9,516 matches
-
nenumărate dosare la CNSAS, ea este, desigur, în măsură să știe cel mai bine de ce s-a făcut vinovat poetul. Nimic din ceea ce ne comunică în această ocazie dna Sipoș nu vine din păcate să spele memoria lui Caraion de acuzațiile de turnătorie. Dna Sipoș pune în context (și ce context!) actele poetului, înfățișînd toată oroarea anchetelor și a lungii detențiuni. Dar faptul că poetul a cedat și a turnat nu e în nici un fel contrazis. În schimb, dna Sipoș se
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
am recunoscut), d-sa n-are absolut nici un motiv să ne oprească de la a publica informațiile pe care le deținem. Pe de altă parte, dna Sipoș e nedumerită că, în cazul Doinaș, de exemplu, s-a încercat apărarea poetului de acuzațiile aduse, ceea ce, spune d-sa, nu s-a întîmplat în cazul Caraion. Dna Sipoș, în compasiunea d-sale pentru Caraion, n-a citit bine comentariile. Întîlnirea României literare a fost în definitiv prilejul în care au devenit cu adevărat publice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
N-avem cum ști ce e adevărat și ce nu. Ne întrebăm însă de ce o fi tăcut Naomi (aoleo, de n-ar interpreta faptul că-i zic pe numele mic drept hărțuire textuală!) atîta amar de vreme. Ca mai toate acuzațiile de acest fel din epoca politicii corecte și aceasta seamănă cu o ejaculație întîrziată. * Tot un caz de veleitarism denunță dna Corina Sandu în nr. 10 al Luceafărului: Cele opt zile de un oarecare Lorian Carșochie. “Prozele” veleitarului, care va
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12994_a_14319]
-
teatru. Cele mai multe aplauze pentru mine sunt atunci când faceți ce vă spun. Degeaba ne adunăm aici dacă noi ascultăm predicile numai ca să avem distracție și apoi să plecăm acasă”<footnote S. Caplat, op. cit., 712. footnote>. Deși Ioan Hrisostom era plin de acuzații la adresa oratorilor contemporani și, în particular, a profesorului său, Libanius<footnote Chrys., Vid. , 2 (ed. rom., 149; PG 48, col. 601); Pan. Bab., 18 (ed. rom., 339; PG 50, col. 550 556). footnote>, totuși, credea că un anumit număr de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
d’un homme cultivé du IVe siècle: Priscillien d’Avila (p. 119-144), Sylvain Jean Gabriel Sanchez se oprește asupra „formației școlare” (p. 133) a lui Priscillianus, vestitul ereziarh iberic din a doua jumătate a secolului al IV-lea ucis sub acuzația de magie în timpul uzurpatorului Maximus, evidențiind cultura sa neoplatoniciană, cunoașterea autorilor clasici, dar și a unui scriitor creștin cu autoritate precum Hilarius de Pictavium, frecventarea literaturii apocrife; toate acestea îndreptățesc constatarea că acuzația de maniheism și gnosticism adusă lui este
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
a secolului al IV-lea ucis sub acuzația de magie în timpul uzurpatorului Maximus, evidențiind cultura sa neoplatoniciană, cunoașterea autorilor clasici, dar și a unui scriitor creștin cu autoritate precum Hilarius de Pictavium, frecventarea literaturii apocrife; toate acestea îndreptățesc constatarea că acuzația de maniheism și gnosticism adusă lui este exagerată („il n’est ni ma nichéen, ni gnostique, ni encratite..., mais un catholique non conformiste” - p. 133), afinitățile concepției sale teologice cu devianțele amintite explicându-se prin substratul platonician comun (p. 144
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
Potrivit medicului, fata ar fi rămas însărcinată cu propriul tată”. Cronicarul nu vrea să minimalizeze o anchetă, dar dacă singura mărturie pe care se bizuie ea, aceea a fostului șef al serviciului de reanimare al Spitalului din Zalău, e o acuzație fără acoperire * În același număr al ziarului citat, sub titlul „Catedrala vrajbei”, Sorin Roșca Stănescu se întreabă ce ar fi costat dacă problema amplasării catedralei metropolitane din București ar fi făcut obiectul unui referendum sau cel puțin al unui sondaj
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13017_a_14342]
-
conferințele din programul manifestărilor de la Museo di Roma, cu insistență asupra prigoanei și asupra cenzurii la care a fost supus scriitorul de către propaganda fascistă. În ceea ce privește colaboraționismul lui Moravia, referitor la perioada imediat anterioară celui de-al doilea război mondial această acuzație mai poate fi adusă unui număr extrem de redus de intelectuali italieni, iar numele prozatorului roman nu face parte dintre ele. Cât despre intenția sa de mascare a propriilor convingeri și de adecvare aparentă la normele și principiile dominante - fie că
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
în ceea ce îl privește pe scriitorul în cauză. Cu toate acestea, este bine de știut că nicodemismul lui Moravia a fost de scurtă durată și că nu se reflectă în nici un fel în scrierile sale. În sfârșit, la capul de acuzație că abjură de la identitatea sa evreiască, ar fi de spus că prozatorul nu și-a revendicat niciodată această componentă identitară, iar ca scriitor chiar a ignorat în mod deliberat tematica legată de Shoah, fie dintr-un cinism fundamental, fie pentru că
