670 matches
-
Jecu Costoff, C. Ficioff, Dragomir D. Vilcoff, Telemac Teodoroff, Cristu Djambazoff și Ivan Pavloff 2062. Autorii memoriului, "cetățeni fruntași ai orașului Tulcea, de origine bulgară"2063, doreau să prezinte regelui Carol I "situațiunea precară ce ni se creează de către actuala administrațiune a județului"2064. Pentru a-și fundamenta demersul, petiționarii arătau că "îndeplinim, fără cea mai mică șovătală toate obligațiunile cetățenești către stat și nu avem altă dorință mai vie decât aceea de a ni se întinde brațele, ca unor buni
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
se găseau (...) pe cheiul Sulinei, astăzi rămân abia cinci sute și comerțul ce trăia din această viață activă, astăzi a căzut în amorțire"2408. Cu toate acestea, autorii raportului se declarau mulțumiți de faptul că "vedem cu încredere și bucurie administrațiunea de astăzi îndreptând privirile sale asupra problemelor economice ale județului (...) precum și ideea unui bâlci anual, cum e cel din Chilia basarabeană, care stabilindu-se în Sulina ar face din acest oraș o piață ce ar servi schimbului produselor țării cu
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
face din acest oraș o piață ce ar servi schimbului produselor țării cu cele ale Mării Negre"2409. În opinia autorilor memoriului, la revigorarea portului Sulina "ar contribui și satele noi ce s-ar înființa în Delta Dunării, scop pe care administrațiunea actuală își propune a-l urmări"2410. Astfel, se aprecia că locuitorii satelor ce urmau a fi înființate în Delta Dunării trebuiau aduși din celelalte teritorii românești, ci nu din Dobrogea, aducându-se ca argument situația din satele Carmen Sylva
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
menționat se arăta și faptul că "obligația ce și-a luat ministerul Domeniilor prin legea pentru regularea proprietăților imobiliare în Dobrogea (...) de a planta terenurile date comunelor pentru pădure (...) a rămas neexecutată"2528. Raportul menționa că "una din preocupările actualei administrațiuni a județului a fost începerea studiilor și lucrărilor începute în anul 1899 (...) pentru terminarea șoselei Garvăn-Azaclău (...) cea mai importantă șosea a județului, căci ea pune în legătură întreg județul cu orașul Galați"2529. Totodată, se propunea împădurirea Deltei Dunării pentru
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
organizații"3034. Cu acest prilej, domnul Take Ionescu "a avut ocazia a se încredința din convorbirile ce a a avut cu delegațiile de săteni din diferitele comune din județ, de relele ce suferă populația (...) de pe urma regimului excepțional și a nefastei administrațiuni liberale"3035. Totodată, domnul Take Ionescu "a promis solemn că imediat ce va veni la putere, pe lângă a asimila pe locuitorii dobrogeni cu ceilalți locuitori ai țării, se va ocupa personal de toate nevoile populației din Dobrogea"3036. În privința dezvoltării orașului
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
-lea: geografie matematică, fisică, politică, economică și militară, Atelierele Grafice I. V. Socecu, București, 1904. Ionescu, Luca, Județul Tulcea, dare de seamă presentată Consiliului Județean, București, 1903. Ionescu, Luca, Dare de seamă presentată Consiliului Județean Tulcea, București, 1904. Ionescu, Luca, Administrațiunea comunei rurale și a plășii. Esplicarea legii din 29 aprilie 1908, București, 1910. Iorga, Nicolae, La Dobrogea Roumaine, Bucarest, 1919. Iorga, Nicolae, Drepturi naționale și politice în Dobrogea, Editura Fundației Culturale Regele Mihai, București, f. a. Iorga, Nicolae, Droits nationaux et
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Românul", București, 1886. 4 Ștefan Sturdza, Expunerea situațiunei plasei Sulina, judeciul Tulcea, Tipografia Română, Tulcea, 1880. 5 Luca Ionescu, Județul Tulcea, dare de seamă presentată Consiliului Județean, București, 1903; Idem, Dare de seamă presentată Consiliului Județean Tulcea, București, 1904; Idem, Administrațiunea comunei rurale și a plășii. Esplicarea legii din 29 aprilie 1908, București, 1910; Dimitrie Hagi-Anton, Județul Tulcea, dare de seamă presentată Consiliului Județean, Tipografia Dobrogea, Tulcea, 1905. 6 Ion Adam, Constanța pitorească cu împrejurimile ei, Editura Minerva, București, 1908; B.
