439 matches
-
Idolatria este un termen folosit mai ales în religia creștină pentru a desemna cultul idolilor. El provine din traducerea în limba greacă a Vechiului Testament ("Septuaginta") și este conceput în mod peiorativ; denumirea se referă la cei care își arată adorarea ("latreia") pentru imaginile false, amăgitoare ("eidola"). În latină "eidola" corespunde termenului generic de "simulacra", dat umbrelor, imaginilor înșelătoare. În contextul Vechiului Testament termenul critică practica rituală a triburilor străine Israelului, în care sunt venerate imagini de cult fabricate din "materie
Idolatrie () [Corola-website/Science/312293_a_313622]
-
ca „mister”). Într-o paradă a victoriei participanții sunt listați în ordinea apariției: 1) cântăreții; 2) muzicanții; și 3) „alamot” cântând la țambale sau tamburine. Cele mai multe traduceri traduc "alamot" de aici ca „fete” sau „tinere femei”. Un cânt poetic de adorare a unui bărbat care declară că toate "alamot" îl iubesc pe el. Prin urmare, el este atrăgător pentru „fecioarele” sau „tinerele femei”, conform celor mai multe traduceri. Femeia care este obiectul acestui poem de dragoste este comparată în mod favorabil cu un
Almah () [Corola-website/Science/319858_a_321187]
-
aproape în mărime naturală și se bazau pentru obținerea efectului artistic pe dispunerea în spațiu asemănătoare cu o scenă mai degrabă decât pe etalări opulente de materiale. . Fra Angelico a fost contemporanul lui Gentile da Fabriano. Piesa de altar reprezentând Adorarea Magilor, 1423, ce se găsește la Palatul Ufizzi, este considerată drept una dintre cele mai bune reprezentante ale stilului denumit "Gotic internațional". În aceeași perioadă, un alt tânăr artist, Masaccio, lucra la frescele Capelei Brancacci a bisericii din Carmine. Masaccio
Fra Angelico () [Corola-website/Science/299551_a_300880]
-
condiții a ființei, sub forma a trei elemente: Eu, Tu, El (sinele). În acest tip de gradare a conștiinței ființei se au loc contopirea și unificarea dintre divin și uman. Cele două elemente se unesc într-un „act transcendent de adorare și iubire”. 1. Campo, Juan E., 2009, "Encyclopedia of Islam", New York: Facts on File Inc. 2. Chevalier, Jean, 2002, "Sufismul: doctrină, ordine, maeștri" , București: Herald. 3. Corbin, Henry, 2005, "Istoria filosofiei islamice", București: Herald. 4. Renard, John, 2009, "The A
Abu Yazid al-Bistami () [Corola-website/Science/331987_a_333316]
-
care „mângâie lin pe toți această iubire este nu numai un izvor Aici nuvela capătă caracter de basm. muritorii” că va fi iertat pentru de fericire personală, ci și o Fila a șaptea a cărții de astrologie rătăcirile lui, că adorarea iubitei reale creativitate, de nemurire, de geniu, devine pentru călugărul Dan o îi va readuce izvorul fericirii și prefigurând „cununile de stele” din obsesie și din filele ei, ca dintr-o cutie creativității, al „geniului”: „Așa-i că cerurile nemuritorului
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ştefan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/87_a_52]
-
XVI, când se impune, în est, dinastia safavidă. Astfel Bektașī-i sunt adepți ai teoriei imamatului, venerându-i pe cei 12 imami, descendenți ai lui ‘Alī ibn Abī Țălib (ginerele Profetului) și ai Fatimei. Printre simbolurile doctrinare specifice ordinului, se numără adorarea unei treimi alcătuită din Dumnezeu (Adevărul-"al-Ḥaqq"), Muhammad și ‘Alī, iar imnurile devoționale și rugăciunile, recitate la ceremoniile rituale, evocă această tri-unitate. Un loc aparte îl ocupă sfântul ordinului, Ḥağğ Bektaš, el fiind considerat o întrupare a lui ‘Alī și
Ordinul Bektași () [Corola-website/Science/329186_a_330515]
-
