358 matches
-
șlefuit de lectură și meditație, înclină să-și aproprieze o asemenea (vai, total ne-filozofică!) viziune asupra naturii (pur instinctuale) a raporturilor dintre bărbat și femeie? Să fie oare "eroul" lovinescian, în pofida complexității sale sufletești insistent clamate, un rudimentar misogin acrit de resentimente? Răspunsul rămâne să-l căutăm în altă parte, și nu în "drama" de față, unde "personajele", slab conturate, joacă rolul unor simple funcții (și) retorice prin care Lovinescu exersează, în vederea viitoarelor sale opere de imaginație, variate tipuri de
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
dar pronumele are funcție sintactică: a-i parveni, a-i arde etc. În sfârșit, un alt grup, mai restrâns, de verbe prezintă concomitent două pronume, unul reflexiv, în acuzativ, altul personal, în dativ: a i se cuveni, a i se acri, a i se năzări etc. Amândouă formele pronominale sunt obligatorii, obligativitate relativă, la unele, pentru pronumele personale. Pronumele personal îndeplinește funcția sintactică, proprie dativului, de complement indirect, și poate fi reluat sau anticipat: Ție ți se cuvin aceste laude. Expresii
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și un adverb: a fi târziu (devreme etc.); • locuțiunile verbale a-i părea bine (rău); • verbe dezvoltând diferite sensuri în relație obligatorie cu un pronume personal (formă atonă) în dativ: a (nu)-i arde (de glumă etc.), a i se acri, a i se urî (de școală) etc. • verbul a (nu)-i păsa. b. Între verbele care desfășoară predicația prin implicarea unui nume (pronume etc.)-subiect se disting două subcategorii: b.1. verbe (locuțiuni verbale) personale; verbe care, realizând predicația, dezvoltă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
etapei de formare a strugurilor, în care se realizează creșterea ciorchinelui și a boabelor. Începe odată cu legatul florilor și durează până la intrarea strugurilor în pârgă. Creșterea durează până la 2-3 luni în care strugurii ating 3/ 4 din mărimea normală, sunt acri și au o aciditate de 2%. 2. Pârga strugurilor este o etapă de scurtă durată 15-20 de zile, în funcție de natura biologică a soiurilor. Ea este marcată prin schimbarea culorii boabelor care pierd aspectul erbaceu (dispare clorofila), pentru a deveni translucide
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în acest text? Din ce cauză a renunțat Heidi la viața tihnită din orașul Frakfurt? 5. Găsește câte un verb care să poată înlocui expresiile date: a aduce aminte, a o lua la sănătoasa, a da năvală, a i se acri, a băga de seamă, a-i ajunge la urechi, a sta de vorbă, a-i da papucii, a sta de veghe, a-i părea rău, a sta la taifas, a-ți bate joc. 6. Alcătuiește un text în care să
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
proverbe și zicători îmbracă o formă satirică. Citez mai jos câteva proverbe utilizate de locuitorii comunei Hudești: Toți se plâng de bani, dar de minte nimeni; Ziua bună se cunoaște de dimineață; Vulpea când najunge la struguri zice că sunt acri; Vine el drăguș la căuș; Ce ție nu-ți place, altuia nu-i face; La pomul lăudat, să nu te duci cu sacul; Bună ziua căciulă, că stăpânul n-are gură; Vrabia mălai visează și calicul praznic; Ce-și face omul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
centimetru pe lungime, iar acestea în bucățți lungi de trei-patru centimetri. Bucățile se pun în supa strecurată, completând cu apă pentru a obține grosimea dorită, lăsând totodată să mai fiarbă în câteva clocote. Se ia de pe foc, se sărează, se acrește, după gust, cu zeamă de lămâie, se drege fierbinte cu gălbenuș de ou și smântână sau iaurt și se aromează cu frunzele de verdeață tăiate mărunt. Se pun deasupra două linguri cu undelemn și usturoi tocat. În lipsa lămâiei, ciorba se
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
gust, cu zeamă de lămâie, se drege fierbinte cu gălbenuș de ou și smântână sau iaurt și se aromează cu frunzele de verdeață tăiate mărunt. Se pun deasupra două linguri cu undelemn și usturoi tocat. În lipsa lămâiei, ciorba se poate acri cu sare de lămâie, oțet sau borș. Dacă ciorba este prea rară, se pot face găluște din albușul rămas de la gălbenușul folosit la dres. Găluștele se pun în ciorbă când aceasta este complet fiartă, înainte de a se lua de pe foc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Buze cărnoase - tip senzual, uneori romanic și sentimental, iubitor de amor carnal; Buze mari, groase - fire voluptuoasă, brutală, expansivă; Buza superioară peste cea inferioară - tipul bonom, dar stăpânit de mediocritate și oarecare lașitate; Buza inferioară peste cea superioară - individ disprețuitor, acrit de viață, predispus în cazuri limită la sinucidere. Credințe și superstiții despre gură, buze: - Cui îi intră musca în gură - va trage un mare necaz. - Când se duce omul într-un loc de unde n-a mai fost să ia o
