176 matches
-
nu au nici un fel de studii în domeniu, sunt toți pregătiți cât de cât la fața locului. Ci pentru că nici o undă de politic nu are loc să se insinueze în ea. Kurzii par un popor pierdut în istorie, un perete adiabatic îi separă de politici. Încearcă să afle când vine invazia americană, pe care o așteaptă cu nerăbdare, prinzând CNN-ul cu antene improvizate, dar când aceasta se produce, nu intervine vreo schimbare definitivă, militarii trec pe aici ca printr-o
Lungmetrajele combatante pentru trofeul anonim by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11348_a_12673]
-
Coeficientul de transformare adiabatică sau indicele adiabatei este raportul dintre capacitatea termică masică la presiune constantă (formula 1) și capacitatea termică masică la volum constant (formula 2). În literatura de specialitate această noțiune mai este întâlnită sub numele de exponent adiabatic, coeficient adiabatic, sau indice izentropic
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
Coeficientul de transformare adiabatică sau indicele adiabatei este raportul dintre capacitatea termică masică la presiune constantă (formula 1) și capacitatea termică masică la volum constant (formula 2). În literatura de specialitate această noțiune mai este întâlnită sub numele de exponent adiabatic, coeficient adiabatic, sau indice izentropic. În lucrările de fizică coeficientul de transformare adiabatică este notat de obicei cu formula 3 iar în cele tehnice cu formula 4 ambele notații fiind acceptate de STAS 1647-85. Înainte de apariția standardului, sub influența lucrărilor de chimie
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
Coeficientul de transformare adiabatică sau indicele adiabatei este raportul dintre capacitatea termică masică la presiune constantă (formula 1) și capacitatea termică masică la volum constant (formula 2). În literatura de specialitate această noțiune mai este întâlnită sub numele de exponent adiabatic, coeficient adiabatic, sau indice izentropic. În lucrările de fizică coeficientul de transformare adiabatică este notat de obicei cu formula 3 iar în cele tehnice cu formula 4 ambele notații fiind acceptate de STAS 1647-85. Înainte de apariția standardului, sub influența lucrărilor de chimie și a
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
termică masică la presiune constantă (formula 1) și capacitatea termică masică la volum constant (formula 2). În literatura de specialitate această noțiune mai este întâlnită sub numele de exponent adiabatic, coeficient adiabatic, sau indice izentropic. În lucrările de fizică coeficientul de transformare adiabatică este notat de obicei cu formula 3 iar în cele tehnice cu formula 4 ambele notații fiind acceptate de STAS 1647-85. Înainte de apariția standardului, sub influența lucrărilor de chimie și a bibliografiei în limba germană, se folosea notația formula 5, În locul capacităților termice
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
apariția standardului, sub influența lucrărilor de chimie și a bibliografiei în limba germană, se folosea notația formula 5, În locul capacităților termice masice se pot folosi capacitățile termice molare (formula 7, respectiv formula 8), relația devenind: Pentru evidențierea fenomenelor care definesc coeficientul de transformare adiabatică se poate face următorul experiment: Un cilindru prevăzut cu un piston conține aer. La început presiunea din interiorul cilindrului este egală cu cea din exteriorul său. Ținând pistonul fix, se încălzește aerul din cilindru până la o temperatură oarecare, dată. Deoarece
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
va rămâne constant, iar presiunea din interiorul cilindrului va crește. Se oprește încălzirea și se eliberează pistonul. Acesta se va deplasa spre exteriorul cilindrului, destinderea aerului având loc fără schimb de căldură cu exteriorul, adică efectuându-se printr-o transformare adiabatică. Prin destindere aerul efectuează lucru mecanic, ca urmare se răcește. Experimental se constată că, lăsând pistonul liber, pentru a readuce aerul la temperatura dată acesta trebuie reîncălzit, fiind necesară o cantitate de căldură cu circa 40 % mai mare decât cea
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
circa 40 % mai mare decât cea din primul caz. Cantitatea de căldură introdusă ținând pistonul fix a fost proporțională cu formula 2, iar cea introdusă lăsând pistonul liber a fost proporțională cu formula 1. Ca urmare, în acest exemplu coeficientul de transformare adiabatică este de circa 1,4. Pentru un gaz perfect (nu și pentru un gaz ideal), capacitățile termice masice sunt constante cu temperatura. Ținând cont că entalpia are expresia formula 12 iar energia internă formula 13, se poate afirma că coeficientul de transformare
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
