857 matches
-
din C. fam.). Într-o situație similară se găsește copilul soției adoptatorului ori al soțului adoptatoarei, crescut vreme îndelungată, apoi adoptat după decesul mamei sau al tatălui său și care devine astfel, după caz, adoptator ori adoptatoare. B. Cerințe pentru adoptator Persoana sau familia care adoptă să aibă capacitate deplină de exercițiu (art.5 alin.1). Condițiile ce se cer în persoana adoptatorului sunt dispuse de art. 5 alin.1 și art. 2 alin.1 (Ordonanța de urgență nr. 25/1997
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
și nu poate conduce la refuzul încuviințării adopției decât în condițiile excepționale când nu se poate realiza scopul ei228. Condiția ca adoptatorul să aibă capacitatea deplină de exercițiu este impusă de scopul adopției, de necesitatea ca adoptatul să găsească la adoptator o situație materială care să-i asigure cele necesare traiului și un climat afectiv și spiritual propice pentru creșterea, educarea, învățarea și pregătirea sa profesională deci, un ansamblu de cerințe pe care numai persoanele mature le pot satisface 229. Această
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
un climat afectiv și spiritual propice pentru creșterea, educarea, învățarea și pregătirea sa profesională deci, un ansamblu de cerințe pe care numai persoanele mature le pot satisface 229. Această condiție este parțial cuprinsă și în cerinta diferenței de vârstă între adoptator și adoptat, cât și în condiția ca adoptatorul să îndeplinească cerințele prevăzute de lege pentru a fi tutore 230. Condiția ca adoptatorul să fie major este diferențiată de condiția diferenței de vârstă prin aceea că nu este suficient ca adoptatorul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
adoptatorul să fie major este diferențiată de condiția diferenței de vârstă prin aceea că nu este suficient ca adoptatorul să fie major, el trebuind să aibă și capacitatea deplină de exercițiu pentru a putea îndeplini îndatoririle și exercita drepturile în calitate de adoptator. Cum prin adopție ocrotirea părintească trece de la părinții firești ai adoptatului la adoptator, înseamnă că adoptatorul trebuie să-l reprezinte pe minor în actele juridice civile, până acesta împlinește 14 ani, iar după împlinirea acestei vârste, să-i încuviințeze în
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
că nu este suficient ca adoptatorul să fie major, el trebuind să aibă și capacitatea deplină de exercițiu pentru a putea îndeplini îndatoririle și exercita drepturile în calitate de adoptator. Cum prin adopție ocrotirea părintească trece de la părinții firești ai adoptatului la adoptator, înseamnă că adoptatorul trebuie să-l reprezinte pe minor în actele juridice civile, până acesta împlinește 14 ani, iar după împlinirea acestei vârste, să-i încuviințeze în prealabil actele juridice pe care adoptatul poate să le încheie singur, iar acestea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
împlinirea acestei vârste, să-i încuviințeze în prealabil actele juridice pe care adoptatul poate să le încheie singur, iar acestea adoptatorul nu le poate face decât dacă el însuși are exercițiul deplin al capacității sale civile. Diferența de vârstă între adoptator si adoptat să fie de cel puțin 18 ani (art.5 alin.1) Această condiție se justifică prin faptul că între adoptator și adoptat trebuie să existe o diferență de vârstă asemănătoare cu aceea care, de obicei, există între părintele
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
le poate face decât dacă el însuși are exercițiul deplin al capacității sale civile. Diferența de vârstă între adoptator si adoptat să fie de cel puțin 18 ani (art.5 alin.1) Această condiție se justifică prin faptul că între adoptator și adoptat trebuie să existe o diferență de vârstă asemănătoare cu aceea care, de obicei, există între părintele firesc și copilul său. Pentru motive temeinice, instanța judecătorească poate încuviința adopția chiar dacă diferența de vârstă între adoptator și adoptat va fi
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
prin faptul că între adoptator și adoptat trebuie să existe o diferență de vârstă asemănătoare cu aceea care, de obicei, există între părintele firesc și copilul său. Pentru motive temeinice, instanța judecătorească poate încuviința adopția chiar dacă diferența de vârstă între adoptator și adoptat va fi mai mică (art.5 alin.2) în situația în care o femeie căsătorită cu vârsta sub 18 ani ar vrea să adopte cu soțul ei un copil. Legea adoptiei nu impune ca adoptatorul să aibă o
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
art.5 alin.2) în situația în care o femeie căsătorită cu vârsta sub 18 ani ar vrea să adopte cu soțul ei un copil. Legea adoptiei nu impune ca adoptatorul să aibă o anumită vârstă, ci numai ca între adoptator și adoptat să existe diferența de vârstă menționată anterior. Motivul care satisface cerința de a fi "temeinic" ar putea reprezenta faptul că, o persoană a fost crescută de către o altă persoană. Adoptatorul trebuie să poată asigura adoptatului o dezvoltare fizică
