454 matches
-
la 15 august 1947 în comuna Călinești-Oaș, satul Coca, județul Satu Mare. A debutat cu poezie în revista „Familia”, 1974, după care a publicat în „Tribuna”, „Flacăra”, „Orizont”, „Albina”, „Argeș”, „Pleiade”, „Poesis”, ”Caligraf”, „Citadela” „Nord Literar” „Reflex”, „Cetatea Culturală”, „Pro Saeculum”, „Acolada”, „Vatra veche”, „Destine Literare” (Canada), „Sămănătorul”, în alte publicații literare și de cultură, în presa locală („Cronica sătmăreană”), precum în diverse culegeri de literatură. Cronici literare despre cărți de poezie și proză a scris și publicat în „Citadela”, „Reflex”, „Cetatea
Contact Us [Corola-blog/BlogPost/92316_a_93608]
-
Maramureșului, Literatura și Arta, Hyperion, Meridianul Românesc, New York Magazin, Romanian Journal, Origini, Salonul Literar, Luminatorul, Credința, Lumea Românească, Oglindă Literară, Adevărul Literar (Vaslui), Opinia Națională, Bucureștiul literar și artistic, Noua Provincia Corvina, Vox Libri, Jurnalul de Sud, Banatul, Vatra Veche, Acolada, ș.a. Producția editorială teologica și culturală reflectată în paginile revistei Lumină Lină nu este ruptă de aceea care se desfășoară în România. Dimpotrivă putem afirmă că revista noastră este direct implicată în orizontul cultural româno-american, iar mișcarea teologica, publicistica și
Prezentarea activitătilor religios-culturale de la Institutul Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă şi Capela “Sf. Apostoli Petru şi Pavel” pe anii 2013 – 2014 [Corola-blog/BlogPost/92407_a_93699]
-
capcanele, seducătoarele mreje despre care vorbea Stephen Dedalus, apar locurile și drumurile cu țintele lor, scări și case, voci, mîini ce ți se Întind, chipuri cu care te Însoțești Într-o predestinare, trasee impuse de limitele unui spațiu și acele acolade mărunte În care se Întîmplă divertismentul, ai iluzia că alegi toate aceste opriri cînd peisajul se colorează și amintirile Încep să se Înghesuie nechemate, imagini peste imagini de-a valma ca mozaicurile hipnagogice; este de ajuns să schimbi o plăcuță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
dezolată că ceapa s-a terminat. Parcă-l vezi pe George Călinescu cu coama lui leonină, cu burta umflată de ciroză, clătinîndu-se pe picioarele subțiri, cu ochii lui mici, apropiați, de o mobilitate iscoditoare, auzi vocea lui sonoră, teatrală, trasînd acolade prin aerul amfiteatrului Odobescu: „Observați că Bălcescu folosea expresia, nu face nici cît o ceapă degerată, ceea ce Înseamnă că În vremurile acelea ceapa avea o valoare, dacă pentru a sublinia derizoriul unei situații, al unui obiect sau al unei persoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
dobândea contururile materiale ale zilei prezente. Și, invocând din nou întâmplări istorice, îmbrăcându-le în haina cotidianului și asociindu-le cu caractere și acțiuni particulare, Burkeviț ne purta pe toți, convingător și cu forță, în direcția dorită de el. Această acoladă a discursului său, construită din multe și frapante comparații, nu afirma ceva anume, și tocmai de aceea era mai convingătoare. Ea te conducea la o concluzie pe care Burkeviț n-o pronunța, lăsându-te să o găsești singur. Ea îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2163_a_3488]
-
Acasa > Impact > Istorie > ȘCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 284 din 11 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Dincolo de această acoladă peste timp, instructivă și necesară, să ne reintoarcem la încadrarea cu personal didactic în școlile din Rucăr în perioada imediată războiului. În iunie 1919 școala de fete funcționa cu trei posturi didactice ocupate de învățătoarele Viorica Mardare, dirigintă (un fel
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364476_a_365805]
-
