867 matches
-
tensiunii dintre gramatică universală și tipologia lingvistică". Practic însă, eliminarea tensiunii dintre gramatică universală și tipologia lingvistică nu s-a realizat, iar gramatică generativ-transformațională, în ciuda unor rezultate valide, s-a dovedit a fi, în ansamblul său, un eșec. După topica actanților - ordinea funcțiilor sintactice S(ubiect), V(erb), O(biect) - avem limbi: SOV (ȘO V3) SVO (ȘO V2) VSO (ȘO V1) OSV (OS V3) OVS (OS V2) VOS (OS V1) Claude Hagège afirmă că, de pildă, topica SVO, ce caracterizează 36
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de lucrarea lui Gibert Lazard, L'actance 176 are în vedere structura actanțială a unei limbi, structura numită și aliniament morfo-sintactic. Structura actanțială se referă la modul în care gramatică unei limbi organizează raporturile dintre diferitele tipuri de verb și actanții lor principali. În tipologia limbilor se urmărește modul în care o limbă distinge subiectul de obiectul unui verb tranzitiv, față de modul în care acea limba marchează subiectul unui verb intranzitiv. Din această perspectivă, o limbă poate fi: 1. acuzativă Într-
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
datv-i (nominativ) - "omul a ucis ursul". Multe limbi au trăsături atît de tip acuzativ, cît și de tip ergativ. În sintaxa, termenul ergativ este folosit pentru a descrie o structură actanțială, spre deosebire de acuzativ. "Ergativitatea este o structură în care pacientul (actant secund) construcțiilor bi-actanțiale (tranzitivitate) e cel care furnizează (prin intermediul absolutivului, caz nemarcat) actantul unic al construcției intranzitive, contrar structurii limbilor acuzative care rezervă această funcție agentului, adică primului dintre cei doi actanți ai construcției tranzitive. Ergativitatea rezidă deci în marcajul
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
acuzativ, cît și de tip ergativ. În sintaxa, termenul ergativ este folosit pentru a descrie o structură actanțială, spre deosebire de acuzativ. "Ergativitatea este o structură în care pacientul (actant secund) construcțiilor bi-actanțiale (tranzitivitate) e cel care furnizează (prin intermediul absolutivului, caz nemarcat) actantul unic al construcției intranzitive, contrar structurii limbilor acuzative care rezervă această funcție agentului, adică primului dintre cei doi actanți ai construcției tranzitive. Ergativitatea rezidă deci în marcajul primului actant al construcțiilor tranzitive."181 În schimb, "termenul acuzativ descrie în sintaxa
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
acuzativ. "Ergativitatea este o structură în care pacientul (actant secund) construcțiilor bi-actanțiale (tranzitivitate) e cel care furnizează (prin intermediul absolutivului, caz nemarcat) actantul unic al construcției intranzitive, contrar structurii limbilor acuzative care rezervă această funcție agentului, adică primului dintre cei doi actanți ai construcției tranzitive. Ergativitatea rezidă deci în marcajul primului actant al construcțiilor tranzitive."181 În schimb, "termenul acuzativ descrie în sintaxa o structură actanțială, spre deosebire de ergativ. Acuzativitatea este, astfel, o structură în care agentul (primul actant) construcțiilor bi-actanțiale (tranzitivitate) e
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
construcțiilor bi-actanțiale (tranzitivitate) e cel care furnizează (prin intermediul absolutivului, caz nemarcat) actantul unic al construcției intranzitive, contrar structurii limbilor acuzative care rezervă această funcție agentului, adică primului dintre cei doi actanți ai construcției tranzitive. Ergativitatea rezidă deci în marcajul primului actant al construcțiilor tranzitive."181 În schimb, "termenul acuzativ descrie în sintaxa o structură actanțială, spre deosebire de ergativ. Acuzativitatea este, astfel, o structură în care agentul (primul actant) construcțiilor bi-actanțiale (tranzitivitate) e cel care ofera (prin intermediul nominativului, caz non-marcat) actantul unic al