este de circa 1,4. Pentru un gaz perfect (nu și pentru un gaz ideal), capacitățile termice masice sunt constante cu temperatura. Ținând cont că entalpia are expresia formula 12 iar energia internă formula 13, se poate afirma că coeficientul de transformare adiabatică este raportul dintre entalpie și energia internă: În continuare, capacitățile termice masice se pot exprima în funcție de coeficientul de transformare adiabatică ( formula 3 ) și de "constanta caracteristică a gazului" ( formula 16 ): Dacă nu se dispune decât de un set de tabele cu capacitățile
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
cu temperatura. Ținând cont că entalpia are expresia formula 12 iar energia internă formula 13, se poate afirma că coeficientul de transformare adiabatică este raportul dintre entalpie și energia internă: În continuare, capacitățile termice masice se pot exprima în funcție de coeficientul de transformare adiabatică ( formula 3 ) și de "constanta caracteristică a gazului" ( formula 16 ): Dacă nu se dispune decât de un set de tabele cu capacitățile termice masice (de obicei formula 1) celelalte se pot calcula cu relația lui Robert Mayer: unde constanta caracteristică a gazului se
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
a gazului se găsește tot în tabele, sau se poate calcula cu relația: unde formula 21 este "constanta universală a gazelor", iar formula 22 este masa molară a gazului respectiv. La nivel molar, relațiile sunt: respectiv: Pentru gaze perfecte coeficientul de transformare adiabatică poate fi calculat din gradele de libertate ( formula 25 ) ale moleculei cu relația: Se observă că pentru un gaz monoatomic, care are trei grade de libertate: în timp ce pentru un gaz biatomic, care are cinci grade de libertate: Exemplu: aerul este un
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
grade de libertate: Exemplu: aerul este un amestec format aproape numai din gaze biatomice, ~78 % azot (N) și ~21 % oxigen (O), și, în condiții normale se comportă aproape ca un gaz perfect. Ca urmare, valoarea teoretică a coeficientului de transformare adiabatică pentru aer este 1,4 , valoare care corespunde bine cu cea măsurată experimental, de circa 1,403 (v. tabelul). În cazul gazelor reale (și teoria admite și pentru gazul ideal), ambele formula 7 și formula 8 cresc cu temperatura. În acest caz
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
1,4 , valoare care corespunde bine cu cea măsurată experimental, de circa 1,403 (v. tabelul). În cazul gazelor reale (și teoria admite și pentru gazul ideal), ambele formula 7 și formula 8 cresc cu temperatura. În acest caz coeficientul de transformare adiabatică poate să nu mai fie constant cu temperatura. Și pentru gazul ideal este valabilă relația lui Robert Mayer, însă aceasta nu garantează că coeficientul de transformare adiabatică va fi constant cu temperatura. Valorile bazate pe aproximații, în special pe relația
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
ambele formula 7 și formula 8 cresc cu temperatura. În acest caz coeficientul de transformare adiabatică poate să nu mai fie constant cu temperatura. Și pentru gazul ideal este valabilă relația lui Robert Mayer, însă aceasta nu garantează că coeficientul de transformare adiabatică va fi constant cu temperatura. Valorile bazate pe aproximații, în special pe relația lui Robert Mayer, în unele cazuri, de exemplu la curgerea prin tuburi, pot să nu fie suficient de exacte. În aceste cazuri se recomandă folosirea valorilor experimentale
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
se recomandă folosirea valorilor experimentale. O valoare riguros exactă a raportului formula 31 poate fi calculată determinând formula 8 din relația: Valorile formula 7 se găsesc de obicei în tabele, însă valorile formula 8 trebuie calculate din relația de mai sus. Coeficientul de transformare adiabatică permite stabilirea unei importante relații pentru procese izentropice (sau "izo"entropice) cvasistatice, reversibile, adiabatice, la comprimarea unui gaz ideal și "perfect caloric". Sub formă diferențială relația este: care prin integrare duce la expresia: Forma diferențială justifică denumirea de „coeficient” a
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
calculată determinând formula 8 din relația: Valorile formula 7 se găsesc de obicei în tabele, însă valorile formula 8 trebuie calculate din relația de mai sus. Coeficientul de transformare adiabatică permite stabilirea unei importante relații pentru procese izentropice (sau "izo"entropice) cvasistatice, reversibile, adiabatice, la comprimarea unui gaz ideal și "perfect caloric". Sub formă diferențială relația este: care prin integrare duce la expresia: Forma diferențială justifică denumirea de „coeficient” a noțiunii, iar cea integrată denumirea de „exponent”, însă denumirea de „indice” nu are nicio
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
și "perfect caloric". Sub formă diferențială relația este: care prin integrare duce la expresia: Forma diferențială justifică denumirea de „coeficient” a noțiunii, iar cea integrată denumirea de „exponent”, însă denumirea de „indice” nu are nicio justificare. Folosirea termenului „izentropic” în loc de „adiabatic” în definirea noțiunii este valabilă doar pentru gazul perfect, unde transformarea izentropică este identică cu transformarea adiabatică.