sihastru” ). Își mai făceau simțită influența maniheenii și mazdeenii. Credințele lor se suprapuneau diferitelor erezii și rituri din mai multele faze ale evoluției religiei beduinilor: fondului vechi de polidemonism ( cultul pietrelor, al "ğinnilor" și ġūlilor, portul amuletelor și practicile magice ), adorării sanctuarelor - situate în jurul unor izvoare, arbori sau stânci ( Ka’ba, lîngă izvorul Zamzam și Piatra Neagră, de pildă ) - credinței în zeități locale, în general adorate prin pelerinaj, prin înconjurări ale idolilor și jertfe.” „Unele nume de zeități adorate de vechii
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
au găsit inscripții despre forme ale cultului lui Venus ( Luceafărul, ’Attăr, simbolizat de un vârf de lance, o mână sau o antilopă ). Frecventele citări în poezia beduină ale unor simboluri precum vulturul, calul sau leul par a face referire la adorarea Soarelui. Astfel se poate spune că păgânismul arab era dominat de cultul astral, deși erau deseori venerate izvoare, copaci sau pietre, cu lăcașuri ale sutelor de divinități. Acesta s-a perpetuat într-un mod deghizat și după islam, fiindcă „robi
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
ca "pom", Nut ca "boltă cerească" sau Ra ca "soare". Animalele care îi reprezentau pe zei deveneau și ele divine, într-un anume fel. De aceea erau și acestea venerate, mumificate și îngropate în cimitirele pentru animale, cu tot ceremonialul. Adorarea animalelor sacre a sporit tot mai mult în decursul vremii. Apis reprezintă unul dintre numeroasele animale venerate în Egiptul Antic. Apis este "taurul sacru" al egiptenilor. Este zeul forței și al fecundității și apare sub forma unui taur căruia i
Religia în Egiptul Antic () [Corola-website/Science/326336_a_327665]
-
Mare și de teologii săi. În plus, traducerea latină a actelor sale (a canoanelor), făcută din porunca lui Adrian I, a fost foarte defectuoasă. Astfel cuvântul grecesc προσκύνήσις, care înseamnă "venerație", fost tradus cu "adorație", ca și cum conciliul ar fi definit adorarea icoanelor. Din inițiativa și sub controlul regelui Carol cel Mare, un grup de teologi a compus o detaliată și polemică "refutatio" a tot ceea ce îl atingea mai puțin favorabil din actele conciliare; această refutatio a fost publicată și este cunoscută
Papa Adrian I () [Corola-website/Science/302766_a_304095]
-
remarcabilă - (cf. PL. 98, coll. 1247 - 1292; cf. și Mansi, XIII, 759-810). Se pare însă că aceste explicații au ajuns prea târziu să împiedice Sinodul de la Frankfurt (794), în care a fost condamnat Conciliul Niceea II, ca și cum ar fi învățat adorarea icoanelor. Biograful papei Adrian I spune că a fost un mare îndrăgostit de biserici „"amator ecclesiarum"” și că a insistat pentru restructurarea și înfrumusețarea lor; privilegiate au fost bazilicile și bisericile romane (Romei) pe tot timpul pontificatului său. Adrian s-
Papa Adrian I () [Corola-website/Science/302766_a_304095]
-
sfântul părinte John Carmody într-o odisee pe o lume străină în care forțele spirituale se manifestâ în lumea materială. În "Flesh" (1960) astronauții revin pe un Pământ mai bătrân cu 800 de ani, dominat de o religie păgână de adorare a unei Zeițe. Alte exemple includ povestirile "J.C. on the Dude Ranch", "The God Business", "The Making of Revelation, Part I" și romanele "Inside, Outside" (1964) (a cărei desfășurare poate fi considerată a avea loc în Iad sau nu) și
Philip José Farmer () [Corola-website/Science/313077_a_314406]
-
fulger în timpul unei furtuni și arde în totalitate. Mesajele trimise prin intermediul "Pietrei de la Rosetta" de către Nicolas Wells introduc în lumea furnicilor conceptul de „zei”. În jurul acestui concept ia naștere o sectă de furnici belokaniene, a cărei scop este reprezentat de adorarea zeilor lor, Degetele. Dacă la început mișcarea este relativ inofensivă, ocupându-se cu hrănirea oamenilor blocați sub cetatea Bel-o-kan și cu transmiterea unui mesaj al acestora către omenire, ea capătă tot mai multă vigoare odată cu lansarea cruiciadei împotriva Degetelor. Furnicile
