232 matches
-
figurează În Septuaginta și desemnează situația comunităților evreiești implantate În afara Palestinei, În special În Egipt, după Întemeierea Alexandriei (332-331 Î.Hr.) de către Alexandru cel Mare. ν Această populație, care se stabilise și prinsese rădăcini În Alexandria, a fost supusă unei aculturații constante și eficiente. Evreii au adoptat astfel limba comună, koiné, care s-a impus În fața ebraicii și aramaicii. Și-au tradus Biblia În noua limbă, Împinși atât de nevoile lor culturale legitime, cât și din dorința de prozelitism. Ca urmare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
PREVELAKIS Georges (1996), Les Réseaux des diasporas, Paris și Nicosia, L’Harmattan/Kykem. THOMAS William și ZNANIECKI Florian (1984), The Polish Peasant in Europe and America, Urbana și Chicago, University of Illinois Press (prima ediție În trei volume: 1918-1920). Φ Aculturație, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Comunitate, GENOCID, MONDIALIZARE, SIONISM, STRĂIN Diferență (dreptul la Î)tc " DiferenȚĂ (dreptul la ~)" Deși tema contemporană a „dreptului la diferență” și-a făcut apariția În discursul politic francez, atât În cel al stângii „antirasiste”, cât și
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
RASISM, Stereotip, XENOFOBIE Etnocidtc "Etnocid" Dacă genocidul este eliminarea prin ucidere a unui popor (genos) de către un grup puternic care Îi este ostil, etnocidul se manifestă ca distrugerea intenționată a culturii unei etnii de către o populație dominantă, care impune o aculturație și o asimilare a propriilor valori sub pretextul modernizării sau al progresului. ν Genocidul și etnocidul țin de o voință sistematică de a suprima oamenii sau modul lor de viață și are ca motivație o ideologie politică sau religioasă ori
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Așa cum nu există societate umană fără metisaje (cele câteva exemple de societăți complet izolate sunt rare, limitate și relativ recente), nu există nici cultură care să nu fi fost supusă la nici un fel de influențe. Fenomenele de transculturație și de aculturație repun În discuție identitatea individului sau a subgrupului (Clapier-Valladon și Mannoni, 1991, p. 575) și recompun identități noi, bazate pe trăsături compozite. Expresia „limbă hibridă” a fost propusă recent pentru a defini, printre altele, limbile din nord-vestul Chinei, vorbitede-a lungul
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
atât limitele dintre eu și non-eu, cât și atribuirile care Însoțesc operațiunile de categorisire” (Vinsonneau, 2002, p. 60). Evoluțiile identitare induse de aceste contacte sunt departe de a fi toate pozitive (Thual, 1995; Vinsonneau, 1999). Un rezultat observat adesea este aculturația, care, În cadrul unei relații inegale Între etnii sau națiuni, reduce diferențele doar În favoarea sistemului dominant (etnocentrism). Negarea eterogenității, cu toate consecințele sale negative În plan identitar, a caracterizat până nu demult societățile occidentale În raporturile lor cu societățile așa-zis
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
François (1995), Les Conflits identitaires, Paris, Ellipses. TURNER John et alii (1987), Rediscovering the Social Group. A Self-Categorisation Theory, Oxford, Blackwell. VINSONNEAU Geneviève (1999), Inégalités sociales et procédés identitaires, Paris, Armand Colin. — (2002), L’Identité culturelle, Paris, Armand Colin. Φ Aculturație, ALTERITATE, APARTENENȚĂ (sentiment de Î), Atitudine, Cultură, DIVERSITATE, Etnie, Etnocentrism, MULTICULTURALISM, REPREZENTARE SOCIALĂ, Valori Ideologietc "Ideologie" Anumite credințe, valabile În cadrul unui mediu dat, pot fi considerate adevărate chiar dacă, cel mai adesea, nu sunt demonstrabile. Atunci când capătă un caracter normativ, ele
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
marginalizare, violență și problemele de inserție socială pe care le punea imigrația masivă În acest oraș. Cercetătorii au arătat că urbanizarea permite o mai mare libertate, care stimulează exprimarea specificităților, dar că ea duce, În același timp, la suprapopulare, la aculturație și la excludere. Aceste fenomene bulversează vechiul echilibru social și converg Înspre dezorganizarea și alienarea celor mai fragili. În consecință, indivizii cărora le vine cel mai greu să respecte normele legitime alunecă adesea Înspre margine și apoi În marginalitate. Albert
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Cerf. PIAGET Jean (1963), Le Jugement et le raisonnement chez l’enfant, Neuchâtel, Delachaux et Niestlé. RIVIERE Claude (1997), Socio-anthropologie des religions, Paris, Armand Colin. WALLON Henri (1963), Les Origines de la pensée chez l’enfant, Paris, PUF, tom 1. Φ Aculturație, Cultură, HIBRIDITATE, MULTICULTURALISM, Religie Sionismtc "Sionism" Dintotdeauna, de la șederea În Egipt și de la captivitatea În Babilon până la diaspora contemporană, poporul evreu a fost sfâșiat Între atașamentul față de pământul de ședere vremelnică sau de exil și așteptarea Pământului Făgăduinței sau Eretz
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dezbină și stăpânește”, dominatorii se foloseau de el În propriul lor interes. ν În funcție de scopuri și procese, distingem: 1) un tribalism original particularist ce corespunde conștiinței și afirmării specificității unui grup etnic; 2) un tribalism de grupare apărut sub presiunea aculturației occidentale sau pentru a constitui un front unit În fața dușmanului comun (Haoussa În nordul Nigeriei, regrupând musulmani foulani, kanouri sau nupé; indienii de pe coasta de nord-vest a Americii, reuniți În mod artificial sub numele de Makah); 3) un tribalism urban
