1,343 matches
-
cel de la fila 12 a dosarului de penitenciar, din 26 martie 1947: „Ministerul Afacerilor Interne - Direcția Penitenciarelor - Serviciul Îndrumărilor - [Alexandru Marcu] are voie să primească 2 volume ale romanului italian I promessi sposi de Alessandro Manzoni și dicționarul lui Zingarelli”. Adnotarea marginală, însă, confirmă liberul arbitru, în hotărîrile luate, al conducerilor penitenciarelor angajate în exterminarea tuturor acelora ce trebuiau să dispară pentru a face loc „omului de tip nou”: „Direcțiunea nu a vrut să primească la dosar cărțile”. Filele 13, 14
Scriitori in arhiva CNSAS - Deținutul condamnat 82/1949: Alexandru Marcu by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5840_a_7165]
-
citești romanul lui Joyce fie și în ritm de un capitol pe zi (deși, din punct de vedere cantitativ, n-ar fi imposibil). Dificultățile, capcanele, obscuritățile, perplexitățile cărții pretind însă o lectură lentă. Iar ideal ar fi una însoțită de adnotările făcute de câțiva specialiști care au dedicat decenii scrutării maniacale a opului joycean (cele mai bune sunt, în opinia mea, Ulysses Annotated, de Don Gifford și Robert J. Seidman, și Allusions in Ulysses, de Weldon Thornton). Cei care pretind că
Lecturi-fantomă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/3289_a_4614]
-
scriitori din Transilvania. Opiniile lui Perpessicius din aceste epistole nu sunt deloc convenționale ci, dimpotrivă, evocă o lume capabilă de prețuire autentică sau de ură furibundă generată de oamenii epocii totalitare. Memoriile poetului Mihai Beniuc, inedite în bună parte, și adnotările doamnei Leontina Beniuc, soția sa, vor clarifica, în curând, unele aspecte extrem de grave din viața literară a anilor cincizeci-șaizeci ai secolului trecut. * Buc[urești], 17 iunie 1940 Scumpe și stimate domnule Beniuc, Cum se întâmplă să vă fiu mai de
Întregiri la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4711_a_6036]
-
le va cumpăra ministerul, să mă duc să-mi iau ce mi-e drag. Dar, n-ar fi luat tocmai ce mi-ar fi drag mie? Voi mai găsi volumele de psihologie ale lui Dumas, negre pe de margini de adnotări? Și Le rire al lui Bergson, și atâtea altele? Mă lași să pun deoparte, pentru mata, una din cărțile care i-au fost dragi, dacă voi mai găsi vreuna? O să am câteva din lucrurile lui. Mi le-a smuls, cu
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
Sandra Cotovu, Strada Traian, nr. 51, Constanța; Expeditor - Otilia Cazimir, Strada Bucșenescu, nr. 4, Iași]. Note Originalul acestei scrisori, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. A fost găsit și restituit autoarei. Conține prețioase însemnări și adnotări marginale ale lui George Topîrceanu.
O epistolă necunoscută a Otiliei Cazimir by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4268_a_5593]
-
pe o pagină format A4, una pe față, una pe verso, astfel încât să adune, în final, dicționarul întreg într-un singur exemplar, pagină cu pagină. În felul acesta, se crea un spațiu liber pe fiecare pagină, dându-i dumnealui posibilitatea adnotării numeroaselor adăugiri, completări și intervenții de tot felul pe care le făcea, realizând manuscrisul pentru ediția următoare a Dicționarului. Daniela a muncit serios, a efectuat perfect «lucrarea» și a fost răsplătită de tatăl meu cu o duioasă mângâiere pe perișorul
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3238_a_4563]
-
a treia: Decrementa Aulae Orhmanicae, care cuprinde însă și ea o cantitate importantă de informații privind în chipul cel mai direct istoria noastră; ceea ce constituie miezul cărții și a constituit fără îndoială principala ei forță de atracție se cuprinde în "adnotările" autorului care cuprind aproape jumătate din text (p. 293-524 în ediția Slușanschi) și se bazează pe informații directe sau cunoscute de el în contactul direct cu lumea respectivă, în anii petrecuți la Istanbul, și încă în intimitatea unei bune părți
Destinul ciudat al operei lui Cantemir by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Imaginative/15423_a_16748]
-
cît mai amplu asupra polimorfismului ireductibil, asupra mobilității practic infinite, în colimatorul critic, pe care substanța operei ne-o oferă. De-a prinde pe pelicula conștiinței sale relative obiectul axiologic relativ al plăsmuirii literare. De unde arborescența de observații, abundența de adnotări ce anevoie s-ar putea rezuma, închide emblematic, translația nervoasă, necontenită, a aparatului de filmat, nesățios de unghiurile captării. Bucuria criticului nu e de-a ,soluționa", ci de-a aproxima, de-a tatona fără încetare ficționalul căruia, simțim, i se
Un postimpresionist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11071_a_12396]
-
face și acum tot fără a ne spune despre el altceva decât că este inedit. Nici cine l-a încredințat redacției nu aflăm, nici dacă autorul a lăsat vreo vorbă în legătură cu destinul postum al notelor sale intime. Necesarele, după noi, adnotări redacționale lipsesc. Să înțeleagă fiecare cititor ce vrea și ce-i place. Să ia, eventual, drept bune și adevărate spusele despre unul sau altul ale pătimașului autor al Groapei. Și, măcar de ne-ar fi descoperit, aceste notații intime, un