Un vad de râuri seci Că valul se frământă Și trece nenorocul Cu bietul om la trântă Și se închide jocul De-ar fi doar să dureze Cic-ar fi spus bătrâna Când umflă-n metereze Furtunile, Fortuna Și lunga acoladă Lăsând loc la concluzii Pătrunde în livadă Un vânt de deziluzii Presară zorii roșii Aromele-n fâneață Și cântă iar cocoșii O nouă dimineață Mă simt o partitură Cu note în culori Din care vin și fură Necunoscuți, comori Ci
MĂ SIMT O PARTITURĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364594_a_365923]
-
Vin cete de îngeri de dimineață Cu trâmbițe de rouă strălucitoare; Impresiile se schimbă la față, Gătite pornesc spre lume, călătoare. Viața curge ca un fluviu secat, Face un zgomot infernal la cascade, Plouă peste grâul nesemănat - Toate așezate între acolade. Cortina de mistere s-a înălțat, A fulgerat un colț de veșnicie, Un Univers mirific sonorizat Numai prin CUVÂNTUL, fără mistrie. Viața e STAS - diferă doar măsura Reprodusă după aceleași tipare; Nu crește, nu scade temperatura, Nici la termometru, nici
TRÂMBIŢE DE ROUĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361400_a_362729]
-
și ceru șoferului să-l ducă la malul mării. Coborî scările până la malul apei. Nisipul era ud de ploaie și lins de valurile care lăsau în urmă puzderie de cochilii ce albeau plaja. Pescărușii își fâlfâiau aripile ca niște mari acolade orizontale slobozind țipete discordante. Marea era întunecată și neprietenoasă. Zgomotul ei surd se acorda cu furtuna din sufletul lui. De ce se dă totul peste cap atunci când suntem cei mai fericiți? gândi înciudat. De ce suntem veșnic puși în situația de a
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
prin tăcere, deși, Cuvantul rămâne piatră de temelie a Dragostei, urmată de liniștea celei dintâi odihne. O, ușurare-n versuri, ce ești tablou cu Alfa și Omega... ce ții de-o veșnicie un Răi dar și Pământul laolaltă, prinse-n acolada timpului și-a Slovei dictate de... slăvita Ta Dragoste. ... Atunci... Cuvântul așterne liniștea Iubirii. 12 feb 2015 Mara Emerraldi Referință Bibliografica: PSALMUL GENEZEI / Mara Emerraldi : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1504, Anul V, 12 februarie 2015. Drepturi de Autor
PSALMUL GENEZEI de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363036_a_364365]
-
anul trecut Domnul mi-a scos în cale un alt deal de bunătate și de omenie, încărcat cu livezi de cireși înfloriți, că ai sta cu el de vorbă și te-ai plimba toată viața. E numai tonuri dulci și acolade de alăute ca un crâng de privighetori, care cântă de te adorm. Ne-am cunoscut pe internet. Nea Marin, cum îi spun eu pentru că este mai mare decât mine cu câțiva ani, și așa se spunea când eram mic în
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
ca pe-o spumă,/ Totu-i viu ca și-altădată.../ Gluma, cu plăcere e gustată/ Precum șuncă afumată -/ Sărată și piperată,/ Dar... udată după lege,/ Cu-un vin bun, se înțelege!” Marin Voican are vocație de dramaturg, liniile, tușele și acoladele cu care își construiește personajele și situațiile dramatice sunt sigure, redând admirabil și portretul personajului dar și „lumea lui” și ne aduc aminte de Caragiale din prima lui piesă de teatru, de care puțini știu, unde vedem un Caragiale virtuoz
„ANTON PANN” OPERETA STRĂLUCITOARE A COMPOZITORULUI MARIN VOICAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364027_a_365356]
-
volumul și semnează prefața) și a domnului Costică Ștefănescu (în calitate de partener). În „jurnal”- ul său poetic, Viorel Munteanu face o mărturie emoționantă, declarându-și deschis, fățiș starea, a lui, a celor deopotrivă cu el: Sunt tot mai mult intrat în acolada/ Singurătății celor care scriu/ Și se așterne în cuvânt zăpada/ Și-s tot mai rare oazele-n pustiu/ Se înmulțesc furtunile-n pahare/ Chiar adevărul pare inutil/ În argumente justificatoare/ Se-mpotmolesc figurile de stil/ Cât liniște în tunuri se
