390,853 matches
-
de opinie o formă de cenzură. Nu părerea Luminiței Marcu, diferită de a redactorilor noștri, este însă în discuție. Ne grăbim s-o liniștim pe autoarea scurtului răspuns la o anchetă a Observatorului care n-avea nici o legătură cu premiul acordat de noi. Luminița Marcu ar fi trebuit să știe, înainte de a ne azvîrli în obraz crasa noastră incompetență critică, că există anumite reguli de conviețuire literară, tot așa cum există unele de conviețuire socială. Sînt lucruri care nu se fac, Luminița
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14366_a_15691]
-
și idolii mentali într-o societate infectată de mediocritate și supunere ideologică". Așa a fost cu Socrate, cu Galilei, cu Giordano Bruno, cu Voltaire, cu Victor Hugo, cu Chateaubriand, cu Zola, cu Soljenițîn. De reținut nuanța cvasireligioasă pe care o acordă Bujor Nedelcovici apostolatului intelectual: "Tot ce se manifestă nu este decît o aparență care ascunde o esență. Trebuie spartă coaja pentru a privi sîmburele! Trebuie privit abisul pentru a vedea lumina... În fond, ce este creația decît o prelungită asceză
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
neglijenței regizorilor. Orice conducător de instituție promite că-i va lansa și îi va încuraja pe tineri și până la un punct toți se țin de cuvânt: unii îi consumă ca pe semințe, își fac treaba și scuipă cojile, alții le acordă o autonomie nelimitată - fie ea și motivată prin argumente estetice - alterând până la anulare fie profilul, fie prestigiul instituției. Asigurarea unui spațiu de respirație curat pentru tinerele talente nu este un gest filantropic, este, sau ar trebui să fie, colecția gesturilor
Voci tinere by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14412_a_15737]
-
fostului director al Teatrului Odeon, Alexandru Dabija (și ambiția actualei directoare, Dorina Lazăr, de a o continua) prin care a pus la dispoziție scena și trupa ca poligon de încercare pentru un grup de regizori tineri, cărora li s-a acordat posibilitatea de a propune ce piesă vor, de a-și alege distribuția și de a o pune în scenă fără nici un amestec din afară. Nu toate piesele sunt grozave, spectacolele văzute până acum nu sunt egale ca valoare, nu toți
Voci tinere by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14412_a_15737]
-
servitorul exaltat al regimului stalinist. Am fost îngrozit când criticii, făcând totuși elogiul cărții mele, au văzut în erou, un fals poet, chiar un ticălos. Pentru mine, Jaromil era un poet autentic, un suflet inocent; fără de asta n-aș fi acordat romanului nici un interes. Oare eu sunt vinovat de neînțelegere: M-am exprimat rău? Nu cred. Să fii un poet adevărat și să aderi în același timp (ca Jaromil sau Maiakovski) la o incontestabilă oroare este un scandal. Acesta este cuvântul
Milan Kundera: Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14416_a_15741]
-
Maftei și Raluca Dună. Așadar, critica tînără pare să fie una exclusiv feminină. C Multe lucruri de citit în APOSTROFUL clujean de pe decembrie 2002: continuarea comentariului dlui Matei Călinescu despre Craii de Curtea-veche, poeziile dlui Ion Pop și îndeosebi interviul acordat de compozitorul și muzicologul Cornel Țăranu, mare iubitor de poezie, altminteri, dnei Petreu. "Ce iaște muzica?" întreabă dna Petreu în stilul lui Marius Chicoș Rostogan. Răspunde dl Țăranu: "Muzica iaște acea formă de magie în care fachirul cîntă din fluier
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14421_a_15746]
-
scris pagini importante din istoria culturală a Mitteleuropei. Ioan Holender nu mai este de multă vreme un necunoscut în țara noastră. în ultimii ani a fost de mai multe ori invitat de onoare la diverse manifestări culturale din țară, a acordat mai multe interviuri și a fost distins cu cele mai înalte onoruri de stat (a fost decorat cu Steaua României). De aceea, chiar și cei care nu sînt pătimași ai muzicii de operă, au auzit, cu siguranță, cîte ceva despre
VIP-ul din stația de metrou by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14425_a_15750]
-
După un traseu triumfal pe ecranele lumii, filmul , al lui Francois Ozon a încheiat anul în aceeași notă; în cadrul Premiilor Academiei Europene de Film, premiul " Actrița europeană a anului" s-a transformat în "Actrițele europene ale anului" și a fost acordat "pentru ansamblul distribuției din 8 femei". 8 actrițe de mare personalitate, jucînd 8 femei devoratoare, și cultivînd, fiecare în parte și toate împreună, ceea ce s-ar putea numi "rafinamentul interpretativ european", indiferent de generație (de la o actriță cu numele intrat
8 femei by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14445_a_15770]
-
sa cvasi-religioasă a actului scrierii. Din acest punct de vedere, Nietzsche ar fi fost întru totul de acord cu spusa (altfel criptică) a lui Kafka cum că a scrie înseamnă a te ruga. De fapt, importanța pe care el o acordă scrisului e doar o fațetă a relației complexe pe care Nietzsche o întreține cu domeniul limbii. Pentru el limba nu e un fapt exterior, pur și simplu o "unealtă socială" pe care s-o folosești, pragmatic, în comunicare: limba ține