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10711_a_12036]
-
Gheorghe Grigurcu N-avem ce face. Poezia Angelei Furtună care pare a se reduce la un dans demonizat al propriei sale materii include, și aceasta, alături de altele ale contemporaneității, o temă extranee, mărturisită de autoare într-o adnotare preliminară, cea a ororilor civilizației europene din secolul XX. Textul cuprinde o dedicație adresată ,mai ales femeilor victime ale acestor veritabile maladii ale istoriei" și, prin generoasă extensie, tuturor celor ,ce și-au aflat moartea prin gheara ideologiilor alimentate de
Dansul demonizat al materiei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10739_a_12064]
-
istorie literară scrisă în limba română. Rețin doar titlul monografiei lui I.P.Călianu, în apărarea lui Mircea Eliade, semnată de canadianul Francisc Ion Dworschak. Cartea a trecut prin trei lecturi temeinice, „întâmplate” în Canada, Chicago și România, cu sublinieri și adnotări, care mai de care colorate. Așa că în vara anului trecut, scrierea / transcrierea am făcut-o cu atentă chibzuință și cu o reală grijă să nu încalc și eu regulile limbii române, așa cum, din păcate, am văzut că s-a întâmplat
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
propunem singuri. Rând pe rând, am adunat cercetările lui Theodor Burada despre românii din Valahia Morava, despre vlahii din Silezia și Galiția, despre pastores Romanorum din Pannonnia și Rhaetia; apoi, scrisori ale Papei Inocențiu al III-lea despre Blachi și adnotări ale lui Simon de Keza și ale Notarului Anonim despre vechimea acestei populații care, dacă nu ar fi fost de prin partea locului, ar fi însemnat că a căzut din cer. Le-am adunat și fiindcă îmi vorbise, în două
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
al tendințelor poeziei generației șaizeci. Nici rândurile ce urmează nu trebuie să fie înțelese ca o prefață exhaustivă. Din câte cunosc, experții nu și-au spus încă ultimul cuvânt în materie; de aceea, mă voi mărgini să fac doar câteva adnotări, nu în calitate de critic, ci de cititorul care cunoaște într-o suficentă măsură poezia românilor - și dintr-o directă legătură, aș zice, poezia generației șaizeciste. Cercetătorul ori cititorul, care va încerca să definească din pumct de vedere istoric sau axiologic generația
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
al ispitelor pentru spiritul românesc (1279-1280), o amplă variantă a eseului Ispita dacică (1282-1315), variante la Dimensiunea românească a existenței (1325-1334) și istoria editării acestui studiu (1335). Bineînțeles că în paginile note, comentarii și variante din volumul II sunt alte adnotări de acest fel, pe care nu le mai inventariez. Extensiunea aparatului critic ne îndreptățește să considerăm, fără ezitare, realizarea lui Marin Diaconu drept o foarte bună ediție critică, îndelung pregătită în volumele anterioare de restituiri secvențiale din opera lui Mircea
Un intelectual intrat în legendă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10864_a_12189]
-
relație complementară cu lirica erotică a poetului, ele explicând împrejurările în care a fost scrisă poezia, sau lămurind prin rânduri de epistolă sentimentul dominant ce-l exprimă. Ca și-n celelalte volume de memorialistică epistolară, comentariul scrisorilor, prin acele ample adnotări, aduce interesante și utile informații de istorie literară contemporană. În aceste adnotări alternează comentariul personal cu fragmente din romanul autobiografic amintit al lui Dumitru Micu, cu scrisori ale aceluiași, cu lungi epistole ale lui Mircea Zaciu ce cuprind ironii și
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
a fost scrisă poezia, sau lămurind prin rânduri de epistolă sentimentul dominant ce-l exprimă. Ca și-n celelalte volume de memorialistică epistolară, comentariul scrisorilor, prin acele ample adnotări, aduce interesante și utile informații de istorie literară contemporană. În aceste adnotări alternează comentariul personal cu fragmente din romanul autobiografic amintit al lui Dumitru Micu, cu scrisori ale aceluiași, cu lungi epistole ale lui Mircea Zaciu ce cuprind ironii și linii de portret sarcastic, anunțând corozivul său Jurnal ; de asemenea, informații inedite
„Ci tu citești scrisori din roase plicuri“ by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/3872_a_5197]
-
Sorin Lavric Mihai Buracu, Eu sunt scribul... Amintiri și poezii din închisoare, cuvînt înainte, studiu introductiv și adnotări de Alin Mureșan, Editura Filos, București, 2012, 322 pag. Mihai Buracu a fost arestat de Securitatea din Caransebeș în 1949, după absolvirea liceului. Făcuse o chetă împreună cu colegii de liceu pentru a-și ajuta profesoara de limba română, rămasă pe
