236 matches
-
Pasolini (Piero Spila) 5 Prefață (Alfonso Berardinelli) 9 Notă introductivă 15 7 ianuarie 1973. „Chestiunea” părului 17 17 mai 1973. Analiza lingvistică a unui slogan 23 15 iulie 1973. Prima revoluție adevărată de dreapta 28 9 decembrie 1973. Aculturație și aculturație 33 Martie 1974. Intelectualii de la ’68: maniheism și ortodoxie a „Revoluției zilei de mâine” 36 28 martie 1974. Previziunea victoriei la „referendum” 39 Martie 1974. Altă previziune a victoriei la „referendum” 42 Martie 1974. Gol de Caritate, gol de Cultură
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
rătăcește în straniul ținut atemporal dintre rai și iad, luminându-și drumul cu o torță protejată de dovleac. O dată pe an, în 31 octombrie, ajunge și pe pământ căutând liniște, pace și odihnă. Mai târziu, grație unui îndelung proces de aculturație, sărbătoarea celtică a morților a fost creștinată. Spiritul rătăcitor al tradiției irlandeze în căutarea frenetică a unui trup viu spre a supraviețui este înlocuit cu un "hallow", sfânt creștin. Catolicii și luteranii au transformat sărbătoarea în una a tuturor sfinților
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
tradiția și alte prejudecăți ar putea fi înlăturate de cunoașterea a ceva etern și chintesențial uman s-a dovedit a fi, în cele din urmă, o aroganță nejustificată. "Antropologii și istoricii științei au estompat distincția dintre raționalitatea înnăscută și produsele aculturației", scrie Rorty. "Filosofi ca Heidegger și Gadamer ne-au dat posibilitatea de a vedea ființele umane drept istorice. Alți filosofi, precum Quine și Davidson, au estompat distincția dintre adevărurile permanente ale rațiunii și adevărul temporar al faptului. Psihanaliza a estompat
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
pentru științele umaniste și, mai ales, pentru teologie. Ecuația care descrie proiectul epistemologic totalitar al Iluminismului este simplă: cunoașterea obiectivă decurge dintr-un parcurs algoritmic al metodei științifice și din respingerea invariabilă a oricărui „reziduu” al tradiției. Nocivitatea operei de aculturație a Iluminismului este sesizabilă mai cu seamă în filigranul său antropologic. Avem de-a face, în opinia sa, cu o descentrare ontologică a persoanei. Un naturalism aservit voinței sau rațiunii discursive obnubilează dimensiunea apofatică a chipului uman. Treptat, omul este
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
comportamentul disocial printr-o prevenție primară -economică, socială și pedagogica; prevenție secundară prin identificarea grupurilor cu risc victimologic și prevenție terțiara, de tratare a oricărui comportament agresiv și violent. Aceste măsuri trebuie susținute prin eforturi sociale, care merg până la evitarea aculturației și televiolenței, afirmarea drepturilor omului, a femeii și copilului, a dreptului la asistență medicală, a dreptului de securitate în toate circumstanțele de viață. Abordarea aspectelor privitoare la potențialul și riscul de periculozitate, la dinamică psihologică a violenței, relevă complexitatea și
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
În evoluția vieții sociale, procesul de aculturație legislativă s-a impus cu valoarea unui act de progres social. Legislația românească se raliază acestui proces prin ratificarea unor norme juridice internaționale și prin elaborarea de legi concordante normelor europene. Astfel, de exemplu, legea 487/2002 privind sănătatea mintală
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
sau a condițiilor răspunderii psihiatrico-expertale. De asemeni trebuie precizate, prin regulamente proprii, condițiile de aplicare a măsurilor de siguranță (a „detenției medicale”), regimul bolnavilor dificili, etc., În scopul unui echilibru dintre protecția drepturilor individuale și protecția socială. Prin procesul de aculturație juridică, reglementările legale din Rom\nia au consacrat principiile universale privind drepturile bolnavului mintal, prevăzute În Rezoluțiile Consiliului și Parlamentului Europei nr. 818/997 și 83/ 990. Expertul este obligat astfel a aplica prevederile ordonanței de guvern 1/2000 și
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
ale delincvenței juvenile nu mai sunt relevante. Fenomenul delincvenței juvenile este favorizat de procese ce se petrec la nivel macrosocial, cum ar fi creșterea aglomerărilor urbane, mișcările masive de populație, multiplicarea dificultăților economice, instabilitatea economică, șomajul, inflația, diversificarea proceselor de aculturație, apariția unor subculturi, disoluția controlului comunitar tradițional, creșterea permisivității și a toleranței sociale, decăderea moravurilor și obiceiurilor tradiționale, criza de autoritate. La nivel mezosocial, putem aminti insuficiențele și disfuncțiile instanțelor cu rol socializator, familie, școală, grup de muncă, scăderea controlului
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
Dacă Transilvania era o parte constitutivă a Imperiului austriac și a urmat cu o anumită întârziere, dinamicile politice și instituționale determinate de către Viena, în Țara Românească și Moldova a trebuit să se aștepte până la începutul secolului al XIX-lea și aculturația "halogenă" a prinților fanarioți pentru a avea primele coduri constituționale, chiar dacă termenul nu era încă folosit în acea epocă. La începutul secolului al XVIII-lea, exista un refuz generalizat de a lua în considerare chiar și ideea în sine a