...doi diavoli s-au întâlnit și ședeau de vorbă by Costică Brădățan () [Corola-journal/Journalistic/14447_a_15772]
-
încheie vocalele definitiv". Rîndurile de foc ale bardului ce urma a intra în scurt timp în temniță și a fi condamnat la moarte continuă cu o încurajare a criticii, care e marca inalienabilă a libertății. Marea lor intensitate morală le acordă o factură apoftegmatică. Cu atît mai prețioasă cu cît nu putem a nu ne raporta la impedimentele nu puține care mai stau azi în calea unei discuții dezinhibate, pe care momentul să n-o impieteze în nici un fel, a unei
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
Dumitru Hurubă Acest interviu a fost realizat cu puțină vreme înainte de trecerea în neființă a celui care a fost unul dintre cei mai importanți scriitori umoriști români. Este, cred, ultimul interviu acordat de Vlad Mușatescu. Discuția a avut loc la Găgeni în 1998. Dumitru Hurubă: Stimate maestre Vlad Mușatescu, vreau să începem discuția noastră cu o întrebare care mă frământă de mai multă vreme: de ce locuiți la Găgeni? Vlad Mușatescu: Pe mine
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
deosebit de teatru. Critica și comentariul cultural, cărora li s-a dedicat pînă la atingerea unei cote revelatoare la extrem, au apărut ca o replică la anomaliile unei epoci teribile, care, în pofida tuturor tribulațiilor ce i le-a hărăzit, i-a acordat șansa exilului parizian, adică a expresiei libere. Evident, ar fi oțios să vorbim despre o deturnare de vocație, dar considerăm că toate fibrele sensibilității, toate resursele analitice, întregul cîmp de conștiință literară a fiicei lui E. Lovinescu s-au concentrat
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
simplă vocație de a se gudura la picioarele stăpînului. Oricare ar fi. Evident că "stăpînul" fiind azi cel care e, asistăm la o caricatură a caricaturii". Nu încape îndoială că era comunistă asigură cel mai mare număr de "lingăi", le acordă acestora maxima extensie a gamei de manifestare. Abisul istoric atrage abisul lăuntric al colaboraționiștilor. La chemarea "vocii stăpînului" ideologic, aceștia sar cu promptitudine la gîtul scriitorilor ce nu acceptă înregimentarea: Reîncepe campania de presă împotriva noastră. În Săptămîna, Eugen Barbu
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
mă despart de opiniile lui Mircea Scarlat; la fel, mi se pare că, adesea, criticul are prea mare încredere în amintirile Agathei Grigorescu-Bacovia. Dincolo de acestea însă, în cartea lui Mircea Scarlat pot fi descoperiți "noul" și, aș spune, adevăratul Bacovia. Acordînd întîietate textului și abordînd cu dezinvoltură vaste spații din literatura noastră modernă, investigate sintetic în Istoria poeziei românești, ca și în cartea despre Ion Barbu, critica lui Mircea Scarlat impune prin exactitate, siguranță și pertinența formulelor "pregnante"; iată doar trei
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
în pericol chiar democrația din România". După care Dan Pavel trece în revistă păcatele PSD - racolări politice, imixtiunea în justiție, amestecul în administrația locală a Bucureștiului, măsurile centraliste puse la cale împotriva învățămîntului universitar, temă căreia universitarul Dan Pavel îi acordă cea mai mare atenție și care e direct legată de finalul editorialului: "Nici un partid din România, oricît de mare, nu poate ieși victorios dintr-o confruntare cu miile de universitari și cu sutele de mii de studenți. PSD se joacă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
și a încăpățânărilor reciproce, dar, dată fiind situația și raportul de forțe față-n față, știința lui era inutilă. Sângele urcă brusc în obrajii și în capul chel al spânului, dar, bine dresat, nu făcu nici un gest deplasat. Chiar îi acordă un zâmbet domnului Carol, primul după debutul întâlnirii lor. Erau amândoi așezați, spânul în spatele unui birou de metal care, probabil, cântărea o tonă, imposibil de răsturnat chiar și pentru un psihopat brusc înfuriat. Dar domnul Carol nu era înfuriat. Pur
Constantin Stoiciu - Fugarul by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/14477_a_15802]
-
mai mari, în anii celui de al doilea război mondial, cu alți scriitori morți pe front, cu abuzurile cenzurii, condamnate totuși, în ședință publică, de Șerban Cioculescu și de alții, cu lipsurile materiale. S.S.R. izbutește totuși, chiar și atunci, să acorde obișnuitele premii anuale. Printre laureați: Al. Philippide, Dragoș Protopopescu, Radu Tudoran (pentru Un port la răsărit), Henriette Yvonne Stahl (pentru Între zi și noapte). Urmează ceea ce autorul acestei Istorii numește "anii apocaliptici", aceia în care, după 23 august 1944, a
O istorie a S.S.R. by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14496_a_15821]
