, Muzica, Viața Medicală, Acolada, Clipa cea repede..., Fântâna din Kos (ultimele două, publicații ale Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România) etc.
C.D. Zeletin () [Corola-website/Science/311683_a_313012]
-
că ale maestrului, ele se înfig adânc într-o lume românească mitică și legendară . Acest "amalgam" poetic da semnificații insolite sculpturilor: dintr-un adânc de istorie gândul îndrăznește a se materializa în formă stând drept mărturie. Timpul se oprește în acolade în care cresc aspirațiile, spațiul se comprima ca să explodeze în dantelării cochete sau, alteori, împingând simbolul consacrat spre percepții erotice - toate însă cu un ritual imperial. Și cum toate acestea trebuiau să poarte un nume, cum ar fi zis poetul
Constantin Milea Sandu () [Corola-website/Science/310867_a_312196]
-
colțuri de contraforturi în trepte. De o parte și de alta a sa se află două corpuri scunde, cu acces spre turn și spre locuința portarului. Încăperea care adăpostește clopotnița este marcată în exterior printr-un registru de ocnițe în acoladă. Aici se află un clopot de 1730 kg, turnat din două mai mici, după modelul clopotului lucrat la Kiev pentru Biserica domnească din Bârlad de către domnitorul Vasile Lupu (1634-1653). Voievodul Ștefan cel Mare (1457-1504) a acordat Hușiului statutul de târg
Catedrala Episcopală din Huși () [Corola-website/Science/318910_a_320239]
-
dimpreună cu un lirism stenic. Până la mărturisirile de viață în care a fost implicat, autorul se suspectează adesea dur, ridicându-și mingea la fileu, ca și când sinele ar trebui să rămână mut, neparticipativ. Scriitorul Nicolae Radu are asimilată foarte bine știința acoladei sau a interludiului, trecând motivat de la religie, mitologie, la concretul barbar din atâtea împrejurări ale comunismului neiertător. În aceeași orientare pidosnică, intră și turnătoriile, una mai cu moț decât alta, fie și atunci când politica a fost distructivă, praf și pulbere
Editura Destine Literare by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/90_a_402]
-
Dram, "Proiecția inversă și noua voluptate a lecturii - Un nou roman de Constantin Arcu", în „Convorbiri literare”, aprilie 2015; Ana Dobre, "Măștile exilului, măștile prezentului", în revista „Luceafărul de dimineață” nr. 4, aprilie 2015; Tudorel Urian, "Timpuri noi", în revista „Acolada” nr. 6/2015; Luciana Sima, "Măștile exilului sau paradisul și infernul realității imediate," în „Astra. Literatură, arte și idei”, nr. 3-4/2015; Constantin Trandafir, "Realitatea imediată, grotescă și parodică," în revista „Argeș” nr. 1, ian. 2016; Felix Nicolau, "Cu românașii
Constantin Arcu () [Corola-website/Science/321855_a_323184]
-
doar colecții arbitrare, fără vreo regulă exprimabilă, care să specifice care anume elemente fac parte dintr-o mulțime. Unele mulțimi pot fi descrise în cuvinte, cum ar fi: Prin convenție, o mulțime poate fi definită listând explicit elementele sale între acolade, de exemplu: De notat că cele două descrieri diferite definesc aceeași mulțime. De exemplu, pentru mulțimile definite mai sus, "A" și "C" sunt identice, deoarece ele au exact aceiași membri. Notația "A" = "C" este folosită pentru a exprima această egalitate
Mulțime () [Corola-website/Science/298332_a_299661]
-
retragere, poligonală, cu șapte laturi. La interior, meșter-grinda bolții naosului și consolele sunt decorate cu motivul frânghiei. Exteriorul bisericii este bogat decorat: fațada sudică are în zona mediană motivul profilat al frânghiei, ușa de intrare în biserică are deschidere în acoladă și ancadrament decorat cu profil simplu dublat de frânghie și rozete, iar în stânga ușii se află o cruce decorată cu aceleași motive. Streașina este sprijinită pe console cu terminație în cap de cal, iar grinzile de sub streașină au muchiile crestate
Biserica de lemn Sf. Arhangheli din Rogoz () [Corola-website/Science/316149_a_317478]
-
piatră fățuite la muchii, edificiul este alcătuit dintr-un altar rectangular decroșat, boltit în semicilindru, o navă cu pereți masivi și un turn-clopotniță, precedat de un pridvor deschis din lemn. Turnul, prevăzut cu un portal gotic, în arc frânt cu acoladă, comunică cu nava, la nivelul primului său etaj, prin două ferestre, spațiul format substituindu-se astfel unei tribune, rezervată ctitorului și familiei sale. Aspectul actual l-a primit în urma renovărilor din anii 1869-1870 și 1927-1928; alte reparații s-au desfășurat
Biserica Sfântul Ierarh Nicolae din Ribița () [Corola-website/Science/324645_a_325974]
-
