163 matches
-
contestației fără apel, se cerea, simbolic desigur, incendierea sau inundarea lor, exaltându-se în schimb manifestările civilizației noi, mașiniste, energiile reînviate ale unei umanități prinse în ritmul mecanic și în viteza a ceea ce, la noi, Ion Vinea va numi "faza activistă industrială". Automobilul putea fi astfel elogiat cu fervoare imnică și apreciat ca mai prețios decât celebra Victorie din Samotrace adăpostită la Muzeul Luvru. "Această eternă și inutilă admirație a trecutului", "cangrena fetidă a profesorilor, arheologilor, ghizilor și anticarilor" erau repudiate
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
Vinea, purta, în rama "constructivistă" afișată, și marca imediat recognoscibilă a vehemențelor demolatoare futuriste, alături de substanțiala energie constructivă, renovatoare, emanată de aceeași sursă, în conjugare cu alte aporturi): sincronizarea cu "ritmul epocii" primea acolo eticheta de sursă futuristo-constructivistă a "fazei activiste industriale", identificabilă și în " expresia plastică, strictă și precisă a aparatelor Morse", în exaltarea figurii "reporterului iscusit", a "teatrului de pură emotivitate", a identificării cu colectivitatea creatoare dinamică - dincolo de sloganul necruțător, reluat aproape ad litteram, "Să ne ucidem morții!". În
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
separare a cărei expresie filozofică a fost estetica lui Kant - de „noua prețuire acordată muncii în civilizația noastră”; în Prefața la ediția a II-a gînditorul se referă la „civilizația modernă a muncii”. Vianu numea civilizațiile țărilor occidentale dezvoltate „civilizații activiste”, iar în prefața la Raționalism și istorism (1938) scria: „Concepția activistă a culturii a alcătuit baza filozofică generală a Esteticii mele, unde arta este înfățișată ca forma cea mai perfectă a muncii omenești...”. Valorizarea muncii, implicată în ideea artei ca
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
noua prețuire acordată muncii în civilizația noastră”; în Prefața la ediția a II-a gînditorul se referă la „civilizația modernă a muncii”. Vianu numea civilizațiile țărilor occidentale dezvoltate „civilizații activiste”, iar în prefața la Raționalism și istorism (1938) scria: „Concepția activistă a culturii a alcătuit baza filozofică generală a Esteticii mele, unde arta este înfățișată ca forma cea mai perfectă a muncii omenești...”. Valorizarea muncii, implicată în ideea artei ca muncă, se încadra în filozofia politică liberală a lui Tudor Vianu
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
Una dintre cele trei victime este Fidan Dogan, în vârstă de 32 de ani, de la centrul de informații din Kurdistan, a declarat responsabilul acestui centru, Leon Edart. Potrivit sursei citate, celelalte două femei sunt Sakine Cansiz, membru fondator al PKK, activistă pentru o mai mare autonomie kurzilor, și Leyla Soylemez, descrisă drept o "tânără activistă", ambele vizitatoare. Cele tei victime au fost văzute ultima dată în viață miercuri la prânz, la centru, potrivit directorului Leon Edart. Potrivit declarațiilor sale, ele erau
Activiste kurde, asasinate la Paris by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/57048_a_58373]
-
de la centrul de informații din Kurdistan, a declarat responsabilul acestui centru, Leon Edart. Potrivit sursei citate, celelalte două femei sunt Sakine Cansiz, membru fondator al PKK, activistă pentru o mai mare autonomie kurzilor, și Leyla Soylemez, descrisă drept o "tânără activistă", ambele vizitatoare. Cele tei victime au fost văzute ultima dată în viață miercuri la prânz, la centru, potrivit directorului Leon Edart. Potrivit declarațiilor sale, ele erau, miercuri, singure în sediul centrului de informații situat la etaj unu, unde există un
Activiste kurde, asasinate la Paris by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/57048_a_58373]
-