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
spune Ravault, prin puterea rețelelor de "coer-seducție" făcute din coerciție și seducție. Ele sînt cele care acaparează al doilea mesaj, care devine armă de luptă. Ravault întărește aici al doilea pas al comunicării, care îl domină pe primul 102. 5. Aculturația după Gerbner. În analiza lui Gerbner, destinatarul nu este nici el neutru: el are partea sa în comunicarea mediatică, dar cu condiția expresă să-și exerseze critica pe "sistemul" mesajelor. Există desigur o posibilitate de interpretare critică din partea destinatarului, dar
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
2. Delimitarea Varela / 77 3. Atlan circumscrie problema / 79 IV. Conexionism sau inteligență artificială expresivă / 81 V. Mass-media expresive / 84 1. Modelul lui Barnlund / 84 2. Modelul lui Thayer / 84 3. Factorii socioculturali / 85 4. "Coer-seducția" lui Ravault / 86 5. Aculturația după Gerbner / 87 VI. Comunicarea expresivă în noua știință a organizațiilor / 88 Concluzia capitolului al II-lea: Expresia, a doua definiție a comunicării / 92 Capitolul III. Comunicarea confuză / 93 I. Tautismul: noțiune și practici / 94 1. Tautismul: prima apariție / 94
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
este de natură axiologică, deci nu putem vorbi de culturi "superioare" sau "inferioare", ci numai de culturi diferite. în acest sens, Cuche (1996/ 2003) considera că decît să operăm cu termenul "cultură", ar fi mai potrivit termenul "culturație" (asemenea termenului "aculturație"), subliniind astfel dimensiunea dinamică a culturii. Prin intermediul procesului de enculturație, împrumutăm inferențe de bază, cele mai multe implicite, referitoare la toate aspectele interacțiunii cu mediul sociocultural înconjurător, interpretăm tot ceea ce ne înconjoară și interacționăm în funcție de experiențele noastre fundamentale. Una dintre cele mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o ființă biologică, ci în primul rînd una socioculturală, fapt dovedit de capacitatea sa de a-și însuși abilități, de a-și formula interese și de a promova valori sociale. Cele mai cunoscute procese de învățare culturală sînt enculturația și aculturația. Definită întîia oară de antropologul american Herskovitz (1945), enculturația era explicată ca suma achizițiilor directe, care nu presupun o învățare deliberată (de exemplu, ceea ce comunitatea în care se integrează subiectul desemnează a fi muzică sau "zgomot"), articulînd o sensibilitate a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
are și o valoare adaptativă, înzestrîndu-l pe subiect cu acele strategii identitare care îl vor ajuta să activeze, atunci cînd scenariul de viață o cere, cele mai funcționale opțiuni comportamentale, favorizînd integrarea mai adecvată în grupurile de referință. Spre deosebire de enculturație, aculturația desemnează procesul prin care o cultură integratoare le impune reprezentanților unei culturi mai puțin influente, prin intermediul unor agenți ai socializării (preponderent secundari), patternurile sale definitorii. Constituind un schimb cultural fundamental născut la întîlnirea dintre două culturi, aculturația produce modificări durabile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
referință. Spre deosebire de enculturație, aculturația desemnează procesul prin care o cultură integratoare le impune reprezentanților unei culturi mai puțin influente, prin intermediul unor agenți ai socializării (preponderent secundari), patternurile sale definitorii. Constituind un schimb cultural fundamental născut la întîlnirea dintre două culturi, aculturația produce modificări durabile și profunde asupra personalității individuale și colective (Rudmin, 2008). Asimilarea patternurilor culturilor acaparatoare se realizează de bunăvoie sau nu, fiind însoțită de modalitățile distincte de aculturație: integrare, asimilare, sincretism, disjuncție (Wachtel, 1974). Termenul aculturație a fost sugerat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Constituind un schimb cultural fundamental născut la întîlnirea dintre două culturi, aculturația produce modificări durabile și profunde asupra personalității individuale și colective (Rudmin, 2008). Asimilarea patternurilor culturilor acaparatoare se realizează de bunăvoie sau nu, fiind însoțită de modalitățile distincte de aculturație: integrare, asimilare, sincretism, disjuncție (Wachtel, 1974). Termenul aculturație a fost sugerat de antropologul american G.W. Powel încă din 1880 pentru a descrie transformarea modurilor de viață și de gîndire ale emigranților în procesul interacțiunii cu societatea americană de inserție