Furnicile (trilogie) () [Corola-website/Science/323776_a_325105]
-
erau considerați o religie pe motivul că toate religiile sunt străvechi. Când se întâmpla un dezastru natural, o molimă sau o înfrângere militară vina cădea pe faptul că creștinii nesocotesc zeii păgâni, ceea ce atrăgea furia maselor. A nu participa la adorarea zeilor imperiului și a împăratului era considerat un act de trădare. Dar a fi creștin nu era o infracțiune (pentru cea mai mare parte a acelor secole). Primul împărat roman care i-a persecutat pe creștini a fost Nero (54-68
Istoria creștinismului () [Corola-website/Science/318062_a_319391]
-
fecundată de Zeus, deghizat în șarpe și că ea i-ar fi povestit fiului Alexandru Macedon că tatăl său nu fusese regele Filip al II-lea al Macedoniei, ci însuși Zeus-Amon. Cel puțin la început, cultul nu era legat de adorarea unei abstracții sau a unui spirit al șarpelui, ci a unui șarpe real, în care se credea că s-a reîncarnat divinitatea. Potrivit mitologiei cultului, șarpele-zeu a apărut după ce profetul Alexandru a prezis venirea pe pământ a unei noi reîncarnări
Glykon () [Corola-website/Science/306346_a_307675]
-
ul (; ; latină creștină: "altare") este un loc destinat închinării zeităților sau lui Dumnezeu în diferite religii. Pe altar se aduceau sacrificii zeilor, împodobirea cu diferite sculpturi a altarului arată adorarea Divinității de către credincioși. Cele mai vechi altare prezintă de obicei o platformă relativ netedă, pe margine având pietre de forme neregulate. Acest tip este urmat de altare cu un stâlp unde era legată victima sacrificării. În unele religii, în afară de animale
Altar () [Corola-website/Science/306445_a_307774]
-
Lucrarea este adesea interpretată integral sau împărțită în două părți egale. Durata totală a lucrării este de aproape trei ore. Prima parte (pentru Ziua Crăciunului) descrie nașterea lui Iisus, a doua (pentru 26 decembrie) vestirea păstorilor, a treia (27 decembrie) adorarea păstorilor, a patra (pentru Anul Nou) tăierea împrejur a Domnului, a cincea (prima duminică după Anul Nou) călătoria Magilor iar a șasea (Boboteaza) adorarea Magilor. Structura narativă a lucrării este definită în mare parte de cerințele bisericii pentru calendarul Crăciunului
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]
-
Crăciunului) descrie nașterea lui Iisus, a doua (pentru 26 decembrie) vestirea păstorilor, a treia (27 decembrie) adorarea păstorilor, a patra (pentru Anul Nou) tăierea împrejur a Domnului, a cincea (prima duminică după Anul Nou) călătoria Magilor iar a șasea (Boboteaza) adorarea Magilor. Structura narativă a lucrării este definită în mare parte de cerințele bisericii pentru calendarul Crăciunului 1734/ 1735. Bach a abandonat practica sa uzuală să compună cantatele sale bazându-se pe textele Evanghelice care reflectau sărbătoarea calendaristică a zilei respective
Oratoriul de Crăciun (Bach) () [Corola-website/Science/330209_a_331538]
-
Aceste forme ale lui Dumnezeu au un rol euristic, de a oferi o formă fizică divinității supreme care este incomprehensibila. Aceste forme perceptibile, aceste personificări ale lui Dumnezeu permit adepților Smarta să se apropie de țelul lor în timpul meditației și adorării, fiind un ajutor în evoluția spirituală al cărei scop suprem este unirea cu Dumnezeu. Atât vishnuismul cât și shivaismul consideră totuși că atât Vishnu(împreună cu ), sau Shiva în cazul shivaiților, sunt superiori, forme ale lui Dumnezeu în comparație cu care toate celelalte