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
primului dintre cei doi actanți ai construcției tranzitive. Ergativitatea rezidă deci în marcajul primului actant al construcțiilor tranzitive."181 În schimb, "termenul acuzativ descrie în sintaxa o structură actanțială, spre deosebire de ergativ. Acuzativitatea este, astfel, o structură în care agentul (primul actant) construcțiilor bi-actanțiale (tranzitivitate) e cel care ofera (prin intermediul nominativului, caz non-marcat) actantul unic al construcției intranzitive, contrar structurii limbilor ergative care rezervă această funcție pacientului, adică celui de-al doilea din cei doi actanți ai construcției tranzitive. Acuzativitatea rezidă deci
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
marcajul primului actant al construcțiilor tranzitive."181 În schimb, "termenul acuzativ descrie în sintaxa o structură actanțială, spre deosebire de ergativ. Acuzativitatea este, astfel, o structură în care agentul (primul actant) construcțiilor bi-actanțiale (tranzitivitate) e cel care ofera (prin intermediul nominativului, caz non-marcat) actantul unic al construcției intranzitive, contrar structurii limbilor ergative care rezervă această funcție pacientului, adică celui de-al doilea din cei doi actanți ai construcției tranzitive. Acuzativitatea rezidă deci în marcajul celui de-al doilea actant al construcțiilor tranzitive. Această situație
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
o structură în care agentul (primul actant) construcțiilor bi-actanțiale (tranzitivitate) e cel care ofera (prin intermediul nominativului, caz non-marcat) actantul unic al construcției intranzitive, contrar structurii limbilor ergative care rezervă această funcție pacientului, adică celui de-al doilea din cei doi actanți ai construcției tranzitive. Acuzativitatea rezidă deci în marcajul celui de-al doilea actant al construcțiilor tranzitive. Această situație se observă în latină, în limbile slave, în berbera, în ebraică etc."182. Acuzativul este cazul complementului obiect direct (COD), adică actantul
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ofera (prin intermediul nominativului, caz non-marcat) actantul unic al construcției intranzitive, contrar structurii limbilor ergative care rezervă această funcție pacientului, adică celui de-al doilea din cei doi actanți ai construcției tranzitive. Acuzativitatea rezidă deci în marcajul celui de-al doilea actant al construcțiilor tranzitive. Această situație se observă în latină, în limbile slave, în berbera, în ebraică etc."182. Acuzativul este cazul complementului obiect direct (COD), adică actantul care suferă acțiunea făcută de subiectul unui verb tranzitiv activ, numit și obiect
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
actanți ai construcției tranzitive. Acuzativitatea rezidă deci în marcajul celui de-al doilea actant al construcțiilor tranzitive. Această situație se observă în latină, în limbile slave, în berbera, în ebraică etc."182. Acuzativul este cazul complementului obiect direct (COD), adică actantul care suferă acțiunea făcută de subiectul unui verb tranzitiv activ, numit și obiect pacient (fr. objet patient). Această funcție poate fi preluată, în limbile ergative, de cazul absolutiv, care se opune ergativului. De exemplu 183, în basca substantivul mutil (băiat
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
211, 212, 243, a~ 187, unitate ~a 87 tongana (tonga) 196, 198, 309, 336, 338 topica 71, 78, 89, 91, 92, 93, 98, 141, 142, 174, 187, 188, 189, 190, 192, 195, 197, 201, 205, 232, 238-315 passim, ~ fixă, ~a actanților 92, ~a adjectivului 71, ~a constituenților majori 93, ~a determinat-determinant 70, 71, ~a funcțiilor sintactice 91-92, 92, tipologie ~ 93, 155 traca, traco-frigiană 148, 149, 309, traco-iliră, traco-iliro-frigiană 149 transcriere 21, 238, 239, 243, 245, 247, 253, 254, 255, 259, 267
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
