KorAP: Find »[drukola/base=actanțial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 8 >

176 matches

Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238

Corporealitatea este marca virtualității. Astfel, o experiență a realității virtuale depinde de mișcarea și de senzorialitatea corporale, iar aplicațiile și constructele acesteia, oricât de abstracte sau numerice în aparență, se bazează pe necesitatea întrepătrunderii zonei tehnologicului cu teritoriile perceptive și actanțiale ale corporalității fizice și societale. Aspectele corporealității și ale identității în cadrul virtualității vor fi privite însă în mod critic moderat, mai degrabă decât cu entuziasm (cel mai adesea nejustificabilă și din perspectiva unilaterală a revoluției informatice. Reconfigurarea și refigurarea tehnologică

[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
diferenței feminine în noile contexte informațional-comunicaționale la creionarea unei conștiințe cyborgice, postgender, de la asumarea unei perspective feminine politice și activiste la abordarea problemei discriminării rasiale, cyberfeminismul se etalează ca o mișcare dinamică și tensională, adesea divergentă. Diverse modele corporal-identitare și actanțiale ale acestui tip de feminism sunt analizate: emblema cyborgului la Donna Haraway, iconul țesătoarei la Sadie Plant, paradigma subiectului nomadic la Rosi Braidotti sau tropul zeiței la Elaine Ghraham. În același timp, sunt expuse criticile din interiorul cyberfeminismului, în special

[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
pericolele „încarnării”, cu toate că, în principiu, „esența” sa este cea unui „zeu”, omnipotent și nemuritor. Prin fuziunea codurilor de date și a simțurilor trupului, interconexiunile subiective online generează un spațiu bioinformatic și biosocial atât din punct de vedere senzorial, cât și actanțial. Astfel, cyberspațiul nu este lipsit de utopii sociale, de la cele care proclamă libertatea absolută a alegerii trupului până la cele care fac parada unui bal mascat al identităților împrumutate. De la identitatea transformată în context online până la prefigurațiile unei identități transfigurate prin

[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
corpului situat în spațiu și exemplificări ale dimensiunilor tehnoculturale, cu noi accepții identitare, atât ontologice, cât și sociale. Deopotrivă concretizări ale biologiei și ale informaticii, entitățile virtuale contribuie la convergența fenomenologiei (a umanului integrat în spațiu în mod perceptiv și actanțială și a mașinismului (a conectivismului de tipul „mașinilor dezirante”Ă, a culturii simulării cu tehnoștiința materialității. O perspectivă postumană moderată va putea permite conviețuirea punctelor de vedere merleau-pontyene, deleuzo-guattariene, baudrillardiene și transumane într-un spațiu al diferențelor și al hibridărilor

[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
și în mișcarea proprii: motricitatea corporală este „intenționalitatea originară”, originea conștiinței concretizându-se prin sintagma „eu pot”. Prin motricitate este dovedit faptul că propriul trup nu este în spațiu, ca un obiect, ci locuiește spațiul, ca un subiect intențional și actanțial. Fenomenologul consideră experiența umană în mod necesar alcătuită corporal: subiectul este întotdeauna încarnat, experiența trăită constituindu-se la intersecția dintre mintea și corpul situate în spațiu. Relația subiectului cu lumea nu privilegiază așadar nici mintalul, nici materialul, nici mintea, nici

[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
timp în care identitatea subiectului este denigrată ca „eu” integral, autonom și agențial. Eul devine un consumator al remodelărilor corporale în timp ce corpul devine un obiect supus restructurării. În aceste accepții, trupul uman nu este valorificat ca subiect organic, perceptiv și actanțial (în perspectivă fenomenologicăă, ci ca imagine pasivă, ca simulacru, ca obiect de consum. De fapt, aceste domenii sunt interesate mai degrabă de ideea abstractă de corp și de încorporarea imaginii, decât de ideea de întrupare a subiectului. Totuși, nu trebuie

