332 matches
-
pe Siret: Zargedava, Tamasidava și Piroboridava. Zargedava a fost identificată arheologic de către prof. dr. Vasile Ursachi în 1962. Cercetările care s-au desfășurat în perioada 1962-2002 nu au acoperit complet aria așezării antice, vaste zone din așezarea civilă de la poalele acropolei fiind încă necercetate. Straturi de locuire: eneolitic, epoca bronzului mijlociu, Hallstatt B, La Tene (sec IV i.Hr.-sec II d.Hr.), epoca medievală (sec. XV-XVIII, mai exact vorbim de culturile Cucuteni, Monteoru, Costișa și geto-dacică din epoca clasică și carpică
Zargidava () [Corola-website/Science/308758_a_310087]
-
datau din perioada neolitică, atunci când s-a amenajat primul șanț de apărare și primul val de pământ pentru protejarea așezării. Aici s-au descoperit peste 200.000 de piese (piese ceramice, unelte, arme, podoabe, obiecte de uz casnic, etc) Pe acropola cetății, arheologii au identificat o necropolă neolitică, dar și una medievală, ce conține aproximativ 1.000 de morminte. În așezarea deschisă, care se întinde la poalele acropolei și ocupă o suprafață de aproximativ 25.000 de metri pătrați, cercetătorii au
Zargidava () [Corola-website/Science/308758_a_310087]
-
de piese (piese ceramice, unelte, arme, podoabe, obiecte de uz casnic, etc) Pe acropola cetății, arheologii au identificat o necropolă neolitică, dar și una medievală, ce conține aproximativ 1.000 de morminte. În așezarea deschisă, care se întinde la poalele acropolei și ocupă o suprafață de aproximativ 25.000 de metri pătrați, cercetătorii au identificat o serie de locuințe din perioada clasică dacică, sec I i.Hr. - sec. I d.Hr., dar și din perioada carpică (daci liberi), din sec. III d.Hr
Zargidava () [Corola-website/Science/308758_a_310087]
-
podoabă din sud-estul Europei, însumând aproape 500 de obiecte, între care și primele obiecte de aur din Cultura Cucuteni, element care a schimbat percepția potrivit căreia populația Cucuteni nu ar fi prelucrat acest metal prețios. În anii 1990, terenul corespondent acropolei așezării antice a fost atribuit unui sătean din Brad, deși zona figura drept obiect de patrimoniu național și universal de clasă A, fiind folosit drept pășune. În toamna anului 2012, Octavian Bincu, un tânăr topograf din Bacău, efectuând în zonă
Zargidava () [Corola-website/Science/308758_a_310087]
-
de clasă A, fiind folosit drept pășune. În toamna anului 2012, Octavian Bincu, un tânăr topograf din Bacău, efectuând în zonă măsurători pentru a întocmi fișa cadastrală a unui teren ce urma a fi vândut de către persoana ce deținea și acropola Zargedavei, a aflat de existenta acestui sit extrem de important și l-a contactat pe Valentin Roman, președinte al Asociației Vatra Dacie i, informându-l cu privire la starea orașului antic. Acesta din urmă, împreună cu Adrian Grigoriu, arhitect și om de afaceri din
Zargidava () [Corola-website/Science/308758_a_310087]
-
important și l-a contactat pe Valentin Roman, președinte al Asociației Vatra Dacie i, informându-l cu privire la starea orașului antic. Acesta din urmă, împreună cu Adrian Grigoriu, arhitect și om de afaceri din București, au înaintat proprietarului o ofertă privind cumpărarea acropolei Zargedavei, ofertă acceptată de proprietar. Acropola Zargedavei a intrat în administrarea Asociației Vatra Daciei, în luna octombrie 2013. A fost nevoie să fie urmați pașii legali cu privire la vânzarea-cumpărarea unui teren cu regim special, așa cum este cazul celui de față, însemnând
Zargidava () [Corola-website/Science/308758_a_310087]
-