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de a fi "temeinic" ar putea reprezenta faptul că, o persoană a fost crescută de către o altă persoană. Adoptatorul trebuie să poată asigura adoptatului o dezvoltare fizică și spirituală normală. Cum ocrotirea părintească trece prin adopție, de la părinții firești la adoptator, înseamnă că acesta trebuie să-l ocrotească pe copil ca și părintele firesc și să îngrijească de sănătatea și dezvoltarea sa fizică, de educarea, învățătura și pregătirea profesională, potrivit cu însușirile lui spre a-l face folositor societății. Instanța judecătorească trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
copilului (art.7 lit.c din Ordonanța de urgență nr. 26/1997), care premerge adopția, fiind o condiție pentru adopția unui copil. Ea constituie mijlocul ce permite organului competent să verifice și să aprecieze raporturile ce se vor stabili între adoptator și viitorul adoptat și dacă se poate acorda avizul favorabil pentru adopție și încuviințarea ei de către instanța de judecată. Încredințarea copilului pentru adopție În perioada încredințării copilului, persoana sau familia căreia i s-a încredințat copilul se află sub supravegherea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
a copilului și nu au aptitudinea de a adopta pentru că nu pot exprima un consimțământ valabil la adopție. Prevederea legală mentionata are aplicabilitate, fie că aceste persoane sunt ori nu puse sub interdicție, fie că ar consimți la adopție (în calitate de adoptator). În momentul în care sunt ori nu în stare de luciditate pasageră, alienații și debilii mintali se află într-o stare incompatibilă cu finalitatea adopției. * Consimțământul la adopție se exprimă în formă autentică (art.7 alin.1 lit. a și
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
judecătorească. Însă nu vor fi apreciate în același mod împrejurările care pun pe soțul celui care dorește să adopte numai în imposibilitatea temporară de a-și manifesta voința. Soțul celui care dorește să adopte nu devine, prin manifestarea consimțământului său, adoptator, alături de celălalt soț, aceasta fiind numai o condiție de fond pentru ca celălalt soț să poată adopta. Aceasta este o situație deosebită de aceea în care ambii soți devin adoptatori și când ei trebuie să-si manifeste dorința în acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
data înscrisului autentic prin care acesta a fost exprimat, după care devine irevocabil. Din aceste motive, părinții adoptatorului nu pot să-și exprime consimțământul direct în fața instanței judecătorești chemată să încuviințeze adopția. Soțul celui care adoptă și care nu devine adoptator trebuie totuși să consimtă la adopția dorita de celălalt soț. Legea nu prevede nimic în ceea ce privește forma în care se exprimă acest consimțământ care ar putea fi exprimat în scris, fără a fi act autentic sau ar putea fi exprimat direct
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
adoptă și cel al părinților celui care urmează a fi adoptat, ceea ce înseamnă că adoptatorul este o altă persoană decât părintele firesc al adoptatului. Problema acestui impediment apare în situatia în care ulterior încuviințării adopției, se stabilește filiația adoptatului față de adoptator. De asemenea, intilnim o situatie asemanatoare cind adopția a intervenit între frați din afara căsătoriei, mai înainte ca filiația din afara căsătoriei să fi fost stabilită. > Lipsa impedimentului rezultând din calitatea de soț Adopția între soți este oprită și această prohibiție se
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
existente între soți rezultă din faptul că ei ar deveni frați și ar fi, totodată, soți între ei. Calitatea de soț este incompatibilă cu aceea de frate, astfel că, un soț nu poate avea această calitate și pe aceea de adoptator sau adoptat, tot așa un soț nu poate avea această calitate și pe cea de frate sau soră. > Lipsa impedimentului rezultând dintr-o adopție anterioară Conform art.4 alin.1, Ordonanța de urgență nr. 25/1997 este oprită adoptarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
și îndatoririle părintești trec asupra adoptatorului. Între acesta și adoptat se creează relații asemănătoare acelora dintre părinți și copii. Dacă s-ar permite adopția unui copil de către mai multe persoane ar însemna sa se creeze situații în care relațiile dintre adoptator și adoptat să nu fie asemănătoare acelora dintre părinți și copii. Ar însemna că mai multe persoane să exercite drepturile și îndatoririle părintești asupra aceluiași copil, ceea ce ar fi în detrimentul lui. Legea permite și chiar este de dorit ca adopția