datorează excelența unei structurări bipolare. Există un nivel la care personajele se mișcă, se străduiesc, se agită, își vorbesc, cât și altul, mai înalt, de la care o forță implacabilă se exercită și le strivește. Cititorul vede simultan scena și culisele, actanții și regizorul, zbaterea protagonistului în plasa ce îl strânge și mai tare, până la desfigurare. Bivolițele, nuvelă cu turnură cinematografică, își trece eroul printr-o succesiune de întâmplări pe circuitul birocratic, ducându-l la marginea nebuniei și transformându-l, la final
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
În economia discursului. Analizele care i-au fost făcute de către mai toți cercetătorii au fost simpliste, Pajul neintrînd În competiție analitică cu celelalte personaje Hyperion și Cătălina. Ori demersul nostru critic se va axa tocmai pe importanța deosebită a acestui actant. Nu ne propunem să facem un studiu eminescologic. Doar cîteva notații și acelea fără a se avea pretenția că Întocmim un discurs analitic, științific. Noi analizăm aici fulgurațiile pe care un text, un discurs le emană În funcție de relectură. Cum tot
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
un corpus energetic care inspiră și respiră chemarea, un vehicul pneumatic care autonomizîndu-se rămîne clar și transparent pe toată durata poemului, constituindu-se Într-un veritabil personaj, fiindcă recurența cu care apare În cadrul scenografic al poemei Îi dă consistență de actant. Chemarea Luceafărului se realizeaza În scenografii aproape asemănătoare și sub regim nocturn instaurîndu-se astfel o vrajă sublunară, un teritoriu acustic de mare rezonanță afectivă, muzicală si emoțională. Putem asemăna această monodie incantatorie cu starea de rugăciune a anahoreților, cu veghea
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
excepție de care beneficiază, teritoriul Marocului a fost folosit încă din anii ’30 ’40 ca bază de sprijin de către puterile vremii pentru derularea diferitelor acțiuni politico-militare în zonă, iar din anii ’50, regatul marocan a fost intens “curtat” de principalii actanți ai scenei mondiale, care doreau să-și apropie un stat cu un important potențial geopolitic (vezi Capitolul 3.3.3.1. Distribuția valorilor potențialului geopolitic și structurarea spațiului politico-geografic - arii pivotale, periferii interioare, periferii de contact, periferii marginale). La toate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
oficial la ideologia marxist-leninistă și a devenit un aliat și un cap de pod de încredere al U.R.S.S. în regiunea Golfului Aden, ce-i deschidea perspectiva controlării traficului dintre Mediterana și Oceanul Indian. Dată fiind această uriașă miză geostrategică, toți actanții interesați asupra zonei și-au adus o “contribuție” la alimentarea declanșării unui prim conflict intern imediat după proclamarea suveranității statului sud-yemenit în 1967 și un al doilea în 1986, soldate cu peste 10.000 victime. conflictele interne din Republica Yemen
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
frontieră sunt moștenite ca remanențe din perioada colonială, când reprezentau limite ale sferelor de influență ori linii de demarcație între diferite posesiuni, stabilite de regulă, la masa verde din birourile ministeriale de la Londra, Paris sau altă capitală europeană, de către principalii actanți implicați în zonă. Pe acest fond, o serie de foste astfel de limite, actuale frontiere, au fost trasate în mod arbitrar (de unde și aspectul lor perfect geometric pe unele porțiuni), fără a lua în calcul repartiția teritorială a grupurilor etno-confesionale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
reprezentată, evenimente majore (megaevenimente) nu doar la scara spațiului arab, ci și la scară mondială. Ele reușesc să redimensioneze liniile de forță ale priorităților politice regionale și să reconfigureze înțelegeri și sisteme de alianțe, după noile coordonate de interese ale actanților implicați. Totodată, au valoarea unor supape de evacuare/ refulare a tensiunilor acumulate sau poligoane de confruntare multipolară strict delimitate spațial, evitându-se astfel propagarea insecurității la nivel mai larg regional ori global. O altă caracteristică a acestui gen de conflicte