Valentin Roman, președinte al Asociației Vatra Dacie i, informându-l cu privire la starea orașului antic. Acesta din urmă, împreună cu Adrian Grigoriu, arhitect și om de afaceri din București, au înaintat proprietarului o ofertă privind cumpărarea acropolei Zargedavei, ofertă acceptată de proprietar. Acropola Zargedavei a intrat în administrarea Asociației Vatra Daciei, în luna octombrie 2013. A fost nevoie să fie urmați pașii legali cu privire la vânzarea-cumpărarea unui teren cu regim special, așa cum este cazul celui de față, însemnând întocmirea fișei de inventariere (care nu
Zargidava () [Corola-website/Science/308758_a_310087]
-
de Cultură Bacău și Primăria Negri) cu privire la exercitarea de către acestea a dreptului de preemțiune (drept pe care acestea nu l-au exercitat), . Odată cu preluarea de către Asociația Vatra Daciei a suprafeței de 12.900 de metri pătrați, ce corespunde în totalitate acropolei orașului antic, situl arheologic va fi redeschis spre cercetare. Aceasta înseamnă decopertarea vestigiilor imobile, identificate de prof. dr. Vasile Ursachi în cursul campaniilor de cercetare, și protejarea lor in situ, precum și demararea campaniei de cercetare a zonelor încă neexplorate arheologic
Zargidava () [Corola-website/Science/308758_a_310087]
-
500/490 î.Hr. - circa 432 î.Hr.) a fost un sculptor grec din epoca lui Pericle, unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai perioadei clasice din cultura greacă. Plutarh relata că fost însărcinat de Pericle să conducă lucrările de construcție a Acropolei Ateniene. A îndrumat realizarea și decorarea Partenonului. Opera sa cea mai importantă a fost statuia lui Zeus din Olimp, din aur și fildeș, care avea o înălțime de 12 m și era considerată una dintre cele șapte minuni ale lumii
Phidias () [Corola-website/Science/313758_a_315087]
-
gura sacră a Istrului". Orașul Histria a avut o dezvoltare neîntreruptă timp de aproape 1300 ani, începând cu perioada greacă și terminând în perioada bizantină. În perioada greacă (sec. VII - I i.Chr.), orașul era format din două părți distincte, acropola și așezarea civilă, după un model des întâlnit în orașele antice grecești, structură care a fost menținută pană la abandonarea orașului în secolul al șaptelea p.Chr. Unul din motivele abandonării orașului este și colmatarea vechiului golf al Mării Negre, în
Histria () [Corola-website/Science/299504_a_300833]
-
lac Sinoe era un golf deschis la mare. În prezent, se pot vizita: zidul de apărare, cu turnuri și bastioane, care închidea de la vest către lacul Sinoe suprafața mai mică a orașului roman târziu de circa 7 ha (cuprinzând fosta acropolă a orașului grecesc). Acolo pot fi văzute ruinele conservate ale templelor grecești din zona sacră, străzi pavate și cartiere de locuințe sau ateliere, mai ales romane, terme, bazilici civile și creștine și, în centrul orașului, una dintre cele mai mari
Histria () [Corola-website/Science/299504_a_300833]
-
a descoperit o friză cu opt divinități ale panteonului greco-roman și cu reprezentarea Zeului Soare pe margine. În anul 2000 s-a decis deschiderea unui sector de cercetare în interiorul bazilicii civile, cu scopul de a identifica o eventuală incintă a acropolei arhaice. La începutul anilor '20 a fost construit primul muzeu arheologic (de sit) de la Histria, fiind proiectat de arhitectul G. Simotta, în vremea directoratului lui Vasile Pârvan. Din cauza terenului slab, prost ales, în anul 1923 clădirea s-a dărâmat, fiind
Histria () [Corola-website/Science/299504_a_300833]
-
krepis"), cu sau fără pridvor în față ("amphiprostyl") și erau, adesea, folosite coloanele, care înconjurau întreaga clădire ("peripteros"). La nivelul frontonului era pusă în evidență friza, în general bogat decorată cu sculpturi în relief. Un exemplu de referință îl constituie Acropola din Atena, la care se remarcă templul doric Partenon, și cele ionice: Erechteionul și templul zeiței Nike Apteros. Alte lucrări de valoare sunt: teatrul din Epidaur și monumentul lui Lysicrates, unde se remarcă geniul artistic al lui Hipodam din Milet