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
denumirea de „coeficient” a noțiunii, iar cea integrată denumirea de „exponent”, însă denumirea de „indice” nu are nicio justificare. Folosirea termenului „izentropic” în loc de „adiabatic” în definirea noțiunii este valabilă doar pentru gazul perfect, unde transformarea izentropică este identică cu transformarea adiabatică.
Coeficient de transformare adiabatică () [Corola-website/Science/321857_a_323186]
-
contrastante, ca școală de stil valorificînd în mod original trăsăturile bizantine și orientale și conturînd un baroc sui-generis, lasă numeroase pete gri, delimitări ambigui sau discutabile (o trăsătură importantă a acestui gen de literatură, "răscumpărare prin artă a unei geografii adiabatice" necesită o discuție privind schimbările aduse în această privință în literatura post-comunistă), iar corpusul este destul de nediferențiat (exemplele sînt date laolaltă din Sadoveanu, Mateiu Caragiale, Teohar Mihadaș, Fănuș Neagu, Ștefan Bănulescu, Zaharia Stancu, L.M. Arcade, Eugen Barbu, Ștefan Agopian șamd
Perspectiva sud-estică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14669_a_15994]
-
căruia experții i-au dat o puzderie de nume tocmai din neputința de a-i surprinde esența. Cînd s-au păstrat în granițele jargonului sobru, i-au spus „materie întunecată”, „energie holografică”, „perturbație a supraorizontului“, „inflație chintesențială”, sau chiar „materie adiabatică”. Cînd însă au capitulat semantic și au recunoscut că aceste expresii sînt biete aproximări ale unor intuiții care le trădează ignoranța, au renunțat la lexicul scorțos și au trecut la metafore. Rezultatul e o procesiune de epitete cu tentă scolastică
Cameleonul cosmic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3417_a_4742]
-
radiometrice pentru determinarea puterii calorifice a combustibililor solizi, tip AWQC-3", NTM 7-35-95 "Verificarea și etalonarea contoarelor de gaze umede", NTM 7-36-95 "Verificarea bombelor calorimetrice" și procedurile P 39-98 " Etalonarea și verificarea calorimetrelor cu circulație de apă", P 67-99 " Sisteme calorimetrice adiabatice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, tip C 4000", P 99-99 "Sisteme calorimetrice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, tip C 5000", P 134-00 "Sisteme calorimetrice izoperibolice de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi tip
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172279_a_173608]
-
din l.s.i.m. - cu trei domenii (opțional): (0 - 100)% din l.s.i.m. 1.1.3. Ansamblul de măsurare a puterii calorifice a combustibililor solizi-lichizi, cu apă, este alcătuit din: termostat calorimetric cu circulație de apă, izotermic/izoperibolic sau adiabatic, vas calorimetric cu apă, bombă calorimetrica, agitator electric, creuzet, suport vas calorimetric, termometru calorimetric dispozitiv de alimentare electrică și comandă și accesorii opționale. Modul de lucru este manual. Componentele sale nu sunt interschimbabile. 1.1.4. Sistemul calorimetric pentru măsurarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172279_a_173608]
-
prin cântărire sau cu mijloace volumetrice care asigură o exactitate similară. 3.4.6. Abaterea medie a variațiilor de temperatură pe minut, în vasul sau incinta calorimetrica, atunci când sistemul se află în echilibru la 25°C, în modul de operare adiabatic, metoda de lucru automată, trebuie să fie maximum 0,0005°C/min. Notă: Acest parametru caracterizează corectitudinea funcției adiabatice (Drift Test, Adjustment, etc.) a sistemului calorimetric. 3.4.7. Variația temperaturii apei din vasul calorimetric, în modul de operare adiabatic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172279_a_173608]
-
temperatură pe minut, în vasul sau incinta calorimetrica, atunci când sistemul se află în echilibru la 25°C, în modul de operare adiabatic, metoda de lucru automată, trebuie să fie maximum 0,0005°C/min. Notă: Acest parametru caracterizează corectitudinea funcției adiabatice (Drift Test, Adjustment, etc.) a sistemului calorimetric. 3.4.7. Variația temperaturii apei din vasul calorimetric, în modul de operare adiabatic, metoda de lucru manuală, în perioada preliminară și finală, trebuie să fie maximum 0,03°C/min. 3.4
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172279_a_173608]
-
adiabatic, metoda de lucru automată, trebuie să fie maximum 0,0005°C/min. Notă: Acest parametru caracterizează corectitudinea funcției adiabatice (Drift Test, Adjustment, etc.) a sistemului calorimetric. 3.4.7. Variația temperaturii apei din vasul calorimetric, în modul de operare adiabatic, metoda de lucru manuală, în perioada preliminară și finală, trebuie să fie maximum 0,03°C/min. 3.4.8. Variația temperaturii apei din mantaua calorimetrului, în modul de operare izoperibolic, metoda de lucru automată, trebuie să fie maximum 0
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172279_a_173608]