[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642

Propp și ARHIPERSONA la Lotman). Termenul a fost introdus în naratologie de Greimas, după lingvistul Tesnière, pentru care acesta desemna un tip de unitate sintactică. Prelucrînd taxonomiile de rol propuse de Souriau și Propp, Greimas a ajuns la un MODEL ACTANȚIAL constînd, la origine, din șase actanți: SUBIECT (LEU la Souriau, EROU la Propp), OBIECT (SOARE la Souriau, PERSONAJ CĂUTAT la Propp), REMITENT (BALANȚĂ la Souriau, TRIMIȚĂTOR la Propp), DESTINATAR (PĂMÎNT la Souriau), ADJUVANT (LUNĂ la Souriau, AJUTOR și DONATOR la

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
la Propp), REMITENT (BALANȚĂ la Souriau, TRIMIȚĂTOR la Propp), DESTINATAR (PĂMÎNT la Souriau), ADJUVANT (LUNĂ la Souriau, AJUTOR și DONATOR la Propp) și OPOZANT (MARTE la Souriau, RĂUFĂCĂTORUL și FALSUL EROU la Propp). Într-o versiune mai recentă a modelului actanțial greimasian, Adjuvantul și Opozantul sînt considerați AUXILIANȚI, și nu actanți. Un actant poate ocupa un număr bine definit de poziții sau ROLURI ACTANȚIALE de-a lungul PARCURSULUI NARATIV. Subiectul, de exemplu, se poate stabili ca atare de Remitent, calificat (înzestrat

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
OPOZANT (MARTE la Souriau, RĂUFĂCĂTORUL și FALSUL EROU la Propp). Într-o versiune mai recentă a modelului actanțial greimasian, Adjuvantul și Opozantul sînt considerați AUXILIANȚI, și nu actanți. Un actant poate ocupa un număr bine definit de poziții sau ROLURI ACTANȚIALE de-a lungul PARCURSULUI NARATIV. Subiectul, de exemplu, se poate stabili ca atare de Remitent, calificat (înzestrat cu competență) de-a lungul axei de capacitate, realizat ca performer de succes și răsplătit pentru performanța sa. Mai mult, la nivelul STRUCTURII

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
poveste de dragoste, tînărul poate funcționa, fie ca Subiect, fie ca Destinatar, în timp ce tînăra poate fi atît Obiect, cît și Remitent. În fine, nu doar actorii umani, ci și animalele, lucrurile și conceptele pot îndeplini rolurile fundamentale care constituie modelul actanțial: un diamant poate reprezenta Obiectul căutării Subiectului, iar un imperativ ideologic poate funcționa ca Remitent. Deși termenul de actant e frecvent folosit cu referire la rolurile esențiale jucate de entități în universul de situații și evenimente povestite, el mai e

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
1975; Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hamon 1972; Hénault 1983; Scholes 1974. Vezi și PERSONAJ. actor [actor]. Concretizarea unui ACTANT la nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ a narațiunii. Actorul, care rezultă din conjuncția a cel puțin unui ROL ACTANȚIAL și unui ROL TEMATIC, e reprezentat de o unitate echivalentă unei expresii nominale și individualizat în asemenea mod, încît să constituie o figură autonomă a universului narativ. Nu-i cazul ca actorul să apară ca o ființă antropomorfică: el ar

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
Scholes 1974; Todorov 1981. Vezi și PRATTON. ajutor [helper]. 1. Unul din cele șapte ROLURI fundamentale, pe care și le poate asuma un personaj (într-un basm), după Propp; unul din cei șase ACTANȚI în primele versiuni greimasiane ale MODELULUI ACTANȚIAL. ADJUVANTUL (analog la LUNA lui Souriau) îl ajută pe EROU sau SUBIECT. 2. Într-un model greimasian mai recent, un AUXILIANT pozitiv, care este reprezentat, la nivelul structurii de suprafață, de un ACTOR diferit de cel ce reprezintă Subiectul. ¶Greimas

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
de către narator a situațiilor și evenimentelor narative. Un NARATOR OMNISCIENT (Tom Jones, Roșu și Negru) are mai mare autoritate decît unul care nu oferă o vedere interioară a personajelor (Dealuri ca elefanți albi). Vezi și PRIVILEGIU. auxiliant [auxiliant]. Un ROL ACTANȚIAL prin care SUBIECTUL este calificat de-a lungul axei de capacitate (modalizat în virtutea faptului că poate, sau nu poate să facă ceva). La nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ, auxiliantul poate fi reprezentat de ACTORUL care reprezintă Subiectul nemodalizat, sau de un

