362 matches
-
la 28 iunie 1940, reintrând în componență României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupata de către URSS în anul 1944 și integrată în componență RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, sătul Volcinețul Nou face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. Conform recensământului din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 20 (16+4), reprezentând 6,90% din populație . În prezent, sătul are 330 locuitori, preponderent ucraineni. Conform recensământului din
Volcinețul Nou, Adâncata () [Corola-website/Science/316151_a_317480]
-
Burdujeni-Sat este un cartier localizat în partea de nord-est a municipiului Suceava. Reprezintă zona veche a fostei localități Burdujeni și se întinde pe o zonă deluroasă, la nord de cartierul Cuza Vodă III, între fostul Cinematograf „Burdujeni” și pădurea de la Adâncata. Este un cartier în întregime de case, dispus de-a lungul șoselei care face legătura dintre Suceava și Dorohoi și care poartă numele de Strada 22 Decembrie pe teritoriul său. În partea sudică a cartierului Burdujeni-Sat se află Mănăstirea Teodoreni
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
moldovean și regele Ioan I Albert al Uniunii Polono-Lituaniene. Bătălia a avut loc în Codrii Cosminului, la circa 100 km nord de capitala de atunci Suceava (în poloneză Suczawa), între actualele comune Voloca pe Derelui și Valea Cosminului din raionul Adâncata, regiunea Cernăuți, având ca rezultat o victorie importantă a moldovenilor. Începând cu anii 1470, amenințarea otomană în Moldova părea tot mai evidentă. După ce Moldova a pierdut Chilia și Cetatea Albă în 1484, Ștefan cel Mare a fost nevoit să uite
Bătălia de la Codrii Cosminului () [Corola-website/Science/303542_a_304871]
-
Valea Cosminului (în , în și în ) este o comună în raionul Adâncata, regiunea Cernăuți, Ucraina, formată numai din satul de reședință. Satul este situat în partea de nord a raionului Adâncata, la o distanță de 12 km de orașul Cernăuți. Localitatea Valea Cosminului a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică
Valea Cosminului, Adâncata () [Corola-website/Science/316138_a_317467]
-
Valea Cosminului (în , în și în ) este o comună în raionul Adâncata, regiunea Cernăuți, Ucraina, formată numai din satul de reședință. Satul este situat în partea de nord a raionului Adâncata, la o distanță de 12 km de orașul Cernăuți. Localitatea Valea Cosminului a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Pe teritoriul actual al localității a avut loc în anul 1497 Bătălia de la Codrii Cosminului
Valea Cosminului, Adâncata () [Corola-website/Science/316138_a_317467]
-
URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, fiind reocupată de către URSS în anul 1944 și integrată în componența RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, satul Valea Cosminului face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.045 (138+907), reprezentând 63,14% din populația localității . În prezent, satul are 1.864 locuitori, preponderent români
Valea Cosminului, Adâncata () [Corola-website/Science/316138_a_317467]
-
la o distanță de 13 km sud de centrul raional Tatarbunar. Până în anul 1947 satul a purtat denumirea oficială de Eschipolos (în ), în acel an el fiind redenumit Hliboke. Satul Eschipolos a fost întemeiat de către țărani moldoveni, numindu-se inițial "Adâncata". Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și Nistru, pe care l-
Eschipolos, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318475_a_319804]
-
(n. 1842, Voloca pe Derelui, Bucovina, astăzi în raionul Adâncata, regiunea Cernăuți, Ucraina - d. 1 martie 1913) a fost un arhimandrit român, care a fost ales ca deputat în Dieta Bucovinei (1891-1892, 1901-1904). s-a născut în familia lui Ioan Balmoș și a soției sale, Elisaveta născută Pitei. A primit
Ghideon Balmoș () [Corola-website/Science/319320_a_320649]
-
nord-vest față de centrul comunei. La ultimul recensământ al populației din anul 2002, populația comunei număra 3.728 de locuitori, cu 1.278 gospodării. Majoritatea locuitorilor sunt români. Prin Legea 2/1968 comuna Hănțești a fost desființată, satele trecând la comuna Adâncata. În urma referendului din 15 decembrie 2002 s-a hotărât reinființarea comunei cu satele Hănțești, Berești, Arțari ,consfințită prin legea 473/2003. Stema comunei Hănțești se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat în săritoare, roșu și argint; peste