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
drachme pentru cei care s-au îmbarcat, dar, în urmă au mai rămas destui atenieni, de presupus locuitori aparținând păturilor mai puțin avute. Xerxes a ajuns la Atena odată cu flota sa care a ancorat la Phaleron. Orașul era părăsit. Asediul Acropolei a durat nu mai puțin de 2 săptămâni. Toți cei refugiați acolo au fost uciși, iar templele jefuite și arse (sept 480). După căderea Acropolei grecii aliați au ținut un Consiliu de război în care s-a hotărât apărarea Istmului
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
ajuns la Atena odată cu flota sa care a ancorat la Phaleron. Orașul era părăsit. Asediul Acropolei a durat nu mai puțin de 2 săptămâni. Toți cei refugiați acolo au fost uciși, iar templele jefuite și arse (sept 480). După căderea Acropolei grecii aliați au ținut un Consiliu de război în care s-a hotărât apărarea Istmului de Corint, ceea ce însemna abandonarea Eginei, a Salaminei, unde se găseau refugiați atenieni și megarieni. Temistocle a hotărât să împiedice cu orice preț punerea în
Războaiele Medice () [Corola-website/Science/302124_a_303453]
-
de un val cu sântul corespunzător, care o separă de restul terasei. Dincolo de acesta, însă, continuă locuirea cu caracter de așezare civilă și, mai departe, pe teritoriul satului, se întinde necropola, în cadrul căreia au fost identificate și morminte tumulare. În acropole, săpăturile au identificat — suprapunând o așezare din epoca bronzului, precum și urme hallstattiene - șase nivele de locuire geto-dacică, durând din sec. 4 î.e.n. până în sec. 1 e.n. Viața așezării a luat sfârșit în împrejurările violentului conflict daco-roman. Din pricina răscolirilor repetate ale
Piroboridava () [Corola-website/Science/319848_a_321177]
-
cu decor geometric - motive spiralice, dispuse radial, constituind adevărate simboluri solare. Aceste locuințe trebuie să fi fost, cel putin unele, de dimensiuni mari și concentrarea lor în zona fortificata sugerează o ordonanță interioară asemănătoare cu aceea de la Popești. La limita acropolei, pe marginea râpei, a putut fi surprins și un atelier de olar, cu cuptorul caracteristic. În sfârșit, bogăția și varietatea descoperirilor mobile atestă, pe de o parte, importanța ocupațiilor productive și a comerțului care, aici, aproape de gură Șiretului, constituia o
Piroboridava () [Corola-website/Science/319848_a_321177]
-
un plan urban În care fiecare arondisment să aibă o funcție unică a fost clar imediat după ce a preluat proiectul de amenajare a Chandigarh-ului, singurul oraș pe care l-a construit. El a Înlocuit locuințele planificate pentru centru cu o „Acropolă de monumente”, având o suprafață de 220 de acri și situată la o distanță considerabilă de cele mai apropiate clădiri de locuit. În Planul Voisin elaborat pentru Paris, ceea ce el numea la ville, destinată locuințelor, se separa de centrul de
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Le Corbusier, La ville radieuse, pp. 178-179 (traducerea Îmi aparține). Le Corbusier citat În Fishman, Urban Utopias, p. 208. Comparați această reprezentare spațială a ordinii sociale și politice cu proiectul de oraș pe care Îl descrie Platon În Legile: o acropolă În centru, cercuri concentrice În jur, un cartier mărginaș de meșteșugari (necetățeni), precum și o zonă circulară internă și una externă cu suprafețe cultivate. „Plăcinta” este Împărțită În douăsprezece segmente, pe baza cărora se face recrutarea și rotația anuală a forțelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