„AMURG PE JUMĂTATE” – DE VIOREL MUNTEANU (VOLUM DE POEZII INEDITE IN MEMORIAM) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363113_a_364442]
-
uită să mai adune semnele semnele se adună într-o aripă de lumină născută în pântecul soarelui grația fracțiunii de înaintare a ființei stă într-un glas - cel al calului alb uriaș numai el, armăsarul timpului păzește pragul lumii noi acolada vieții se frânge se uită inserțiile rămâne unica verticală către care cu frica mireanului necopt mă îndrept acum mereu acum Anne Marie Bejliu, 1 august 2014 Referință Bibliografică: busculada traumelor / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1311
BUSCULADA TRAUMELOR de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367832_a_369161]
-
oferit, cât poate nevoia de limpezire a reverberațiilor care stau să ne cuprindă firea și opțiunea, gândirea și fapta, raporturile personale în societate, „tot ce mișcă” până la urma urmei ... Unghiurile adesea neguroase ale existenței zilnice ne cuprind într-o uriașă acoladă a ignoranței, neputinței de a (ne) explica manifestări cu tentă coercitivă, ieșite de sub tatonarea și „hamurile” liberului arbitru care, vrem nu vrem, ne-a „îmbarcat” în atelajul complicat al alcătuirii sociale care este statul, de orice tip, esență, formă și
ESEU DESPRE PUTERE (I) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366891_a_368220]
-
ferestre, întunecând pentru o clipă lumina din ochii ei...Fantastic cum , povestind, această ființă mai avea putere să își ordoneze întâmplările...parcă , amnezia îi ascuțise simțurile și mintea! Era în toată expunerea ei, o adevărată ordine , alambicată de paranteze și acolade, căci întâmplările aveau o logică a lor și de fiecare dată subiectele și personajele se înmulțeau apărând firesc dintr-o întâmplare în alta... Fascinați de harul ei de povestitor și de grozăvia vieții ei zbuciumate , nici nu am simțit când
MAIMUŢA DE MĂTASE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364614_a_365943]
-
apă înghețase) era doar la jumătate de metru de acel mal de pe care tu îți dădeai drumul cu spatele și din fericire o făceai cu un avânt lent. În acest efort îmi aminteam doar de privirea ta fixă și de acolada în unghi a sprâncenei iar ridicată sugestiv și mă gândeam că ce a naibi mai ești de trebuie cineva să-ți ghicească gândurile, ba că cel mai mult timp te și împui așa... Angel... TU cu exercițiul tău, cel al
DOMNITA IERNII de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364711_a_366040]
-
depănarea iubirii din povestea ce a inspirat acel film pe care l-am vizionat de mai multe ori, dar niciodată integral. Povestitul va avea loc doar dacă veți fi pregătiți pentru o lungă ascultare, nefericiților, Ninjomani Acordeoplușiferi Dărătnicioși! ------------------------------------------- Florica BUD Acolada nr.7-8 , Revistă Lunară De Literatură și Artă august 2016 Referință Bibliografică: Florica BUD - MERIȚI SĂ FII SPECIALĂ ÎN VIAȚA UNUI BĂRBAT (PAMFLET) / Florica Bud : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2077, Anul VI, 07 septembrie 2016. Drepturi de Autor
MERIŢI SĂ FII SPECIALĂ ÎN VIAŢA UNUI BĂRBAT (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349682_a_351011]
-
muncă a ajuns la cote nebănuite. De cealaltă parte, dreapta conservatoare are zilele numărate, statele occidentale fiind actualmente strivite de criza datoriilor și de societatea de consum accentuat. O situație de autodevorare, ce pune dreapta și ideile prosperității între două acolade imense, generând îngrijorare până și ... Citește mai mult Vă prezentăm câteva fragmente din sumarul acestui număr și vă invităm să vă abonați la revista noastră (http://prnz.weblog.ro).Editorial: „Stânga vs dreapta” de Criști Dumitrache„Doctrinele nu mai sunt
CRISTI DUMITRACHE [Corola-blog/BlogPost/349002_a_350331]
-