Comuna Hănțești, Suceava () [Corola-website/Science/301959_a_303288]
-
mai ales după desfășurarea algerilor legislative din 2012, limbii române din Ucraina i-a fost acordată statutul de limbă regională în mai multe localități din regiunea Cernăuți: Pătrăuții de Jos și Igești (r-ul. Storojineț,), Voloca pe Derelui (r-ul Adâncata), Ostrița și Buda Mare (r-ul. Herța), Mahala, Prut și Tărăsăuți (r-ul. Noua Suliță); și din regiunea Transcarpatia: Biserica Albă (r-ul. Rahău) și Apșa de Jos, Slatina și Strâmtura (r-ul. Teceu). spre deosebire de cei din statele naționale (România
Românii din Ucraina () [Corola-website/Science/329185_a_330514]
-
Prin comună trece autostrada București-Ploiești, pe care însă nu este deservită de nicio ieșire. Principala cale de comunicație a comunei este șoseaua județeană DJ101B, care duce la est către Nuci și mai departe în județul Ialomița la Rădulești, Maia și Adâncata; și spre vest la Snagov (unde se intersectează cu DN1), Periș și mai departe în județul Dâmbovița la Niculești și Butimanu (unde se termină în DN1A). În zona satelor Lipia și Gruiu, DJ101B se intersectează cu șoseaua județeană DJ101C, care
Comuna Gruiu, Ilfov () [Corola-website/Science/300501_a_301830]
-
circa 3 km de granița română, grănicerii sovietici îi așteptau ascunși în pădure; au tras din plin cu mitraliere, în continuu, secerându-i. Supraviețuitorii au fost urmăriți de cavaleriști și spintecați cu sabia. Supraviețuitorii au fost arestați de NKVD din Adâncata și după torturi înfiorătoare, au fost duși în cimitirul evreiesc din acel orășel și aruncați de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat și s-a stins var. Conform listelor realizate mai târziu, din Pătrăuții de Jos
Pătrăuții de Jos, Storojineț () [Corola-website/Science/311744_a_313073]
-
populația nu a mai atins nivelul populației din perioada interbelică. Între anii 1940-1962, orașul Herța a fost reședința administrativă a raionului Herța. În următorii 30 de ani, orașul nu s-a mai dezvoltat, întreg raionul Herța fiind inclus în raionul Adâncata. Începând din anul 1991, orașul Herța face parte din raionul omonim al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente, fiind centru administrativ raional. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 1.443 (1.327
Herța () [Corola-website/Science/298037_a_299366]
-
din județul Suceava din anul 2015 la numărul 301, având codul de clasificare . El este format din două obiective: Satul Mitocași se află la aproximativ 12 km nord de municipiul Suceava, învecinându-se cu satele Mitocu Dragomirnei (la vest) și Adâncata (la est). În Mitocași nu a existat biserică până în anul 1792, locuitorii frecventând mănăstirile Teodoreni și Dragomirna din apropiere. În 1792, administratorul Mănăstirii Teodoreni din Burdujeni, Vasile Calmuțchi, rudă cu mitropolitul Gavriil Callimachi, împreună cu alții, construiesc biserica din bârne de
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
rândul preoți de la Mănăstirea Teodoreni, satul fiind moșie mănăstirească. După spusele bătrânilor, a slujit și un oarecare preot cu numele Berja. În anul 1860, în urma unor împrejurări necunoscute, Parohia Mitocași este desființată, iar biserica din sat devine filială a Parohiei Adâncata. De la această dată, preoții din Adâncata au slujit și în Mitocași, fiind menționați următorii preoți: Gheorghe Siriteanu, Alexandru Siriteanu, Rădăuțanu (?), Dumitru Popovici. Abia în anul 1937 Parohia Mitocași a fost reînființată cu denumirea de Parohia Mitoc-Adâncata, paroh fiind numit preotul
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
fiind moșie mănăstirească. După spusele bătrânilor, a slujit și un oarecare preot cu numele Berja. În anul 1860, în urma unor împrejurări necunoscute, Parohia Mitocași este desființată, iar biserica din sat devine filială a Parohiei Adâncata. De la această dată, preoții din Adâncata au slujit și în Mitocași, fiind menționați următorii preoți: Gheorghe Siriteanu, Alexandru Siriteanu, Rădăuțanu (?), Dumitru Popovici. Abia în anul 1937 Parohia Mitocași a fost reînființată cu denumirea de Parohia Mitoc-Adâncata, paroh fiind numit preotul Victor Fădur. este construită din bârne
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
Petriceni, întâlnit și sub formă Camenca (în , în și în ) este un sat reședința de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 348 metri, în partea de centru a raionului Adâncata, pe malul râului Siret. Denumirea satului este diferită în limbile celor două comunități etnice: Camenca - în