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
să înflorescă sufletele frumoase ale tinerilor. Care ar putea fi oare pârghiile prin care ar putea fi angrenate acele trăsături caracteriale ale oamenilor pentru a transforma răul în bun? Poate fi oare lipsa modelelor moral-intelectuale? Să fie oare fenomenul de aculturație? Dacă ar fi să numim doar câteva nume începand cu: Origen, Evagrie Ponticul, Sfântul Ioan Gură de Aur, și mai aproape Tolstoi, Mircea Eliade, Petre Țutea, Berdiaev, Bulgakov și e ca și cum n-am numi nimic din noianul de valori morale
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Tatiana Panţiru () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92815]
-
opinii netradiționale de gen privind majoritatea problemelor, aveau 1-3 copii cu vârste de sub un an până la doisprezece ani. Implicațiile orientării de gentc "Implicațiile orientării de gen" Factorii care sunt adesea asociați cu orientarea de gen pentru imigranți sunt gradul de aculturație față de noua societate, vârsta și educația, activitatea în organizațiile sociale și culturale, participarea la forța de muncă, rasismul și sexismul din Statele Unitexe "Statele Unite". Aculturațiatc "Aculturația" Viziunea mai veche asupra adaptării imigranților, caracterizată ca abordare din perspectiva capitalului uman, măsoară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
Factorii care sunt adesea asociați cu orientarea de gen pentru imigranți sunt gradul de aculturație față de noua societate, vârsta și educația, activitatea în organizațiile sociale și culturale, participarea la forța de muncă, rasismul și sexismul din Statele Unitexe "Statele Unite". Aculturațiatc "Aculturația" Viziunea mai veche asupra adaptării imigranților, caracterizată ca abordare din perspectiva capitalului uman, măsoară aculturația, educația și instruirea ocupațională ale indivizilor. Aculturația măsurată după caracteristicile fizice, cum ar fi îmbrăcămintea sau coafura, nu este un indicator bun al orientării subiecților
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
față de noua societate, vârsta și educația, activitatea în organizațiile sociale și culturale, participarea la forța de muncă, rasismul și sexismul din Statele Unitexe "Statele Unite". Aculturațiatc "Aculturația" Viziunea mai veche asupra adaptării imigranților, caracterizată ca abordare din perspectiva capitalului uman, măsoară aculturația, educația și instruirea ocupațională ale indivizilor. Aculturația măsurată după caracteristicile fizice, cum ar fi îmbrăcămintea sau coafura, nu este un indicator bun al orientării subiecților acestui studiu privind rolul sexelor. De exemplu, două dintre cele mai vizibil integrate femei, funcționara
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
în organizațiile sociale și culturale, participarea la forța de muncă, rasismul și sexismul din Statele Unitexe "Statele Unite". Aculturațiatc "Aculturația" Viziunea mai veche asupra adaptării imigranților, caracterizată ca abordare din perspectiva capitalului uman, măsoară aculturația, educația și instruirea ocupațională ale indivizilor. Aculturația măsurată după caracteristicile fizice, cum ar fi îmbrăcămintea sau coafura, nu este un indicator bun al orientării subiecților acestui studiu privind rolul sexelor. De exemplu, două dintre cele mai vizibil integrate femei, funcționara A și administratoarea R, respectă foarte mult
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
analistul clinic N, care nu au un aspect exterior foarte „americanizat” (un termen indian asiatic pentru integrare), sunt netradiționale în chestiuni de gen sub multe aspecte. Modelul se păstrează chiar și atunci când se iau în considerare încă doi indicatori de aculturație, cunoașterea limbii engleze și durata șederii în America. Respondentele A, R și D vorbesc fluent limba. Dimpotrivă, N posedă doar cunoștințe elementare de limbă, chiar după o ședere de douăzeci și patru de ani în Statele Unitexe "Statele Unite". A urmat o școală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
o parte din viață în Anglia, unde și-a făcut studiile. De asemenea, dintre toate respondentele, ea a trăit cel mai mult în Statele Unite (din 1967). D și R au venit în Statele Unite în 1978, dar manifestă niveluri diferite de aculturație. Majoritatea femeilor sosite mai recent au orientări de gen mult mai puțin tradiționale față de majoritatea problemelor și totuși se situează la niveluri diferite de aculturație. Studiul lui Ralstonxe "Ralston, H." (1996) privind experiențele trăite de femeile din Asia de Sud în Canadaxe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
1967). D și R au venit în Statele Unite în 1978, dar manifestă niveluri diferite de aculturație. Majoritatea femeilor sosite mai recent au orientări de gen mult mai puțin tradiționale față de majoritatea problemelor și totuși se situează la niveluri diferite de aculturație. Studiul lui Ralstonxe "Ralston, H." (1996) privind experiențele trăite de femeile din Asia de Sud în Canadaxe "Canada" Atlantică a descoperit o ambiguitate similară în rolul aculturației, și mai ales al duratei șederii, în adaptarea subiecților săi. Activitatea în principalele organizații socioculturale