Moravia și Roma by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/13047_a_14372]
-
Își preconizase sfîrșitul: „mă omoară știu, dar cu zăbava”. Poetul, care a fost și traducător și memorialist (dezordonat, justițiar, condamnînd cu franchețe - În cărți care au iscat scandal - ocultarea adevărurilor) a rămas o figură incomoda, singulară, cu orgoliu supradimensionat, lansînd acuzații furibunde. Un destin Învolburat, așadar, un inovator ispitit de chemarea arheitătii, cu o imensă cultură poetica impunînd o viziune; tortură Poeziei, cazna scrisului, prezența sacrului, tragismul condiției umane, gestul sacrificial (În sensul zidirii ființei), În fine, sufletul-copil cu „carnea flagelata
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
content/view/42 533/27) Din păcate, În afară de câte o conferința sau articol ținut cu o anumită ocazie, colaborarea celor din România cu cei de peste Ocean lasă de dorit. În ceea ce privește colaborarea Între româno-americani, lucrurile stau mai bine deși plutește mereu acuzația de dezbinare. Astfel, pe când trăia părintele Gheorghe Calciu-Dumitreasa am făcut parte din organizația creată de el, Uniunea Română pentru Credința și Libertate. Observația că dorea să mă folosească doar ca nume urmată de decesul său, m-au făcut să mă
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
primit: aceasta sa văzut la adunarea de la Soultzmatt, Franța, unde se află cimitirul ostașilor români din timpul Primului Război Mondial. La prima sa Întâlnire din exil cu... talpa tării”, fostul monarh și s-a dovedit bine pregătit să răspundă la Întrebările și acuzațiile care i s-au adus. Tot din cercul lui, dar mai târziu, am primit un telefon În care mi se cerea ca fostul ambasador al SUA În România, David B Funderburk, să-l Întâlnească pe majestatea să pe aeroportul din
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
ce susțineau că, pe de o parte Dumnezeu este participabil, cognoscibil, și pe de alta, ascuns și neajuns. Însă prin precizarea că esența și energiile sunt invizibile, și că, cuvântul Dumnezeu e comun și ființei și lucrărilor, va fi respinsă acuzația de diteism sau politeism, și se va salva totodată posibilitatea comuniunii și cunoașterii lui Dumnezeu în experiența vieții duhovnicești. Din perspectiva logico-rațională nu s-a depășit antinomia, dar ea nu e deloc mai greu de înțeles și de altă calitate
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
a voințelor și a lucrărilor în unica persoană a Mântuitorului Hristos. În Dumnezeu antinomia nu e antinomie, pentru că El este coincidentia oppositorum, în El cele contradictorii neluptânduse întreolaltă<footnote † Antonie Plămădeală, op. cit., pp. 251, 252, 254. footnote>. Pentru a răspunde acuzației de mesalianism, lansată de călugărul și filozoful calabrez Varlaam, care reproșa monahilor că văd esența dumnezeiască cu ochii trupești, sinoadele bizantine din secolul al XIV-lea ratifică distincția palamită dintre esența divină și energii. Lumina divină nu este una materială
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
precizări și în chestiuni legate de posibilitatea și realitatea experienței mistice, natura harului, natura vederii lui Dumnezeu și sensul real al îndumnezeirii. Posibilitatea de a-l vedea pe Dumnezeu cu ochii trupești i-a scandalizat pe adversarii Sfântului Grigorie. La acuzațiile lui Varlaam că lumina pe care o văd isihaștii este o fantezie, un artificiu simbolic, o lumină a minții sau una sensibilă, și că isihaștii o socotesc ca fiind însăși esența divină, Sfântul Grigorie răspunde că cei care pot avea
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
locuirea În casa străină, incendierea insulei, Înmormântarea materiei În descompunere, concentrarea obsedantă pe supraviețuire, respingerea tuturor odată cu Întoarcerea În societate Îl vor obliga - În ultimul scenariu al fiuluisă accepte propria vinovăție: aflat În drum spre Mexic pentru a scăpa de acuzațiile poliției, Jim realizează că a distrus viața fiului său și hotărăște să se predea. Deoarece Întoarcerea printre ceilalți l-ar fi readus la viață pe fostul Jim, el este omorât prin ștrangulare de către proprietarii bărcii, moartea venind ca unică soluție
ALECART, nr. 11 by Irina Popa () [Corola-journal/Science/91729_a_92877]
-
1990 am fost vizitat la penitenciarul din Timișoara, unde eram încarcerat, de către domnul profesor Virgil Măgureanu. Mi-a propus atunci să îmi reiau activitatea ca adjunct al său. Procesul „lotului Timișoara” era întrerupt datorită lipsei oricăror probe care să susțină acuzațiile aiuritoare ale procuraturii militare. În atari condiții, evident că decât să zac în închisoare, am preferat să îmi reiau activitatea într-un moment dificil pentru țară și pentru serviciul național de informații. Din păcate a trebuit să mai rămân în