a femeilor. Am rezerve că cineva din apropierea președintelui a reușit să-l influențeze foarte mult și am dubii că Elena Udrea e culpabilă de ceva. E tendința societății să învinovățească femeile și nu liderii politici”, a declarat pentru Oana Băluță, activistă pentru drepturile femeilor. Fosta președintă a organizației FILIA spune că, judecând după o experiență trecută, Traian Băsescu acordă credit femeilor. ”Știu de la persoane din partid că atunci când PD era de stânga, președintele a întors listele pentru că nu erau suficienți tineri
Feministele: Elena Udrea, țapul ispășitor pentru eșecurile lui Traian Băsescu by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/38456_a_39781]
-
octombrie 1898 a murit mitropolitul Miron Romanul. Spera în succesiunea episcopului de Caransebeș Popea (unchiul lui T. Maiorescu). A venit pe scaunul mitropolitan Metianu. Omul nostru îi încondeia în jurnal și pe răposat și pe nou înscăunatul. Își păstrase convingerile activiste și, în septembrie 1899, condamnînd, în jurnal, îndîrjit, pasivismul de ieri și de astăzi ("maghiarii sprijinesc pasivitatea și a radicalilor și a moderaților"). Jurnalul e aglomerat de note de lectură pe marginea gazetelor citite (și maghiare și nemțești), aspru în
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
spune televiziunea de stat. Această a relatat mai devreme că o ”explozie teroristă” din districtul Mezze, unde mulți oficiali guvernamentali și instituții militare sunt situate și unde trăiesc unii dintre liderii sirieni, a făcut victime. O fotografie încărcată de opoziția activistă arată un fum negru ce se ridică din locul unde a explodat bombă. Observatorul pentru Drepturile Omului din Siria, susținut de Marea Britanie, care are o rețea de surse în Damasc, a anunțat cu scurt timp în urmă că o persoană
Premierul sirian, ținta unui atentat cu bombă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/56320_a_57645]
-
pentru poporul fisurii, pag. 38). Departe de a părea puerilă, violența acestui ton dă o variantă contemporană, validă a ideii (ce părea compromisă) de poet al maselor. Mai mult chiar, Komartin deține o raritate într-ale poeziei: o atitudine definită, activistă aproape, politic vorbind, care însă, încorporată în poeme, nu dă semne de tezism (vezi Tulburătorul vis al soldatului din Bagdad sau Aici odihnește). De departe cele mai reușite bucăți din volum sunt Poemele șîn proză de faptț insomniei, cu pasaje
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/13654_a_14979]
-
contextul necesar. Romanul reprezintă foarte bine secvențe alternative din viața cotidiană: instantanee din copilăria anilor '60, viața în internatul unui liceu de provincie, viața unei tinere sportive (Leontina e baschetbalistă de performanță), viața unei studente la București, viața unei tinere activiste UTC, simulacrul de viață casnică. Partea cea mai interesantă ține de ceea ce s-ar putea foarte bine numi: savurarea propriei impudori, momentul când "Leontina începuse să înțeleagă ce înseamnă să te joci cu focul, când focul acesta se confundă cu
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]
-
lumii noastre. Într-un fel, el leagă poveștile tuturor, inocent și agresiv, duios și nevrotic, dar nu reușește eliberarea. Ca psihanaliza să fie completă, apar Daddy Gary (Florin Vidamski), Tatăl autoritar și maniac sexual, femeia-păpușă Nadja (Claudia Ardelean) - o barbie-anime activistă pentru pace și orgasme mondiale; ca orice păpușă, e lipsită de memorie - și „fratele“ Aron (Dorin Ceoarec), obsedatul de ABBA. La celălalt pol e femeia tuturor, care-și vinde trupul pentru casă și casa pentru trup, Nina (un rol al
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