muncă a ajuns la cote nebănuite. De cealaltă parte, dreapta conservatoare are zilele numărate, statele occidentale fiind actualmente strivite de criza datoriilor și de societatea de consum accentuat. O situație de autodevorare, ce pune dreapta și ideile prosperității între două acolade imense, generând îngrijorare până și ... ÎI. CRIȘTI DUMITRACHE - PRIMUL NUMĂR AL NEWSLETTER-ULUI „ROMÂNIA NOASTRĂ”, de Criști Dumitrache, publicat în Ediția nr. 429 din 04 martie 2012. Dragi colegi scriitori și jurnaliști, Părerile noastre despre ceea ce se întâmplă în România
CRISTI DUMITRACHE [Corola-blog/BlogPost/349002_a_350331]
-
vă spun, de asemenea, că în critica și istoria literară românească, a fost receptată de nume importante, au scris despre opera dumneai Nicolae Manolescu, Constantin Ciopraga, Valeriu Cristea, Gabriel Dimisianu, Cristian Livescu, Constanța Buzea, Zoe Dumitrescu Bușulenga, care au scris acolade și glose critice foarte interesante, la obiect, despre creația sa poetică. Ea este o profesoară eminentă și o cercetătoare excelentă a fenomenului literar american, dar este în același timp, o foarte importantă poetă din România, cultivă o poezie filosofică, o
CONVORBIRI LITERARE LA TG.NEAMT de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349238_a_350567]
-
să te caute printre rânduri și zâmbetul -fluid în copilăria inimii umple golește iar umple faldurile năbădăioasei liberă să cânt accentuez un sunet și rămân cu clapa sărutului apăsată până când ecoul timpului tău răspunde frânturii de iubire din inima firii acolada neliniștii se întrerupe într-o buclă adaugă tu cealaltă buclă apoi ne vom hrăni cu poftă direct din fereastra deschisă veșnic de Iubirea Lui printre cuvinte călărești răsăritul uite o rază fixează tâmpla ta de timpanul metaforei Poezia te strigă
GÂND DE DIMINEAŢĂ 19 SEPTEMBRIE 2013 de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 993 din 19 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365068_a_366397]
-
spuzind-o cu vocalize de foc și șlefuind-o cu ocheadele injectate ale îndoielii și răzbunării. Sintagma Lăpușneanului cu „capul lui Moțoc” este lasoul aruncat de cerberii descăunați și dezaxați ai unei puteri revolute, ce ne cuprinde într-o uriașă acoladă, cea a neputinței îndârjite și care nu mai contenește. Șuvoiul cald al iritării din orice, orișicând și orișiunde se propagă tentacular în toate mediile social-profesionale și politice topind, ca un acid, membrana subțire a bunului simț, a responsabilității civice. De unde
NEVOIA DE NORMAL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366691_a_368020]
-
sparte Și tot atâtea vise Că valul se frământă Și trece nenorocul Cu bietul om la trântă Și se închide jocul De-ar fi doar să dureze Cic-ar fi spus bătrâna Când umflă-n metereze Furtunile fortuna Și lunga acoladă Lăsând loc la concluzii Pătrunde în livadă Un vânt de deziluzii E mult mai mult ca mult În plus să nu mai ceri Copil născut adult Și mai sărac ca ieri Nisipul e fierbinte Traseul e impus N-ascultă de
RĂZBOIUL PERPETUU de ION UNTARU în ediţia nr. 780 din 18 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351798_a_353127]
-
șoapte-n mal de buze Cu mici pliuri valuri-valuri, Văluri ude de meduze Răstignite peste maluri. Șapte șoapte-n șipci scobite Între rotunjimi pufoase, Amfore mustind ciobite, Durdulii și pântecoase. Șapte șoapte pe arcade Și coloane lungi, domoale, Arcuri, bolte, acolade Pe răsfrângerea lor moale. Șapte șoapte-nșurubate Pe mici șolduri ca de șarpe, Între coapsele curbate Sub triunghiul dulcei harpe. Referință Bibliografică: Șapte șoapte / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1023, Anul III, 19 octombrie 2013. Drepturi de Autor
ŞAPTE ŞOAPTE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1023 din 19 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352480_a_353809]