constant cu eseuri, cronici literare, articole de istorie literară, poezie la "Viața Românească, Ramuri, Astra, Luceafărul, Contemporanul-Ideea europeană, Argeș, Calende, Literatorul", Zburătorul, Contrapunct, Art Panorama, Jurnalul literar,Poesis, Nord literar, România. Kilometrul zero, Filocalia, Citadela, Lumina" (Vârșeț), "Manuscriptum, Litterae" (Canada), "Acolada, Ateneu, Cafeneaua literară", precum și la reviste și ziare dâmbovițene: "Longitudini", Litere", "Curier", "Târgoviștea", "Glasul cetății", "Dâmbovița", "Kindia", "Realitatea dâmbovițeană", "Târgoviștea Literară" A îngrijit antologia de poezie tânără "Prima verba"(1998) și ediția critică Marin Bucur, "I. L. Caragiale: lumea operei", vol
Ștefan Ion Ghilimescu () [Corola-website/Science/317516_a_318845]
-
cele ale paraclisului Sf. Ștefan. În registrul superior, ferestrele sunt de dimensiuni mai reduse și se termină în formă de arc. Ușa de intrare se deschide în două canate de lemn și are un ancadrament de piatră sculptată încheiat în acoladă. Foișorul, de plan dreptunghiular, are douăsprezece coloane rotunde, canelate, cu capiteluri de acant. Arcele sunt în acoladă, iar tavanul este făcut din scândură. Sub acest foișor se află o pivniță, care, un timp, a funcționat ca osuar. Prin programul său
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
în formă de arc. Ușa de intrare se deschide în două canate de lemn și are un ancadrament de piatră sculptată încheiat în acoladă. Foișorul, de plan dreptunghiular, are douăsprezece coloane rotunde, canelate, cu capiteluri de acant. Arcele sunt în acoladă, iar tavanul este făcut din scândură. Sub acest foișor se află o pivniță, care, un timp, a funcționat ca osuar. Prin programul său iconografic, bolnița se integrează perfect în întregul ansamblu al mănăstirii gândit în sens teologic și spiritual de
Biserica Bolniței Mănăstirii Hurezi () [Corola-website/Science/320538_a_321867]
-
Gyurcsik ,Reversuri , edit.David Press Print ,Timișoara ,în rev.o nline ,”Cultura de sâmbătă ” . 23.Cristian Pătrășconiu ,Versuri & Reversuri .La patru mâini ,în Rev.de cultură ”La Punkt ” online ,19 aprilie ,2015 24.Tudorel Urian ,Concert la două piane,în Acolada ,Satu-Mare,nr 1 ,ianuarie ,2015 ,pag.6 25.Katya Kelaro ,Numismatica metaforei Ana Pop Sîrbu ,Versuri &Ilie Gyurcsik,Reversuri ,edit.David Press Print ,Timișoara ,2014,în rev.lit, Discobol ,Alba-Iulia ,decembrie ,2015 26.Grațiela Benga ,Coerențe în (re)vers ,în
Ana Pop Sîrbu () [Corola-website/Science/337641_a_338970]
-
între ele fiind adăugate contraforturi de dimensiuni mai mici. În exterior, biserica este decorată cu un brâu median de cărămizi în "dinți de ferăstrău", iar sub streașină se află un rând de ocnițe. Ferestrele se termină la partea superioadă în acoladă, fiind încadrate de baghete încrucișate. Biserica are un altar dreptunghiular boltit în semicilindru, cu absida la est, și abside laterale operate în grosimea zidului, precum și o turlă deasupra naosului. Ea este considerată una dintre primele biserici din secolul al XVII
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
pronaos, naos și altar. Pridvorul are o formă pătrată, având două ferestre pe laturile de est și de vest. El este căptușit cu scânduri. Ușa de intrare în pronaos, care este și intrarea originală, este încheiată la partea superioară în acoladă. Ancadramentul său este decorat pe ambele părți. Pe exterior de la bază pornesc împletituri de opturi, cu inelele rotunde, care se împreunează în vârful acoladei. Pe interior, pornesc de la bază vrejuri sinuoase, punctate la intervale egale de boboci de lalea stilizați
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
Ușa de intrare în pronaos, care este și intrarea originală, este încheiată la partea superioară în acoladă. Ancadramentul său este decorat pe ambele părți. Pe exterior de la bază pornesc împletituri de opturi, cu inelele rotunde, care se împreunează în vârful acoladei. Pe interior, pornesc de la bază vrejuri sinuoase, punctate la intervale egale de boboci de lalea stilizați. Pronaosul (6.30x9.00 m) are o formă poligonală în partea de vest, cu o fereastră în axă. Între pronaos și naos se află
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
suprapusă într-o cruce. Stâlpii de susținere sunt dublați pe laterale de contrafișe solide, modelate în trepte rotunjite, iar parapetul șindrilit are o balustradă frumos decorată cu torsada scoasă mult în relief. Ancadramentul ușii de la intrare, cu partea superioară în acoladă, are decorațiuni incizate și un relief cu dinți de ferăstrău, zig-zaguri, inimi, cruci și torsade, precum și o inscripție în grafie slavonă foarte bine păstrată. De remarcat este faptul că grinda de postament de pe latura sudică este fasonată în două trepte