ca fugă de autodistrugere și de vid interior. Filmele lui Warhol dezvăluie, așa cum e de părere Koch, apetitul reciproc pentru distrugere, existent în lupta dintre sexe și ura față de masculinitate, înrădăcinată și ascunsă în etosul puritan. Pe 3 iunie 1968, activista și feminista lesbiană Valerie Solanas a tras în Warhol, care a supraviețuit atentatului. E o anumită ironie în asta, că Solanas voia să-l ucidă tocmai pe asexuatul Warhol. Că e vorba de protagoniștii undergroundului, care făceau „anularea egoului“ responsabilă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
în SUA, cultura tinerilor era marcată de un idealism nețărmurit. Oameni tineri, mai cu seamă studenți la colegiu fără o siguranță financiară, responsabilități familiale și planuri de carieră, s-au decis să fie activi la nivel politic. O organizație studențească activistă, Student Nonviolent Co-ordinating Committee (SNCC), a anunțat vremea luptelor politice. SNCC, întemeiat mai întâi ca o organizație de luptă pentru drepturile omului, credea (alături de Albert Camus) că mijloacele prin care pot fi produse schimbări sociale trebuie să fie concordante cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
și a unei definiții prea limitate a luptei de clasă, respingere tipică Noii Stângi; agenda mișcărilor progresive a fost lărgită, pentru a include teme precum drepturile omului, protecția mediului înconjurător și feminismul. SNCC-ului i-au urmat numeroase alte organizații activiste. Cea mai mare și mai cunoscută era SDS, Students for a Democratic Society, întemeiată în 1962, în semn de protest contra militarismului american. Atunci când războiul din Vietnam a escaladat, SDS a reușit să mobilizeze o tot mai mare opoziție față de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
judecătorul Julius Hoffman a dispus încătușarea și imobilizarea membrului Black Panthers, Bobby Seale, în timpul audierilor. Mahatma Gandhi, Mao Zedong, Fidel Castro, Che Guevara, Ho Chi Minh erau în anii ’60 cele mai importante modele politice și intelectuale. Și alte grupări activiste, precum Free Speech Movement, Diggers, Young Lords, White Panthers și Yippies, au contribuit la configurarea Noii Stângi, ca și avocatul William Kunstler, cântărețul protestatar Pete Seeger, activistul și comicul Dick Gregory și Living Theater, de Julian Beck și Judith Malina
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
în patru labe, nu-ți puteai face datoria la serviciul care-l aveai, cum era la noi, la datoria ce-o aveam, mai cu ascultare ca la mănăstirea aia de la Mândraia, că era pe față lucrul cu oamenii muncii. Făcea activistele și intelectualele coadă la mine, că și ele trebuia să reziste. Ai auzit de Aspazia? Aia de s-a ascuns la neamurile voastre în Șoptireanca, când a fost să răsturnăm dictatura. Știi cum mă ruga? Adică mai mult ordona: «Toar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
și Gilbert Durand - o tipologie cultural-politică a modernismelor din prima jumătate a secolului al XX-lea: Războiul (în care ar intra deopotrivă estetismul „eroic”, aristocratizant al lui D’Annunzio, futurismul militarist al lui Marinetti ș.a.), Revoluția (cu mișcările avangardiste și activiste de stînga - inclusiv constructivismele și Suprarealismul) și Carnavalul (ilustrat, între altele, de relativismul hedonist, antipolitic al Dadaismului zürichez). Privită prin prisma acestei tipologii inevitabil reductive, dar stimulative, acțiunea grupării Contimporanul se dovedește a fi însă mai curînd un „hibrid” între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
se fortifică prin alăturarea grupării B. Fundoianu, Sandu Eliad, Filip Corsa, Lothar și Gad. 1924. Mișcarea cîștigă pe Milița Petrașcu. Colaborează Constantin Brâncuși, I. Barbu, M.H. Maxy, V. Brauner. Manifestul activist către tinerime. 1925. Apare Punct, revistă săptămînală de propagandă activistă. Director Scarlat Callimachi. Spectacol de teatru nou (regia Sandu Eliad). În acest an Contimporanul activează pentru propagarea ideilor noi în toate artele. 1926. Prima realizare a unei construcții moderne în București de către Marcel Iancu (Str. Negustori). Academia de arte decorative