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
OBIECTUL căutat de SUBIECT. 2. Un ADRESANT. Se face uneori o distincție între un adresant și simplul destinatar (care se poate să nu fie adresantul orientat al REMITENTULUI). ¶Greimas 1970 [1975], 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL. destinator. Vezi REMITENT. determinare temporală [determination]. Limitele temporale ale unei NARAȚIUNI ITERATIVE; arcul temporal în limitele căruia se repetă un eveniment (sau un set de evenimente): "Am mers în tabăra de vară în fiecare an, din 1959 pînă în 1964

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
cunoașterii (a ști să faci sau să fii) și, respectiv, obligației (a trebui să faci sau să fii) sînt cele mai importante. ¶Doležel 1976; Greimas 1970 [1975], 1971; Greimas, Courtés 1982; Pavel 1980 [1992], 1985; Ryan 1985. Vezi și ROL ACTANȚIAL, POVESTIRE ATOMICĂ, COMPETENȚĂ. model [pattern]. Un grupaj semnificativ de repetiții (în situațiile și evenimentele narate). E.M. Forster a descris un număr de modele ale INTRIGII, cum ar fi "clepsidra" (Thaïs, Ambasadorii) sau "marele lanț" (Tablouri romane). ¶Brooks, Warren 1959; Forster

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
de repetiții (în situațiile și evenimentele narate). E.M. Forster a descris un număr de modele ale INTRIGII, cum ar fi "clepsidra" (Thaïs, Ambasadorii) sau "marele lanț" (Tablouri romane). ¶Brooks, Warren 1959; Forster 1927 [1963]; Frye 1957 [1972]; Souvage 1965. model actanțial [actantial model]. Structura de relații care apare între ACTANȚI. După Greimas, narațiunea este un întreg semnificant pentru că poate fi înțeleasă în raport cu o asemenea structură. Modelul actanțial originar implica șase actanți: SUBIECTUL (căutînd OBIECTUL), Obiectul (căutat de Subiect), REMITENTUL (Subiectului în

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
Tablouri romane). ¶Brooks, Warren 1959; Forster 1927 [1963]; Frye 1957 [1972]; Souvage 1965. model actanțial [actantial model]. Structura de relații care apare între ACTANȚI. După Greimas, narațiunea este un întreg semnificant pentru că poate fi înțeleasă în raport cu o asemenea structură. Modelul actanțial originar implica șase actanți: SUBIECTUL (căutînd OBIECTUL), Obiectul (căutat de Subiect), REMITENTUL (Subiectului în căutarea Obiectului), DESTINATARUL (Obiectului asigurat de Subiect), ADJUVANTUL (Subiectului) și OPOZANTUL (Subiectului). El este frecvent reprezentat de următoarea diagramă: Remitent Destinatar Subiect Obiect Adjuvant Opozant Dînd

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
actanți: SUBIECTUL (căutînd OBIECTUL), Obiectul (căutat de Subiect), REMITENTUL (Subiectului în căutarea Obiectului), DESTINATARUL (Obiectului asigurat de Subiect), ADJUVANTUL (Subiectului) și OPOZANTUL (Subiectului). El este frecvent reprezentat de următoarea diagramă: Remitent Destinatar Subiect Obiect Adjuvant Opozant Dînd seama de structura actanțială a romanului Doamna Bovary, de exemplu, modelul duce la ceva de genul: Subiect Emma; Obiect fericire; Remitent literatura romantică; Destinatar Emma; Adjuvant Léon, Rodolphe; Opozant Charles, Yonville, Rodolphe, Homais, Lheureux. O versiune mai recentă a modelului implică numai patru actanți