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dintre două culturi, aculturația produce modificări durabile și profunde asupra personalității individuale și colective (Rudmin, 2008). Asimilarea patternurilor culturilor acaparatoare se realizează de bunăvoie sau nu, fiind însoțită de modalitățile distincte de aculturație: integrare, asimilare, sincretism, disjuncție (Wachtel, 1974). Termenul aculturație a fost sugerat de antropologul american G.W. Powel încă din 1880 pentru a descrie transformarea modurilor de viață și de gîndire ale emigranților în procesul interacțiunii cu societatea americană de inserție. În situații de degenerescență și criză identitară a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de gîndire ale emigranților în procesul interacțiunii cu societatea americană de inserție. În situații de degenerescență și criză identitară a mediului integrator, din cauza condițiilor sociale tulburi, neașezării și rupturilor istorice care generează mari reconfigurări valorice și atitudinale, se poate produce aculturația inversă, în care cultura "mare" (inclusiv demografic) este acaparată și modelată de cultura "mică", la fel cum se întîmplă azi cu fenomenul "țigănizării limbii și culturii românești" (Patapievici, 1996, pp. 92-93), prin exacerbarea bădărănizării vieții publice. Există în societate, totodată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
națională își configurează un pattern dominant, trăsătură observată de timpuriu prin studiile stereotipurilor etnice (pe baza lor "știm" că "românul s-a născut poet", "britanicii sînt un popor plin de răceală" sau "latinii au sîngele aprins"). 3.3. Situații de aculturație După modul în care se organizează contactele între comunități (prezența sau absența manipulării realităților culturale și sociale), Abou (1981) apreciază că aculturația poate fi spontană, forțată sau impusă. Aculturația spontană (liberă, firească) se cristalizează cînd există un contact permanent între
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
născut poet", "britanicii sînt un popor plin de răceală" sau "latinii au sîngele aprins"). 3.3. Situații de aculturație După modul în care se organizează contactele între comunități (prezența sau absența manipulării realităților culturale și sociale), Abou (1981) apreciază că aculturația poate fi spontană, forțată sau impusă. Aculturația spontană (liberă, firească) se cristalizează cînd există un contact permanent între populațiile implicate, dar există mijlocitori influenți care o fac posibilă (de exemplu, liantul economic și comercial, schimbul de idei, practici și instituții
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de răceală" sau "latinii au sîngele aprins"). 3.3. Situații de aculturație După modul în care se organizează contactele între comunități (prezența sau absența manipulării realităților culturale și sociale), Abou (1981) apreciază că aculturația poate fi spontană, forțată sau impusă. Aculturația spontană (liberă, firească) se cristalizează cînd există un contact permanent între populațiile implicate, dar există mijlocitori influenți care o fac posibilă (de exemplu, liantul economic și comercial, schimbul de idei, practici și instituții politice). Nu poate fi vorba de o
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
spontană (liberă, firească) se cristalizează cînd există un contact permanent între populațiile implicate, dar există mijlocitori influenți care o fac posibilă (de exemplu, liantul economic și comercial, schimbul de idei, practici și instituții politice). Nu poate fi vorba de o aculturație dirijată sau controlată; schimbarea rezultă pur și simplu din jocul de contact și are loc pentru fiecare din cele două culturi implicate, conform propriei logici interne. Aculturația este forțată atunci cînd puterea contextului social-politic o impune, dar modalitățile aculturative sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
schimbul de idei, practici și instituții politice). Nu poate fi vorba de o aculturație dirijată sau controlată; schimbarea rezultă pur și simplu din jocul de contact și are loc pentru fiecare din cele două culturi implicate, conform propriei logici interne. Aculturația este forțată atunci cînd puterea contextului social-politic o impune, dar modalitățile aculturative sînt negociate tacit de către grupurile implicate. Se susține că astfel de migrații economice sau politice, în societățile pluraliste, pot întreține un timp instituțiile și tradițiile proprii anterioare contactului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
este forțată atunci cînd puterea contextului social-politic o impune, dar modalitățile aculturative sînt negociate tacit de către grupurile implicate. Se susține că astfel de migrații economice sau politice, în societățile pluraliste, pot întreține un timp instituțiile și tradițiile proprii anterioare contactului. Aculturația este impusă în situațiile de colonizare, în cazul cărora ritmul și modalitățile de asimilare culturală sînt însușite prin forță. Efectele generate de aceste tipuri de aculturații diferă în funcție de gradul lor de flexibilitate. Distanța mai mare sau mai mică dintre culturile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
politice, în societățile pluraliste, pot întreține un timp instituțiile și tradițiile proprii anterioare contactului. Aculturația este impusă în situațiile de colonizare, în cazul cărora ritmul și modalitățile de asimilare culturală sînt însușite prin forță. Efectele generate de aceste tipuri de aculturații diferă în funcție de gradul lor de flexibilitate. Distanța mai mare sau mai mică dintre culturile aflate în contact va influența procesul aculturației, gradul prestigiului pe care îl au aceste culturi; istoria mai tensionată sau mai permisivă a relațiilor reciproce, omogenitatea lor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]