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
mult mai puțin tradiționale față de majoritatea problemelor și totuși se situează la niveluri diferite de aculturație. Studiul lui Ralstonxe "Ralston, H." (1996) privind experiențele trăite de femeile din Asia de Sud în Canadaxe "Canada" Atlantică a descoperit o ambiguitate similară în rolul aculturației, și mai ales al duratei șederii, în adaptarea subiecților săi. Activitatea în principalele organizații socioculturale și politice americane a fost, de asemenea, folosită ca un indicator de aculturație. O singură respondentă, analistul clinic N, s-a declarat membră a unui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
Asia de Sud în Canadaxe "Canada" Atlantică a descoperit o ambiguitate similară în rolul aculturației, și mai ales al duratei șederii, în adaptarea subiecților săi. Activitatea în principalele organizații socioculturale și politice americane a fost, de asemenea, folosită ca un indicator de aculturație. O singură respondentă, analistul clinic N, s-a declarat membră a unui partid politic (Partidul Democrat). Restul femeilor sunt membre numai în organizații etnoculturale, considerate o trăsătură distinctivă a solidarității etnice și care răspund nevoii de identitate etnică. Ultimul indicator
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
singură respondentă, analistul clinic N, s-a declarat membră a unui partid politic (Partidul Democrat). Restul femeilor sunt membre numai în organizații etnoculturale, considerate o trăsătură distinctivă a solidarității etnice și care răspund nevoii de identitate etnică. Ultimul indicator al aculturației - cetățenia - nu a fost un factor semnificativ, deoarece numai trei dintre respondente au cetățenie americană. Interesant este că, deși cercetătorii migrației globale moderne/postmoderne (Pozzettaxe "Pozzetta, G.E.", 1992; Ongxe "Ong, P.", Bonacichxe "Bonacich, E.", Chengxe "Cheng, L.", 1994) consideră America
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
sesizează importanța conștientizării implicării active în analiza și critica societății contemporane, luând distanță față de presiunile economice impuse de forțele pieții de artă și față de sistemele instituționale. Având ca obiect de studiu "universul accesibil percepției" contemporane, supus în timp fenomenului de aculturație, estetica comunicațională tinde să integreze diferite tipuri de experiență atât din științele sociale, cât și din cele naturale, ținând cont de interdependența fenomenelor biologice, psihologice, sociale și de mediu. Nevoia de a reformula conceptul de realitate, prin modificarea progresivă a
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
pe care l-au avut teoria poststructuralistă și studiile culturale, studiile vizuale ar fi reușit să realizeze o conexiune discursivă între contextul turnurii culturale și relevanța proceselor sociale, politice și economice manifestate atât la nivelul percepției produsă de experiență și aculturație, cât și la nivelul reprezentării ca sistem al semnificațiilor. Studiile culturii vizuale ar fi produs o schimbare în mediul academic anglo-saxon atât la nivelul conținutului informațional, obținut pe baza unei cercetări interdisciplinare, cât și la nivelul politicii și practicii educaționale
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
și istoria relațiilor internaționale, dacă le considerăm ca discipline aparte. Există apoi și alte discipline sau domenii de cercetare care ating, mai mult sau mai puțin, tematica imaginilor etnice și culturale: antropologia culturală și etnologia, atunci când, de exemplu, abordează problematica aculturației; sociologia prin studiul etnicității sau al relațiilor dintre „centru” și „periferie”; filosofia culturii, estetica, teoria și istoria literară - prin contribuțiile referitoare la problema „specificului național” sau a raporturilor dintre „tradiționalism” și „modernism”; alte domenii ale științei literaturii, axate pe tema
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
se exprima. În această ipostază, poetul îi apărea lui I. Negoițescu ca „un fel de Don Quijote al necuvintelor”. Odată cu anii exilului, L. se vede obligat să intre într-o nouă perioadă de tăcere, din cauza barierelor idiomului străin și a riscurilor aculturației. În colecția proprie, „Semn”, scoate de sub tipar, în condiții grafice de excepție și în tiraje aproape confidențiale, peste o duzină de plachete de versuri. Grafician și pictor, fin caligraf, L. este convins de capacitatea artei de a restitui în contemporaneitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
reprezentative ale sociologului francez: Les Problèmes de la VIe mystique (1931), Eléments de sociologie religieuse (1935), Les Religions africaines au Brésil (1960), Le Sacré sauvAge (1975). Teme analizate cu predilecție de sociologul francez sunt, în principal, religiile afro-braziliene și fenomenele de aculturație. Roger Bastide enumeră și câteva tipuri de asimilare culturală: formală, juridică, folclorică, culinară, literară, religioasă. Religia este, înainte de toate, „o activitate simbolică” cu o raționalitate specifică ce include o dimensiune afectivă, o activitate simbolică ce nu prea trebuie decupată în
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]