de regăsire a sinelui. Limbajul descriptiv devine inevitabil unul intens metaforic, a cărui strălucire este dată de îmbinarea dintre concizia expresiei și deschiderea teoretică pe care o provoacă neologismul savant; iată, de pildă, coloana de la Erehteion, care, „sfruntat sustrasă de pe Acropole de Lordul Elgin”, „izbucnește, descumpănind ca o mustrare, în gelidul, asepticul spațiu de la British Museum”. Măreția artei grecești, conchide cu satisfacție nedisimulată neoclasicul H., nu poate fi umbrită nici de iconoclastele avangardisme ale lui Dalí și Man Ray, nici de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287420_a_288749]
-
fier, cu găuri la capete și cu dinți la margine, și mici plăci în forma cărămizilor, dintr-un fel de lut, amestecat cu părticele de fier. Societatea arheologică din Atena au descoperit, la săpăturile făcute pe coasta de sud a Acropolei, o tablă de marmoră foarte importantă pentru filologie și istorie. Tabla conține o inscripție de 80 de șiruri și anume tractatul ce l-au făcut atenienii cu Chalkis după ce, sub conducerea lui Pericles, supusese Euboea. [1 august 1876] {EminescuOpIX 501
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
consimțim că o asemena grijă trebuie să existe din egoism? Sunt țări care trăiesc în bună măsură de pe urma ruinelor. Așa sunt Grecia și Egiptul. Legendele aduc Greciei la fel de mulți bani ca navigația. Fără turiștii care merg să vadă ruinele de pe Acropole sau pe cele de la Delfi, grecii de astăzi s-ar des curca foarte greu. În Egipt, piramidele și sfinxul ar putea ocupa un capitol special din buget. Chiar și Italia e în situația de a socoti ruinele o șansă. Cu
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
am fost de două ori. De fiecare dată, n-am văzut decât Nilul, sfincșii, lumina și nisipul. Am fost nu în "timpul istoric" al Egiptului, ci în cel "mitologic". În Grecia, la fel. Pot să dau mii de detalii despre Acropole sau despre dâmbul de sub culmile Parnasului unde a funcționat oracolul de la Delfi. Nu pot spune cum gândește grecul care trăiește de pe urma acestor ruine. În Mexic, repet aceeași experiență. Din seara când am coborât pe aeroportul din Ciudad de Mexico, am
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
stăpânire pe teritorii cât mai vaste, „un Rastignac” al culturii, în fine, prin forța lui vijelioasă, oscilând între frenezia romantică și clasicismul senin, țintind monumentalul, ca „un Gingis-han, un asiat cu nostalgia cruntă a Europei”, care visează adesea, compensator, o „Acropole”. Un portret sugestiv, chiar dacă nu atât de spectaculos, îi este dedicat și lui Pompiliu Constantinescu, „un critic analist, prob, neinfluențat de pasiuni”, obiectiv, de o „mare consecvență a ideilor”. Întrucât acesta rămăsese mereu alături de E. Lovinescu pe terenul polemicilor și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
și odată cu ele numele acestora), ceea ce ne-a privat de privilegiul pe care-l au alte popare de a fi menținut pînă astăzi în forme ușor schimbate, cu trecerea timpului, nume, în multe spații numeroase, de localități antice. Astfel, toponimele Acropole, Arabia, Arcadia, Areopag, Asia, Atena, Atlantida, Atlas, Attica, Aventin, Beoția, Bergamo, Bosfor, Brindisi, Capitoliu, Capua, Caucaz, Cipru, Corint, Delos, Delphi, Egipt, Epidavros, Epir, Erythreia, Etiopia, Etna, Eufrat, Europa, Gange, Italia, Ithaca, Kephalonia, Larissa, Licosa, Libya, Liguria, Macedonia, Marsilia, Mauritania, Mediterana
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]