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]
-
scene specifice tâmplei, închise în coloane și medalioane circulare, legate între ele prin inele ce creează impresia unui lanț. Deasupra ușilor împărătești se desfășoară un brâu în relief, pictat cu motivul torsadei și volutei, al dinților de ferăstrău, romburi și acolade ce continuă și pe pereții laterali, la același nivel sub forma torsadei. Altarul păstrează, de asemenea, câteva scene și chipuri de Sfinți, în aceeași cromatică plăcută ochiului, cât și o Sfântă Masă din piatră cioplită și unele obiecte de cult
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]
-
socoteala: cum să nu mă doară sufletul după acele vremi fericite? Le cauți în adâncuri, te duci înapoi sa le afli și prea putin găsești, câteva licăriri doar.” Elisabeta Isanos: Istorie trăită la sânge, Actualitatea literară; Petru Ursache. Tonul major, Acolada, 2013. Tudor Cicu: Refugiul din Veneticii - Alex Ștefănescu: Cărți noi: Ruptura. Rom. Literară, 2005; Horia Gârbea, Ruptura, în Ziua literară; Ion Murgeanu: Autopsie pe nervul iubirii, Luceafărul, pag. 23/ nr. 44/ 1 decembrie 2004 și Meridianul românesc 25 iunie 2005
Ion Lazu () [Corola-website/Science/316556_a_317885]
-
cotețe, hoboroace, unele aflate într-o stare avansată de degradare. O perioadă de câțiva ani,(de la nr.9-2009 până la nr.5-2014, când este victima unei tentative de asasinat) profesorul Viorel Rogoz a colaborat la revista lunară de literatură și artă „Acolada” (director general Radu Ulmeanu, director Gheorghe Grigurcu, redactor-șef Petre Got), revistă ce apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România. A semnat număr de număr rubrica "Etnologul român în „Epoca de aur”." Sunt pagini care, reunite în curând într-un
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
România. A semnat număr de număr rubrica "Etnologul român în „Epoca de aur”." Sunt pagini care, reunite în curând într-un volum cu același titlu, relevă alte laturi ale personalității complexe a contemporanului nostru Viorel Rogoz. Prin articolele publicate în „Acolada”, o revistă de literatură și artă, facem cunoștință nu doar cu etnologul, ci și cu scriitorul - cetățean împlicat în viața socială, politică și culturală a timpului său, angajat în lupta pentru adevăr, bine și frumos. Temperament pasional, prin stilul inconfundabil
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
sarcasm, violență verbală, sunt diverse, reprezentând toate nivelele limbii: epitete, personificări, comparații, metafore, interogații și exclamații retorice, trimiteri la înțelepciunea paremiologică sau la citate livrești, cu precădere din latină sau franceză, ritm sacadat, uneori nervos, proza rimată etc. „Am primit „Acolada” și am citit „Etnologul...”, spune Dr. Mircea Moț, nu din motive extraestetice (...), ci pentru rafinamentul narațiunii, trădând prozatorul Rogoz, pentru eul spectaculos care se simte în spatele rostirii, al cărui portret se poate contura de către cititor sub semnul unei aventuri singulare
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
mânuiau spadele cu ambele mâini, deoarece acestea erau prea grele și prea mari pentru o singură mână. Spada cu două tăișuri era arma principală a cavalerului feudal. Ceremonialul medieval ce avea loc la primirea cuiva în rândul cavalerilor se numea "acoladă" și consta dintr-o îmbrățișare și o lovitură ușoară cu latul spadei, dată de învestitor celui învestit. Seniorul îi înmâna personal cavalerului spada la învestitură, ea devenind astfel personificată. Importanța spadei era așa de mare în evul mediu, încât este
Spadă () [Corola-website/Science/316468_a_317797]
-
program să poată fi executat. Porțiunea de cod codice 6 indică faptul că "valoare întoarsă" — valoare pe care funcția codice 4 o va întoarce procesului apelant — este un întreg. codice 8 indică faptul că funcția codice 4 nu primește nici un argument la apelare. Paranteza acoladă deschisă indică începutul codului pentru funcția codice 4. Aceasta linie apelează — caută și execută codul — funcția codice 11, care a fost definită în fișierul header codice 3. În cadrul acestui apel, funcției codice 11 îi este "pasat" (transmis) un singur argument, șirul de caractere codice 14
C (limbaj de programare) () [Corola-website/Science/298786_a_300115]