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
sa de educare a copilului; * motivele pentru care adoptatorul dorește să adopte copilul; * motivele pentru care, în cazul în care numai unul dintre soți dorește să adopte copilul, celălalt soț nu se asociază la cerere; * potrivirea reciprocă între copil și adoptator, durata perioadei în care el a fost încredințat în grija sa; * religia adoptatorului și religia copilului dacă este cazul. Comisia pentru protecția copilului de la domiciliul persoanei sau familiei care dorește să adopte eliberează atestatul care constată aptitudinea de a adopta
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
caz, Serviciul public specializat pentru protecția copilului este obligat să acorde ajutorul necesar adoptatorilor. Instanța are obligația de a verifica dacă adopția care urmează a fi încredințată este în interesul copilului, și trebuie interpretată aceasta cerința, în sensul asigurării de către adoptatori a condițiilor materiale și garanțiile morale necesare dezvoltării armonioase a adoptatului 237. Acest interes exprimat în alin.2 al art.1 din Ordonanță trebuie urmărit la momentul încuviințării adopției cât si pe toată durata ei. În domeniul adopției, serviciul public
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
formă autentică, existând dovadă în acest sens, la dosar, alături de propunerea privind încuviințarea adopției făcută de serviciul public specializat pentru protecția copilului, către Comitetul Român pentru Adopții, împreună cu avizul favorabil al Comisiei pentru protecția copilului ceea ce presupune existența consimțământului viitorului adoptator (art.12 alin.5). Verificarea îndeplinirii cerințelor legale pentru adopție se face cu ajutorul actelor depuse de părți, a celorlalte acte întocmite în faza prealabilă judecății și a anchetei psiho-socială a copilului care se cere de instanță, acesta putând administra orice
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
superior al copilului (art.1); dacă persoana sau familia ce dorește să adopte prezintă condițiile materiale și garanțiile morale necesare dezvoltării armonioase a copilului (art.6 alin.1); dacă există motive temeinice pentru încuviințarea adopției deși diferența de vârstă dintre adoptator și adoptat este mai mică de 18 ani (art.5 alin.2); dacă în cazul încredințării prealabile adopției copilul evoluează bine și s-au statornicit relații favorabile între copil și viitorul adoptator care să justifice încuviințarea adopției (art.9 alin
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
pentru încuviințarea adopției deși diferența de vârstă dintre adoptator și adoptat este mai mică de 18 ani (art.5 alin.2); dacă în cazul încredințării prealabile adopției copilul evoluează bine și s-au statornicit relații favorabile între copil și viitorul adoptator care să justifice încuviințarea adopției (art.9 alin.5); în cazul adopției copilului de către o persoană sau familie cu domiciliul pe teritoriul altui stat, instanța se va pronunța asupra cererii de încuviințare a adopției având în vedere ca adoptatul să
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
și părinții firești și rudele acestora pe de altă parte. Adoptatorul are dreptul de a moșteni pe adoptat, însă părintele firesc nu are dreptul menționat. d. Drepturile și îndatoririle părinților adoptivi A. Drepturile și îndatoririle părinților firești sunt preluate de adoptatori Acest efect se produce în cazul adopției unei persoane care nu a dobândit capacitatea deplină de exercițiu, de regulă minorul. Dacă o persoană a adoptat copilul fără acceptul soțului său, în lipsa acestuia de la domiciliu, iar, ulterior, adopția a fost anulată
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
rudenie firească încetează, în cazul de față numai față de un singur părinte si rudele acestuia. În această interpretare, adoptatul are situația copilului firesc, deoarece el este rudă cu rudele fiecăruia dintre părinții săi din care unul este firesc și unul adoptator. Dacă se consideră că rămâne rudă numai cu părintele său (al cărui soț l-a adoptat), se ajunge la rezultatul că el (adoptatul) devine rudă cu toate rudele părintelui adoptator, dar nu este rudă cu nici una din rudele părintelui firesc
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
dintre părinții săi din care unul este firesc și unul adoptator. Dacă se consideră că rămâne rudă numai cu părintele său (al cărui soț l-a adoptat), se ajunge la rezultatul că el (adoptatul) devine rudă cu toate rudele părintelui adoptator, dar nu este rudă cu nici una din rudele părintelui firesc al cărui soț l-a adoptat 249. C. Decăderea adoptatorului din drepturile părintești Ambii părinți adoptatori sau numai unul dintre ei in conf. cu art.109 C.fam. pot fi
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]