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
recomandări venite din cercurile de cunoscuți ale decidenților"), că un post bun este realmente "vînat" și din ce în ce mai dificil de găsit. Uneori poate ar fi bine să-i dăm crezare și proverbului " Vulpea cînd n-ajunge la struguri zice că-s acri" și să fim mai atenți, cînd vine vorba de propriile noastre inițiative, înainte de a le cere miracole celorlalți. "Secretele" unui bun CV Claritatea este atuul șoc. Stilul trebuie să evite tentația extremelor: să nu fie un CV foarte detaliat sau
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
calchiază cuvîntul latin acidus. În germană, substantivul Säure [΄zoerə] întrunește atît semnificația specială "acid", cît și semnificația din limba comună "acreală, acritură", întîlnită și la adjectivul sauer [΄sauər], "acid, acidulat" și "acru" (de unde și verbul säuern "a acidula" și "a acri"). La fel se prezintă lucrurile în neerlandeză cu substantivul zuur [zü:(], în daneză syre [΄sürə] (și verbul syre "a acri"), în suedeză syra [΄süra] (și verbul syra "a acri") și în norvegiană syre [΄süre] (dar adjectivul este sur [sur] "acid
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acreală, acritură", întîlnită și la adjectivul sauer [΄sauər], "acid, acidulat" și "acru" (de unde și verbul säuern "a acidula" și "a acri"). La fel se prezintă lucrurile în neerlandeză cu substantivul zuur [zü:(], în daneză syre [΄sürə] (și verbul syre "a acri"), în suedeză syra [΄süra] (și verbul syra "a acri") și în norvegiană syre [΄süre] (dar adjectivul este sur [sur] "acid", "acru"). Asemenea aspecte dovedesc faptul că, deși în mare parte internaționalizate, terminologiile, chiar în cazul științelor exac-te, nu sînt sustrase
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
acidulat" și "acru" (de unde și verbul säuern "a acidula" și "a acri"). La fel se prezintă lucrurile în neerlandeză cu substantivul zuur [zü:(], în daneză syre [΄sürə] (și verbul syre "a acri"), în suedeză syra [΄süra] (și verbul syra "a acri") și în norvegiană syre [΄süre] (dar adjectivul este sur [sur] "acid", "acru"). Asemenea aspecte dovedesc faptul că, deși în mare parte internaționalizate, terminologiile, chiar în cazul științelor exac-te, nu sînt sustrase evoluției limbilor istorice și nu ilustrează exclusiv denominația structurilor
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
de vreo 40 ani nu mai voia să sufere în casa lui pe tatăl său, un bătrân de 72 ani. Să te duci din casa mea, îi strigă el, să nu te mai văd în ochii mei, mi s-a acrit de tine. Bătrânul, lăcrimând și privind lung casa la care a muncit o viață întreagă și pe care trebuia să o părăsească, se pregăti să plece fără cârtire. Fiul său însă îl opri câteva clipe și, întorcându se către copilul
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
extraordinar! Veneau oamenii, ne întindeau portocale, o bucată de pâine. S. B.: Cu toate astea, spuneați că v-a fost foame două-trei zile. M. M.: Mănânci pâine, mai mănânci o pâine, iar mai mănânci o pâine... S. B.: Ți se acrește, vrei o mâncare caldă. M. M.: Cam de pe 26 încolo s-au reglementat lucrurile, adică s-au liniștit. Dar eram rufoși, nespălați. Unde să te speli în Piață? Nespălați de-o săptămână, puțeam. S. B.: Erau condiții de front, practic
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
făcuse pentru el. O mințea c-o duce nemaipomenit de bine, că la București viața nu-i chiar așa de scumpă față de pro- vincie, cum zvoneau răutăcioșii, iar la cantină se gătește mai ceva ca acasă. „De nu s-ar acri pe drum, ți-aș aduce un pireu de la tanti Jenuța, de la bufetul nostru, ți-ar lăsa gura apă și nici nu ți-ar veni a crede că din cartofi e făcută minună- ția. Curat delicatesă !“ Și numai el știa că
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