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
și comprimată pentru a prezenta în mod adecvat învățăturile lui Malcolm și complexitatea poziției lui de mai tîrziu. Episodul-cheie îl reprezintă trecerea bruscă de la aderarea lui Malcolm X la învățăturile lui Elijah Muhammed și ale Națiunii Islamului, la filosofia socială activistă atît de radicală. S-ar putea susține, totuși, că în film avem parte de prea multe predici dubioase pe teme religioase și rasiale proprii Națiunii Islamului și de prea puține dintre opiniile filosofice proprii perioadei de maturitate a lui Malcolm
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
afișează drept un profet al rezistenței umane în fața intruziunii tehnologiilor în toate domeniile vieții, drept un militant care ia atitudine critică radicală, abordând implicațiile teletehnologiilor cu îngrijorare existențială. Avertismentele sale devin uneori extremiste din dorința de a lua o poziție activistă, de a opune rezistență ideologiei entuziaste a vizionarilor tehnologiei. Chiar dacă, în apărarea umanismului ontologic și etic, discursul lui Virilio capătă accente persuasive lipsite de moderație și de aplicabilitate analitică, demersul său de analiză critică a „peisajului” tehnologic actual ridică probleme
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
politic individual sau colectiv controversabil. În momentul în care discursul teoreticienei se ideologizează, nelimitându-se doar la simpla schițare a digitalizării vieții contemporane, lucrurile se complică. Haraway radicalizează discursul cyborgic, împingându-l la o limită criticabilă, legându-l de practicile activiste, social-politice ale femininului și de o încercare de schimbare a percepției asupra feminismului însuși. Imaginea ontologică a cyborgului începe să se constituie din acest moment deopotrivă ca o epistemologie militantistă și ca o ideologie feministă postmarxistă și postfuturistă. Această ideologie
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
unei conversații față în față, aducând o șansă femeilor pentru cooperare în rezolvarea de probleme. Sau Youngs (2001Ă observă cazul implicării femeii în politica internațională grație interconectivității netului, în timp ce Vehviläinen (2001Ă adresează conjunctura comunității virtuale de femei. Deși numeroase grupuri activiste de femei pe Internet au succes în dezbaterea și în rezolvarea unor probleme, de la cele de cancer la cele de violență în familie, acestea nu pot schimba, prin atitudinea utopică, conjunctura social-politică în întregul ei. De cealaltă parte se întind
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
atitudinea sa nedezmințit anticipatoare. Ca simțire "personală" primară și nucleu de putere, eul este expresia atitudinii posesive, atitudine ce premerge folosirii anticipației (chiar emoționale) și puterii fizice în scopul muncii. Avem de-a face, în privința înțelegerii eului, cu o concepție activistă, care evită, prin ideea deschiderii "culturale" a acestuia, modelul teoretic al vitalismului. Nu putem susține cu probe irefutabile influența, în privința acestei înțelegeri, a lui Fr. Nietzsche, dar putem afirma existența unui accent nietzschean în felul în care C. Rădulescu-Motru concepe
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
oblige pe ceilalți s-o admire, nu doar s-o accepte indiferenți și s-o evite prin segregare rezidențială și ocupațională (atitudine pe care unii activiști civici români o iau drept toleranță). Marginalii trebuie neapărat să se grupeze în asociații activiste, să-și promoveze (deci să-și politizeze) „diferența”; nu există marginalitate solitară ori în cerc restrâns; marginalul are în consecință o intimitate... publică, asemănătoare cu specific americana afirmare publică a convingerii religioase (pe care europenii o consideră o chestiune strict
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]