Petriceni, Adâncata () [Corola-website/Science/316129_a_317458]
-
și sub formă Camenca (în , în și în ) este un sat reședința de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni. Satul este situat la o altitudine de 348 metri, în partea de centru a raionului Adâncata, pe malul râului Siret. Denumirea satului este diferită în limbile celor două comunități etnice: Camenca - în ucraineană și Petriceni - în română. Sunt în uz ambele denumiri, care apăreau ambele în periodicele din perioada interbelică. Localitatea Petriceni a făcut parte încă
Petriceni, Adâncata () [Corola-website/Science/316129_a_317458]
-
URSS la 28 iunie 1940, reintrând în componență României în perioada 1941-1944. Apoi, Bucovina de Nord a fost reocupata de către URSS în anul 1944 și integrată în componență RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, sătul Petriceni face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 886 (854+32), reprezentând 15,58% din populația localității . În prezent, sătul are 6.284 locuitori, preponderent ucraineni. Conform
Petriceni, Adâncata () [Corola-website/Science/316129_a_317458]
-
jumătate a secolului al XIX-lea, Storojinețul s-a dezvoltat rapid, populația sa crescând numeric ca urmare a instalării evreilor în localitate. Au fost deschise aici fabrici de cărămidă și de cherestea, o distilerie de băuturi alcoolice, precum și calea ferată Adâncata (Hliboca) - Storojineț - Berhomet pe Siret. În urma unei decizii administrative din 24 aprilie 1854 a Dietei de la Viena, Ducatul Bucovinei a fost împărțită în 15 districte, printre care și districtul Storojineț. Cu același prilej, Storojinețul a primit statutul de oraș. La
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
al logofătului Ioan Movilă și a primei sale soții Greaca. Postelnicul Teodor (Toader) Movilă a fost frate vitreg cu domnitorii Ieremia și Simion Movilă precum și cu mitropolitul Gheorghe Movilă al Moldovei. Ctitorul a înzestrat mănăstirea cu numeroase moșii și sate (Adâncata, Nagoreni, Grușevița), Teodorenii devenind una dintre cele mai bogate mănăstiri din Moldova. Pisania bisericii s-a pierdut, dar pe copertina contrafortului de la absida altarului se află înscris anul 1597, care indică tocmai data înălțării edificiului. Într-un document din 19
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
fiind în viață încă: bătrâni, femei, copii, sugari - vii, morți sau muribunzi. Două zile și două nopți s-a mișcat pământul în acele gropi, până toți și-au dat duhul. Câțiva, „mai norocoși”, au fost arestați de NKVD din Hliboca (Adâncata) și, după torturi înfiorătoare, au fost duși în cimitirul evreiesc din acel orășel și aruncați de vii într-o groapă comună, peste care s-a turnat și s-a stins var. O listă parțială a victimelor identificate ulterior: Numărul exact
Masacrul de la Fântâna Albă () [Corola-website/Science/301418_a_302747]
-
Sinăuții de Sus (în , în și în ) este un sat reședința de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 321 metri, în partea de sud-est a raionului Adâncata, în apropierea frontierei cu România. De această comună depinde administrativ satul Sinăuții de Jos. Localitatea Sinăuții
Sinăuții de Sus, Adâncata () [Corola-website/Science/316171_a_317500]
-
Sinăuții de Sus (în , în și în ) este un sat reședința de comună în raionul Adâncata din regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent români. Satul este situat la o altitudine de 321 metri, în partea de sud-est a raionului Adâncata, în apropierea frontierei cu România. De această comună depinde administrativ satul Sinăuții de Jos. Localitatea Sinăuții de Sus a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. În ianuarie 1775, ca urmare a atitudinii de neutralitate
Sinăuții de Sus, Adâncata () [Corola-website/Science/316171_a_317500]
-
la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componență României în perioada 1941-1944, fiind reocupata de către URSS în anul 1944 și integrată în componență RSS Ucrainene. Începând din anul 1991, sătul Sinăuții de Sus face parte din raionul Adâncata al regiunii Cernăuți din cadrul Ucrainei independente. La recensământul din 1989, numărul locuitorilor care s-au declarat români plus moldoveni era de 422 (420+2), reprezentând 97,69% din populația localității . În prezent, sătul are 479 locuitori, preponderent români. Conform recensământului
Sinăuții de Sus, Adâncata () [Corola-website/Science/316171_a_317500]