prin fierbere), se făcea obligatoriu din 4-5 sorturi diferite de pește, curățiți de intestine dar fără să se spele sângele și crestați cu cuțitul pe exterior pentru a favoriza scoterea sucurilor la fierbere, se punea un minimum de legume, se acrea cu oțet și se dregea la urmă cu ardei iute zis „ciușcă”. Se mânca întâi peștele fiert, apoi ciorba. Și era foarte bună, gătită și mâncată acolo, în mijlocul naturii, înconjurați de lănciile unduite de vânt ale stufului. Am avut revelația
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
aduc pe lume câte un singur copil, sau poate nici unul, și se simt terminate, vlăguite. Dar să naști și să crești 18 copii? Tatăl meu fusese al nouălea din seria de optsprezece. Așa că, pe bună dreptate, bunicii i s-a acrit să mai vadă picior de plod în fața ei. Voia și avea tot dreptul să respire ceva mai slobod, în deplină singurătate. Dar să revenim. M-am trezit cu un retevei în mâini, care avea cam lungimea a două făcălețe puse
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
extraordinar! Veneau oamenii, ne întindeau portocale, o bucată de pâine. S. B.: Cu toate astea, spuneați că v-a fost foame două-trei zile. M. M.: Mănânci pâine, mai mănânci o pâine, iar mai mănânci o pâine... S. B.: Ți se acrește, vrei o mâncare caldă. M. M.: Cam de pe 26 încolo s-au reglementat lucrurile, adică s-au liniștit. Dar eram rufoși, nespălați. Unde să te speli în Piață? Nespălați de-o săptămână, puțeam. S. B.: Erau condiții de front, practic
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
p. 194 ; 535, pp. 519-520)"/>. Soluția de „piatră acră” nu se folosea doar pentru stropitul viei Împotriva manei. Ea se punea și În vin, pentru a-l limpezi și pentru a-l face să stea mai mult fără să se acrească. Iată cum sună o rețetă populară, culeasă În nordul Moldovei de Dimitrie P. Lupașcu la sfârșitul secolului al XIX-lea : „Pentru ca să ție vinul mult, fără să se strice, să arunci În vas peatră acră, că păzește vinul de nu se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Iată cum sună o rețetă populară, culeasă În nordul Moldovei de Dimitrie P. Lupașcu la sfârșitul secolului al XIX-lea : „Pentru ca să ție vinul mult, fără să se strice, să arunci În vas peatră acră, că păzește vinul de nu se acrește” <endnote id="(323, p. 121)"/>. Interesant este că folcloristul D.P. Lupașcu a cules astfel de rețete nu numai de la românii din Bucovina și Moldova, ci și de la evreii din această zonă (fapt inedit pentru culegătorii de folclor din epocă). Astfel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
vinul de a se oțeti”) sau un sulfat, numit În popor „must de pucioasă”, spunea la jumătatea secolului al XIX-lea Ion Ionescu de la Brad, părintele agronomiei moderne românești. Pentru a curăța vinul și a nu-l lăsa să se acrească, se turna În el „un fel de must Înadins pregătit cu pucioasă”. „Acest must de pucioasă - continuă agronomul român - nu fierbe, este dulce, are miros tare greu de pucioasă și numai două sau trei garafe turnate Într-un poloboc sunt
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-un poloboc sunt de ajuns spre a curăți tot vinul din el” <endnote id="(369, pp. 157-158)"/>. Iată deci un posibil mod de naștere a legendei În discuție. Pentru ca băuturile spirtoase să nu se tulbure și să nu se acrească, unii cârciumari (inclusiv evrei) foloseau anumiți sulfați („vitrioluri”). Ulterior, când termenul „vitriol” a căpătat sensul de acid sulfuric (prin prescurtarea denumirilor „spirt de vitriol” și „ulei de vitriol”), ar fi putut să se nască legenda conform căreia unii cârciumari (mai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cantitatea uriașă de fard de proastă calitate care acoperea această față. Galerii și poduri încărcate cu păpuși cu crinolină, cu figurine de Murano violent colorate, cu mozaicuri, cu pungi și pudriere din piele... mereu aceleași. Poate că strugurii erau prea acri, poate că, dacă aș fi avut bani, le-aș fi dat mai multă atenție și fardul m-ar fi atras mai mult decît fața reală. În orice caz, îmi făgăduisem mie însămi să-mi fac un dar din fiecare loc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
greu să plece de unul singur și mi se pare că n-avea nici bani de ajuns. Ce câștigase azi mâncase azi, mai și risipise și mai făcuse și foamea, În sfârșit, s-a ales prafu’ și i s-a acrit. — Toată iarna i-am descărcat lu’ ăsta fiare din camioane. Mi-a degerat mâinile, vere, m-am pișat pe ele, c-altfel rămâneam cu ele țepene. Ia uite vere la mâinile mele. Mi le Întinse sub nas, mi le arăta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]