-
elaborată și discursul științific ceva mai greu accesibil novicelui, e întreruptă de istorii scurte de jumătate de pagină, în genul știrilor de ziar ce au ca miez senzațional o "poantă" menită să exorcizeze plictiseala (un profesor a fost destituit pentru că acorda elevilor excesiva și plicticoasa pedeapsă de a copia cu sutele de mii zecimalele numărului p, iar numărul p compune o scrisoare de apărare... ). Inevitabil, cartea capătă aspectul unui mozaic iar efectele privirii lui sînt simultan contradictorii. A vorbi despre plictiseală
Un subiect imposibil by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14484_a_15809]
-
la rîndul nostru acum. Fiindcă veacul, care abia a trecut, a fost unul al exilului, schimbul de experiențe trăite și imaginate între artiști proveniți din toate colțurile lumii, s-a coagulat admirabil la Academia Schloss Solitude. Aici, în virtutea unei burse acordată pe durata a șase luni pînă la un an, cu posibilitatea unei prelungiri, artiștii (scriitori, muzicieni, arhitecți, designeri, creatori în domeniul artelor audio vizuale, inclusiv cinematografia) beneficiază de toate facilitățile strict necesare creației: liniște, confort, lipsa grijii zilei de mîine
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
cîteva poeme-colaj din volumul intitulat, în traducere aproximativă, În coc locuiește o doamnă. Scriitoarea, care se numără printre candidații la Premiul Nobel pentru Literatură, lucrează în prezent intens la acest tip de poeme. Un interviu pe care mi l-a acordat cu prilejul întîlnirii la Schloss Solitude îl voi prezenta cu altă ocazie. Printr-o fericită potrivire a întîmplării, printre bursierii Academiei acum se numără și Daniel Vighi. În luna noiembrie el a fost protagonistul unei seri literare, asistat de Otilia
Cu Nora Iuga la "Schloss Solitude" by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14469_a_15794]
-
De cîțiva ani, Centrul de Studii Central și Sud-Est A Treia Europă de la Timișoara scoate, sub același nume, o revistă, al cărei număr 5 pe 2001 a apărut în mai anul acesta. Numărul e dedicat Ungariei, cu o atenție specială acordată maghiarilor din România, volumul oferind și rezultatele unei anchete la care personalități aparținînd celor două zone lingvistice răspund la întrebări despre relațiile dintre culturile română și ungară, despre implicarea în aceste relații și experiența proprie în cealaltă cultură. Printre cei
Despre identități by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14515_a_15840]
-
pe M. Sadoveanu nu l-au preocupat în prima linie problemele artei sale, ci avantajele personale, ne dovedește frecventa schimbare de macaz în conduita cetățenească a acestui egoist totdeauna grăbit să se situeze în fruntea profitorilor. Girul pe care-l acordase presei din Sărindar (ca de altfel și girul celuilalt oportunist civic, Cezar Petrescu) nu are nici măcar scuza apărării unei poziții nemuritoare. Mobilul lui M. Sadoveanu a fost banul. Cînd își încheia redactarea Anilor de ucenicie l-am văzut la Pucioasa
Mărturii nemijlocite (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14544_a_15869]
-
sprijină pe conceptul de poezie pură, pornind de la studiul Abatelui Bremond, și pe distincțìa lui Blaga dintre cunoașterea paradisiacă și cunoașterea luciferică. Dar sînt pagini mai degrabă despre poezie și misticism, decît despre poezia carcerală. Un spațiu mai amplu e acordat în cel de-al treilea capitol vieții și ideologiei elaborate de poeți încarcerați. Atentă e autoarea la Nichifor Crainic, căruia îi acordă mai multe pagini, întrebîndu-se - răspunsul fie nu e clar, fie e contradictoriu - dacă a fost o personalitate sau
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
Dar sînt pagini mai degrabă despre poezie și misticism, decît despre poezia carcerală. Un spațiu mai amplu e acordat în cel de-al treilea capitol vieții și ideologiei elaborate de poeți încarcerați. Atentă e autoarea la Nichifor Crainic, căruia îi acordă mai multe pagini, întrebîndu-se - răspunsul fie nu e clar, fie e contradictoriu - dacă a fost o personalitate sau o personulitate, face apoi o digresiune, ceva cam prea dezvoltată date fiind dimensiunile cărții, pe tema baladei și a Cercului Literar de la
Poezie și carceră by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14540_a_15865]
-
asta. Dar mai e și valoarea estetică imponderabilă, iar sistemul de promotion american pe care îl propovăduiește și admiră Ștefan Caraman nu este o garanție a valorii reale, rezistente. Lucrurile sunt destul de alunecoase la nivelul epitropiilor literare, premiile pot fi acordate aiurea, dar provincialismul resentimentar (pentru că poate exista și unul mai finuț și mai fertil), e de prost gust. Oricum, e valabilă definiția pe care și-o aplică autorul însuși: "noul ego, micul monstru care am devenit, pachetul de complexe și
Literatură și alte nebunii by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/14514_a_15839]