Fiziologia supliciului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3878_a_5203]
-
arbitru al fiecăruia se deschide atent. La sfârșitul lecturii, interogația se schimbă întrucâtva, se reorientează: de ce ne-am lăsat prinși în povestea aceasta nebuloasă, cu atâtea personaje fără chip și cu atâtea ramificații? O carte care te obligă la onestitatea adnotării și un fir narativ care deziluzionează, exact ca o sfoară aprinsă dinspre ambele capete, pe care se dovedește imposibil să n-o urmărești. Cred că avem trei motive concludente, trei motoare de căutare pe care le folosim alternativ sau gradat
Abordările ipotetice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10090_a_11415]
-
a-i pune pe picioare. Cum poți face cunoștință cu un erou care se volatilizează imediat ce își rostește numele? Și care poate avea o altă înfățișare peste numai zece pagini? Sau, eventual, un alt nume. Bineînțeles, poți spera în arta adnotărilor. Sau poți, epuizat, să consideri opul în întregime o enormă și complicată proiecție onirică. Pe jumătate - adică îndeajuns - totul poate fi luat sub beneficiu de inventar. Ceea ce se rezumă la întrebarea din Sărmanul Dionis, lăsată într-o neimplicată și odihnitoare
Abordările ipotetice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10090_a_11415]
-
cititori s-ar putea să nu fie întru totul de acord cu intransigența autoarei, având păreri mai nuanțate despre protagoniști sau figuranți, nimeni nu poate nega autenticitatea care mustește la fiecare pagină. Rândurile de față își propun să facă unele adnotări de istorie literară referitoare la personalitatea lui Mircea Eliade, prezentă în circa 50 de menționări în volumul Dnei Monica Lovinescu. De câteva ori, în februarie 1990 (pp. 62, 66, 70) se caută în zadar textul românesc al Memoriilor lui Mircea
Din nou despre Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/13239_a_14564]
-
și de a înțelege sensul și legătura fenomenelor nu poate să penetreze această referință. GABRIEL Ei bine, dragă Horia, din păcate, ăsta e adevărul: m-am uitat la televizor. Fără sonor, pentru că, în timpul ăsta, citeam o carte și făceam lungi adnotări cu creionul, iar în urechi aveam căști, la care ascultam o lucrare a lui Noica. HORIA Ei, și...? GABRIEL Ei, și... deși citeam și cu ochii și cu urechile, iar cu mâinile scriam, s-a întâmplat ca vederea-mi periferică
Carnea roz a sufletului lui Gabriel şi zgâlţâirile fiinţei lui Horia by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19420_a_20745]
-
legate de medicament (mod de administrare, durata tratamentului, reacții adverse posibile, efecte secundare etc.). Farmaciștii care eliberează medicamentele pentru tratamentul ambulator trebuie să îi ajute pe pacienți să înțeleagă corect informațiile din prospect, să îi atenționeze pe pacienți asupra eventualelor adnotări făcute de medic pe rețetă, să se asigure că pacientul (sau aparținătorul) a recepționat corect și complet informația. Vocabularul utilizat va fi cât mai adecvat gradului de înțelegere și educație ale pacientului. Proiectul Codului de Etică și Deontologie al farmaciștilor
Agenda2005-19-05-1-general5 () [Corola-journal/Journalistic/283661_a_284990]
-
la tehnicile de gamification pe care le folosește în cursurile sale de la Universitatea din Delft după ce toată viața s-a luptat cu sistemele din școală. „Aveam părerea proprie despre ce trebuie să facă un copil. Aveam în carnetul de note adnotări de la profesori care cereau ca părinții să vină la școală pentru că eu spusesem că trebuie să joc fotbal la ora lor“, povestește Iosup. De la Școala numărul 19 din București, Iosup a ajuns la Sfântul Sava, un liceu de elită din
Românul care a devenit profesorul anului în Olanda: „Am fost un etern nemulţumit de sistemul de educaţie“ [Corola-blog/BlogPost/92848_a_94140]
-
să fie lansat în cursul lunii noiembrie 2014. De aceea articolele trebuiesc predate în variantă finală până la 25 octombrie 2014. Articolele finale trebuie să îndeplinească următoarele criterii: 1. Să nu depășească 40.000 de caractere cu totul 2. Sistem de adnotare Harvard 3. Rezumatul și cuvintele cheie traduse în limba engleză Adrian Majuru
Apel la contribuţie – Revista de antropologie urbană (R.A.U.) nr 4/2014 [Corola-blog/BlogPost/93502_a_94794]
-
fenomenul puterii, și-a dorit-o dintotdeauna; nu admite să fie contrazis, criticat, atinse viziunile lui aberante. Schizofrenie paranoică. Neuroleptice și psihotrope, doze șoc. ............................................................................................... Acasă, pe unul din pereți, are o hartă a Stațiunii. În creion, cu o mulțime de adnotări. Printre altele: „Creez spații și lumi”. Pune asta în seama unui personaj, Romancierul. „Voi distruge Stațiunea: pentru asta am gândit-o!” Când a fost ridicat de către brancardieri, țipa: „Harta! Harta!”. Am studiat-o câteva minute. Un vecin, amabil, a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]