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
object]. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii profunde, în modelul greimasian. Obiectul (analog PERSONAJULUI CĂUTAT de la Propp și SOARELUI de la Souriau) e căutat de SUBIECT. ¶Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL. obiectivul reflectorului [camera eye]. O tehnică ce presupune că situațiile și evenimentele transmise "se întîmplă pur și simplu" în fața unui aparat neutru și că ele sînt transmise ca atare, în acest fel (trilogia S.U.A.); REFLECTOR. ¶Chatman 1978; N. Friedman 1955b

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
reprezintă un obstacol momentan pentru el, nu trebuie confundat cu ANTISUBIECTUL, care este un căutător, ca și Subiectul, și are scopuri care vin în contradicție cu acelea ale Subiectului. ¶Greimas 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL, ANTIDONATOR. orchestrare [interweaving]. Vezi ALTERNANȚĂ. ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]. ordine [order]. Setul de relații între ordinea în care (se spune că) au loc evenimentele și ordinea în care ele sînt povestite. Evenimentele pot fi povestite în ordinea apariției: în "Ion

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
discursivă Discursivizare Temporalizare Actorializare Spațializare Semantică discursivă Tematizare Figurativizare parcurs narativ [narrative trajectory]. Un set de PROGRAME NARATIVE conectate din punct de vedere logic. Un parcurs narativ presupune același ACTANT, iar fiecare din programele sale narative constituente corespunde unui ROL ACTANȚIAL. În traiectoria sa narativă canonică, de exemplu, SUBIECTUL e stabilit ca atare de REMITENT, calificat (înzestrat cu competență) în parametrii dorinței, capacității, cunoașterii și obligației, realizat ca un Subiect performant, recunoscut ca atare și răsplătit. ¶Greimas, Courtés 1982. participant [participant

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
narative profunde, în modelul greimasian. Remitentul (analog BALANȚEI de la Souriau și TRIMIȚĂTORULUI de la Propp) este distribuitor de valori și trimite SUBIECTUL în căutarea OBIECTULUI. 2. Un DESTINATOR. ¶Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL, ANTIREMITENT. reprezentare [showing]. 1. Împreună cu RELATAREA, unul din cele două feluri fundamentale de DISTANȚĂ, care regularizează informația narativă; MIMESIS. În opoziție cu relatarea sau DIEGEZA (diégésis), reprezentarea este un MOD caracterizat de o redare detaliată, scenică a situațiilor și evenimentelor

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
PĂMÎNTUL (Primitorul potențial al acestui Obiect, cel pentru care acționează în cele din urmă Forța Tematică Orientată, DESTINATARUL), MARTE (OPOZANTUL), BALANȚA (arbitrul sau răsplătitorul, atribuitorul de bunuri, împărțitorul de valori, DESTINATORUL) și LUNA (salvatorul, ajutorul). ¶Greimas a proiectat un MODEL ACTANȚIAL reprezentînd structura de relații care apar între ACTANȚI sau rolurile fundamentale, la nivelul structurii narative profunde. Modelul originar a implicat șase actanți: Subiect, Obiect, Remitent, Destinatar, Adjuvant și Opozant. Într-o versiune mai recentă a modelului, Adjuvantul și Opozantul nu

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
și invers, un actor sau un personaj poate juca mai multe roluri diferite. ¶Bremond 1973 [1981]; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Propp 1968 [1970]; Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și PERSONAJ-ȘABLON, TIP. rol actanțial [actantial role]. O poziție formală ocupată de un ACTANT de-a lungul PARCURSULUI NARATIV pe care îl parcurge; o stare asumată de un actant în desfășurarea logică a unei narațiuni. În traiectoria sa, de exemplu, SUBIECTUL este instituit ca atare

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
În traiectoria sa, de exemplu, SUBIECTUL este instituit ca atare de REMITENT și poate fi modalizat (calificat, înzestrat cu competență) de-a lungul axelor dorinței, capacității, cunoașterii și obligației, realizat ca Subiect performant, recunoscut ca atare și răsplătit. Diferitele roluri actanțiale dintr-un parcurs anume sînt suficient de autonome pentru a fi personificate de ACTORI diferiți. Cu alte cuvinte, actantul care constituie un rol fundamental la nivelul STRUCTURII PROFUNDE este specificat printr-o serie de roluri actanțiale pe parcursul unei traiectorii narative

Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]