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
și cu celălalt, nu m-am exteriorizat și, din anume considerațiuni și din respect pentru cel luat în tarbacă, am ezitat să mă amestec. Timpul însă a trecut, probabil liderul românilor din Timoc, Morava și sudul Dunării și-a retras acuzațiile sau i s-a spus să tacă, și tot mai multe informații vin să probeze că diplomatul român se amestecă în chestiuni care nu țin de statutul cu care a fost investit și prejudiciază imaginea României. Nu pot să cred
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93954_a_95246]
-
unui cățel. Sticluța aparținea Mioarei Solomon, soția unuia dintre inculpați. La sfîrșitul orelor de curs, producîndu-se rumoare din cu totul alte motive, cei patru au fost trecuți pe o listă și transformați în ceea ce zoologia numește "țapi ispășitori". ...sept. 1954. Acuzațiile împotriva celor patru iau proporții. Nu se mai vorbește de sticluța de colonie, ci de faptul că inculpații aveau la ei o sticlă cu coniac, deci erau în stare de ebrietate. Problema e discutată și într-o adunare generală a
Între colonie și coniac by Stefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12138_a_13463]
-
nu numai de către presă, dar și de către oficialități. Grupuri de istorici, de etnografi, de fizicieni, de juriști gestionau, fiecare conform propriei specializări, fenomenul. (Un avocat reuși să scoată un deținut condamnat pe viață de după gratii, după ce a putut dovedi că acuzația de crimă nu se justifică, odată ce o întâmplare veche de aproape 35 de ani se derulă iarăși prin fața ochilor juraților chemați la acel recurs epocal.) Geamul de la capătul coridorului familiei Popescu fu închiriat cu ora, afacere ce se dovedi atât
Geamgiul by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/12496_a_13821]
-
1940, criticul notează: "Acolo, soru-sa, ogarul și dl. Oppler (?)care o subține( ?)."26 La misteriosul domn se referă și o notiță din 4 octombrie 1941: "Sorana Gurian cu chestia Obler () arestat pentru corupție. Ce vrea de la mine ș?ț"27 Acuzația "Luptătorului" că Max Obler ar fi fost agent al Gestapoului și că Sorana Gurian ar fi lucrat pentru odioasa instituție germană pare, în concluzie, infirmată. � E greu de conceput că poliția română ar fi arestat în 1941, pentru corupție
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13906_a_15231]
-
se află în criză, în care ironiilor pe seama publicității pe care și-o făcea scriitoarea (afișîndu-și fotografia cu cîinele Dick în vitrina librăriei de pe Calea Victoriei) li se adaugă "o sumară schiță biografică", unde se reiau, cu un ton extrem de mușcător, acuzațiile din "demascarea" "Luptătorului". În final, anonimul afirmă: "Că semnătura d-sale împodobește ca o medalie nouă paginile «Liberalului», nici aceasta nu ne uluiește. Ceea ce nu putem înțelege însă prea bine este de ce d-na Gurian și-a făcut apariția cu
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
Sorana Gurian în "Femeia și căminul". A urmat apoi o altă "demascare": Pînă mai ieri revista ș"Femeia și căminul"ț se bucura și se mai bucură și astăzi de colaborarea unei ilustre gazetare, romanciere și patroane de bar."42 (Acuzația nu era nemotivată. Cella Serghi relatează în cartea ei episodul: "șSuccesul literarț n-a împiedicat-o să deschidă, într-o magazie pe marginea mării, la Mangalia, un bar, apelînd la toți prietenii scenografi, decoratori, să-i deseneze pereții, să-i
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
ci ca o persoană «excentrică». Purtată într-o roabă de un admirator, cu un țigaret lung între degete, Sorana Gurian se plimba pe faleză veselă și fără griji." 44) În sfîrșit, fixînd "limitele decadentismului în cultura românească", Ion Vitner reia acuzațiile lui Ovid S. Crohmălniceanu: "În romanul românesc a reapărut, cu d-na Sorana Gurian, pasiunea alcovului, pasiunea măruntelor preocupări ale vieții burgheze ridicate la rangul de înalte preocupări principiale, romanul nu al vieții și nici al oamenilor, ci romanul pur
Misterioasa viață a Soranei Gurian by Victor Durnea () [Corola-journal/Imaginative/13872_a_15197]
-
șoferul și secretarul său, pare puțin exagerat. Uneori un roman e doar un roman, nu o tribună utilă doar pentru a-ți mărturisi homosexualitatea. Sinceritatea, pentru care Gide colectează toate laudele eseistului, nu e un criteriu de critică literară. Iar acuzațiile în acest sens par nule și neavenite cu atât mai mult cu cât autorul nu uită să menționeze detenția umilitoare și martiriul social suferite de Oscar Wilde în urma relației sale ("iubirea ce nu îndrăznește să-și rostească numele") cu lordul
LECTURI LA ZI by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Imaginative/14218_a_15543]