Trimurti () [Corola-website/Science/327177_a_328506]
-
și Duhul Sfânt, o unitate de trei Persoane veșnice. Dumnezeu este nemuritor, atotputernic, atotștiutor, mai presus de toate și omniprezent. El este infinit și dincolo de înțelegerea omenească, totuși cunoscut în măsura în care El Se revelează. El este pentru veșnicie vrednic de închinare, adorare și slujire din partea întregii creațiuni (Deuteronom 6,4; Matei 28,19; 2 Corinteni 13,14; Efeseni 4,4-6; 1 Petru 1,2; 1 Timotei 1,17; Apocalipsa 14,7.15 Dumnezeu Tatăl cel veșnic este Creatorul, Izvorul, Susținătorul și Suveranul
Cele 28 puncte de Doctrina Adventistă () [Corola-website/Science/315431_a_316760]
-
a motivului pentru înlăturarea icoanelor pare să fi fost înfrângerile militare suferite în luptele împotriva musulmanilor și o erupție vulcanică pe insula Thera. Este posibil ca Leon să fi considerat această erupție ca o dovadă a mâniei lui Dumnezeu împotriva adorării icoanelor de către Biserică. În timpul luptelor contra arabilor, Leon a observat valorile puritane arabe care socoteau arta religioasă drept idolatrie și a crezut că imperiul său va câștiga războiul dacă va proceda la fel. În cadrul celui de-al doilea conciliu de la
Iconoclasm () [Corola-website/Science/305657_a_306986]
-
toată Roma în timpul domniei lui Nero. Pliniu cel Tânăr (cca. 61 - cca. 112), guvernatorul provincial al Pontului și Bitiniei, i-a scris Împăratului Traian în jurul anului 112, referitor la cum trebuie să procedeze cu creștinii, care refuzau cultul imperial al adorării împăratului, adorându-l in schimb pe „Christus”. Charles Guignebert, care nu avea îndoieli că Isus a trăit în secolul I în Galileea, respinge scrisoarea drept izvor istoric: „Numai cea mai mare credulitate ar putea considera această aserțiune drept dovadă pentru
Isus cel istoric () [Corola-website/Science/327775_a_329104]
-
cu “Furăm trandafiri” (publicat la 19 ani) în volumul “Literatura Română contemporană I - Promoția 70”- București 1995: “Spontaneitatea și prospețimea feciorelnică, mai mult decât <feminină>”, cu ”un număr mare de investigări lirice în imaginarul propriu adolescenței, străbătut cu ardoare și adorare ca un spațiu endemic, unde materia și-a pierdut concretețea subtilizându-se în densitatea unei umbre, cu ochii întorși spre universul acesta umbros și imploziv, solitar în reverie[...], eul liric trăiește la cei 19 și 22 de ani ai poetei
Ioana Diaconescu () [Corola-website/Science/336353_a_337682]
-
va avea drept consecințe reîncarnarea într-un animal inferior. Acest ciclu continuu al nașterii și morții este încheiat doar atunci când sufletul atinge o stare de perfecțiune, printr-o viață ideală. Hinduismul este una dintre puținele religii ce divinizează animalele, deși adorarea animalelor are o importanță mai mică decât proslăvirea divinității ce călărește animalul respectiv. Uciderea vacilor și a păunilor este strict interzisă de către hindușii credincioși. Această religie a fost modificată în ultimul secol prin adoptarea unor elemente creștine. În prezent numărul
Hinduism () [Corola-website/Science/302996_a_304325]
-
de proză literară, reprezentând o creație inedită pentru acea epocă. În cadrul acestei literaturii să menționăm mai întâi cele o mie de imnuri care alcătuiesc Rig Veda (imnuri adresate soarelui, lunii, stelelor, vântului, ploii, focului, aurorei, pământului etc.) Pe lângă imnurile de adorare a elementelor naturii, care dobândesc un caracter filozofic și cosmogonic, sunt și imnuri pentru ceremonii matrimoniale, pentru funeralii etc. Capodoperele vechii literaturi indiene sunt Mahăbhărata și Ramayana. "Mahăbhărata" (considerată cei mai mare operă de imaginație a Asiei) a fost elaborată
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]