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
alături de numele titularilor actelor respective sunt consemnate și numele martorilor -de regulă evrei - cu meseria, vârsta și domiciliul lor. (D.J.A.N.Calarasi, Fond 464-acte de stare civilă 1866-1899) că și din “Anuarul Național al României, al comerțului, industriei și administrațiunii 1874-1916). comerțul en detail cu băuturi spirtoase (cârciumari) și produse de băcănie, comercianții evrei fac un comerț diversificat, de la produse de manufactură, cereale, cherestea, mașini agricole și de cusut,produse petrolifere, uleiuri și vopseluri, ciment, până la articole de voiaj, modă
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
totodată, cu organe deliberative și executive alese, ce reprezentau interesele locale ale colectivităților respective. Constituția din 1 iulie 1866 proclama că administrarea intereselor colectivităților locale se realizează prin „instituțiile județene și comunale”, reglementate prin legi, care au la „basă decentralisarea administrațiunei mai complectă și independința comunală” (art. 106 și 107), declarându-se principial autonomia locală. Constituția din 1923 statuează despre instituțiile județene și comunale, în art. 41 și 108, stabilind că acestea sunt reglementate prin legi ce „vor avea la bază
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
fi mijlocit a se încheia pacea în Orient sunt următoarele: 1. Serbia va rămânea independentă de Turcia cu învoirea guvernului otoman și a puterilor celor mari. 2. Muntenegrului se va ceda Herțegovina, care va face un corp cu dânsul sub administrațiunea principelui Nikita. 3. Pentru Bosnia și Bulgaria guvernul Înaltei Porți va decreta reforme cari vor avea de bază egalitatea înaintea legilor a creștinilor cu musulmanii, și administrațiunea va fi încredințată la câte un guverator numit de Poartă, dintre creștini. 4
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Muntenegrului se va ceda Herțegovina, care va face un corp cu dânsul sub administrațiunea principelui Nikita. 3. Pentru Bosnia și Bulgaria guvernul Înaltei Porți va decreta reforme cari vor avea de bază egalitatea înaintea legilor a creștinilor cu musulmanii, și administrațiunea va fi încredințată la câte un guverator numit de Poartă, dintre creștini. 4. Până la punerea în practică a ziselor reforme și spre asigurarea că ele vor primi imediata lor aplicare cu sinceritate, Bosnia se va ocupa militărește de către trupele italiene
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trebuință pe moșiile episcopești și mănăstirești, trebuie să fie ales și așezat în înțelegere cu episcopul și cu Consistoriul. Totodată citim în decretul Consiliului Suprem cătră generalul Enzenberg: Nu odată, ci de mai multe ori s-au dat de înțeles administrațiunii că intenția Maiestăței Sale nu este nici decât de a turbura proprietatea privată sau și numai de a îngădui să se purceadă cu puterea și cu sila la vreuna din economiile de pe moșiile preuțești. {EminescuOpIX 257} În fine citim în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de ea fără ea, înainte de a fi reprezentată în Cameră. Prin aceasta ș-a pierdut cea mai mare parte a pădurilor și pășunelor ce le folosea mai nainte, au pierdut dreptul de a fierbe rachiu, li s-a introdus o administrațiune și justiție încurcată, care nime nu o pricepe, mânuită prin oameni străini care de fel nu cunosc împrejurările de acolo, care, în teritorul acela dedat la regulă și pace, au semănat discordii și nemulțămiri, încît abia după un an de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și justiție încurcată, care nime nu o pricepe, mânuită prin oameni străini care de fel nu cunosc împrejurările de acolo, care, în teritorul acela dedat la regulă și pace, au semănat discordii și nemulțămiri, încît abia după un an de administrațiune ungurească guvernul a fost silit să trimată comisariu guvernial acolo, ca să studieze situațiunea și oamenii, să demisiuneze și să numească noi diregători. O cârpeală după alta, care însă toate nu vor produce mulțămirea poporului, pentru ca pe el nime nu-l
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
toate municipiele 'și aleg pe oficialii săi, aici toate posturile se ocupă prin denumire. Motivul nu poate fi altul decât ca nefiind pe acolo maghiari nici măcar de sămânță prin alegeri nu s-ar putea încuiba și acolo maghiari, apoi o administrațiune fără maghiari nu poate fi admisă. Unicul pupor săsesc, ca cel mai mic, dar cu cei mai puternici patrioni, aliatul privilegiat al maghiarilor nainte de 1848, au fost mai mult cruțat, în anul acesta însă și sașilor li se puse
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aplice în diregătorii indivizi de acei cari sunt în stare a corespunde cu comuna și privații în limba lor. Asta, și chiar de n-ar fi o lege, o pretinde mintea sănătoasă și este cel mai esențial tribut al bunei administrațiuni. Oameni de aceștia în toate municipiile se află în abundență, dar chiar pentru această însușire nu se aplică. În toată țara nu mai este nici un vicecomite (subprefect român, și de cei mai mici diregători încă abia ici-cole câte unul ex
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