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
radiografie spațială a raporturilor interarabe. Arabia Saudită - Egipt - cu toate că au o scurtă dyadă maritimă comună în Golful Aqaba,relația tensionată dintre cele două state nu are la bază un conflict frontalier, ci reprezintă mai degrabă un duel politico diplomatic între principalii actanți ai spațiului arab, exponenți ai celor două curente ideologice diferite care polarizează lumea arabă, respectiv cel al puritanismului islamist-wahhabit și cel laic moderat. Divergențele politico-ideologice menționate, maschează însă rivalitățile tradiționale dintre cei doi giganți arabi, în lupta lor pentru adjudecarea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
asemenea demers care poate stârni cele mai vehemente reacții. Cartea "MERIDIANUL - axa Curentului Cultural Informațional" este menită să rămână, prin urmare, orice precizare a cuiva este de mare utilitate. Precizez că cele ce urmează se bazează și pe percepțiile subsemnatului actant în evoluția presei locale, ca importantă componentă a mișcării culturale locale, prin urmare pot fi și subiectiv. Tocmai, mulțumesc pentru orice fel de reacții ... comunicate. Când Pracsiu și ai lui i-au găsit numele de "Adevărul" pentru fostul "Vremea Nouă
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
pe comilitoni: „Dar duduca de la Vaslui ce va zice?"... 120 Consemnez, relativ târziu, o carte specială, rară: TV.V. 15 în explozia cultural informațională din județul Vaslui. Autorul ei este prof. dr. Dumitru V. Marin, fondator (în decembrie 1990), martor și actant al studioului de televiziune Vaslui, dascăl cunoscut și în ipostază de condeier (între altele, monografia despre Liceul centenar „Mihail Kogălniceanu", precum și scrierile dedicate folcloristului antebelic Tudor Pamfile). Masivul volum cuprinde documente, fotografii, reacții (de toate felurile, de la președinții României la
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Lucian Onciu, director la Centrul județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui: Nu se poate exclude contribuția hotărâtoare a TV.V. ^ Unison Radio ^ Meridianul, cum nu se poate infirma ceva din considerațiile prof. dr. D.V. Marin. Eu, ca martor și actant, confirm excelenta conlucrare cu acest Grup de presă și cu directorul său ! Curentul cultural informațional vasluian e o certitudine și sperăm să continue..." Ilustrarea aprecierilor poate continua... ca dovadă a existenței acestei mișcări social cultural-informaționale 150 în plină dezvoltare ! Cartea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
181 fost FESTIVALUL UMORULUI (în gloria sa) și, și mai puțini cunosc partea de suflet rămasă în TV.V. Cum câteva ediții le-am susținut cu TELEVIZIUNEA Vaslui și UNISON Radio, Valentin Silvestru nu putea lipsi ca invitat special, moderator sau actant pe scenă sau pe micul nostru ecran. Pe noi ne privea cu condescendență pentru sărăcia "tehnică" din care scoteam efecte culturale: "și din coadă de mătură faci televiziune...". Mi-a dăruit mai multe cărți cu autograful său, de regulă datat
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
în instrument pervers de persuasiune și propagandă. Poate că de aceea tace, resemnat, intelectualul, lăsând să-i fie interpretat după bunul plac comportamentul enigmatic. Oricum, neacordându-i cuvântul, dramaturgul îi refuză pe moment dreptul la viață, pentru a oferi celorlalți "actanți" ai dramei ocazia de a-și spune părerea și de a-i face portretul. Procedeul e foarte ingenios, dar, reflectându-se în prea multe oglinzi, imaginea eroului-intelectual (care e și alter-ego-ul lovinescian tipic) devine, am văzut, nu doar nesuferită, ci
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]