EminescuOpIX 264} Iar înțelesul paragrafe- lor privitori la denumiri ar fi cumcă: pe teritoriul locuit de naționalități la posturile de comiți supremi și juzi oamenii din sânul acelor naționalități "caeteris paribus " să fie preferiți. Aceasta iarăși o pretinde interesul adevăratei administrațiuni, a promptei și ieftinei justiții. Ei, dar cum o interpretă guvernul? Pe timpul când s-a votat legea, și înainte de aceea încă, mai aveam ici colea câte un diregător înalt, pe la guvernul transilvan și pe la ministeriu. În ministerul de culte - cel
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
faptă astăzi, naționalitatea română este piedică la orice oficiu sau demnitate în țara noastră! Să mai amintim pe scurt și de arondarea parțială a comitatelor, care se efectuă în anul acesta. Se zicea cumcă arondarea se face din motivul bunei administrațiuni, în faptă însă s-a făcut din motivul că, cu toată vitregitatea legilor, totuși mai erau în țară câteva municipii unde naționalitățile reușau în preponderanță față de maghiari, așa erau: d. c. districtul Chichindei sârbesc în Banat, comitatul Zarand, capitanate [le
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
extraordinare, fiind trupele așezate deocamdată prin cantoane. În zilele acestea o diviziune de cazaci, vro 5000 oameni, a fost comandată la Cahul, în apropierea granițelor române, unde se mută și statul major: trupele sunt pe picior de răzbel. Aprovizionarea și administrațiunea sanitară e pretutindenea bună; dar cuartierele sunt încă rele. Atât pentru aceasta, cât și în urma îndelungatei inactivități trupele sunt nemulțămite, cu deosebire întrucît mobilizarea a silit pe cei mai mulți a-și părăsi casa și familia. Îndeobște disciplina e zguduită. În cercurile
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
este: pe un an 44 lei noi, pe 6 luni 22 lei n., pe 3 luni 11 lei n., pe o lună 4 lei n. Altfel "Națiunea romînă" va apărea în toate zilele, chiar duminica și în zilele de sărbătoare, administrațiunea și redacțiunea se află în București, strada Lipscani no. 3. Redactorul este, după cât aflam, D. Frederic Dame. [28 august 1877] ÎNCĂ O DATĂ RECENZIUNEA LOGICEI MAIORESCU La observările "Convorbirilor literare" că d. Zotu ar fi imputat autorului logicei plagiarea, recenzentul răspunde
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
asistență medico-sociale. Vizita lui Thiron s-a făcut la cererea lui A. Fătu, epitrop general, care menționează: "Epitropia Generală voind a cunoaște mai îndeaproape starea actuală în care se află ospiciile de alienați, din Golie și monastirea Neamțu, atât în privința administrațiunii lor, în general, cât și în privința tratamentului care se dă alienaților Epitropia dispune "se va însărcina pentru ospiciul din Golie pe D-lui Vițe Președinte a Colegiului Medical D-lu Doctor Rusu, senior și D-lu Thiron, care actualmente se găsește la
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
senior și D-lu Thiron, care actualmente se găsește la Spitalul Din (sic) T. Neamțu" etc. ... că după vizita sa dr. Thiron, ca și dr. Rusu la Golia trebuiau să raporteze, precis, la următoarele puncte menționate de A. Fătu: "a) Dacă administrațiunile acestor stabilimente se conduce după prescripțiunile regulamentare. b) Dacă D-nii Medici respectivelor își facu visitele lor regulate la timpului și oarele reglementare. c) Dacă tratamentul alienaților se face în condițiunile și regulile stabilite. d) Dacă alienații ce sunt internați actualmente
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
se împlinește în faptă („Eul, voința și fapta - astea-s toate trei elementele vieții”). Aceste trei momente „compun știința statului ca personalitate”. Fapta, acțiunea fac „statul ca activ”, dau sens, principiu, rațiune „lucrului” pe care îl realizează statul, determină „ființa administrațiunei” ca parte a „întregului stat”. Statul, asemenea personalității („el are esența personalității”) are toate cele trei caracteristici: întoarcerea spre sine („reculegerea statului”), voința, realizată prin constituție și administrație care stabilește legătura cu „împrejurările de dinafară”. „Administrațiunea este statul activ”, materializat
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
realizează statul, determină „ființa administrațiunei” ca parte a „întregului stat”. Statul, asemenea personalității („el are esența personalității”) are toate cele trei caracteristici: întoarcerea spre sine („reculegerea statului”), voința, realizată prin constituție și administrație care stabilește legătura cu „împrejurările de dinafară”. „Administrațiunea este statul activ”, materializat în efortul conștient „asupra unui scop”. Cum acționează administrația, cum își organizează programul? „Sistema administrației” rezultă din „relațiunile fundamentale ale vieții”, din „formele vieții” și de aceea trebuie să cuprindă „toate raporturile omenești”, să nu lase
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
e puțina îngrijire a primăriilor” și „obstinațiunea poporului nostru”, constrâns la această atitudine de „multele nevoi” cu care se confruntă. Revolta sa - la contactul cu aceste realități - e cu atât mai puternică, cu cât totul pare să fie efectul relei „administrațiuni” și al corupției. Iată: „Obligativitatea învățământului e o iluzie. Leafa învățătorului e adesea egală cu a unui vătăjel, întreținerea localului proastă, pe când alături cu mizeria scolastică trăiește o clasă de scribi netrebnici sub formă de primari, ajutori și perceptori etc.
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]