201 matches
-
de conservare și antioxidanții (acidul sorbic, nipa-derivații, alfa-tocoferolul). Menționăm în cele din urmă excipienții folosiți pentru obținerea comprimatelor. Se folosesc șapte categorii de excipienți dintre care menționăm: excipienți diluanți (lactoza, zaharoza, amidon, levuloza, clorura de sodiu, pulberea de cacao), excipienți adsorbanți (amidon, lactoză, dextrină, pulberi vegetale - licviriția și alteea, oxidul și carbonatul de magneziu, derivați ai acidului silicic), excipienți aglutinanți (glucoza, guma arabică, gelatina, coca de amidon, apa, alcoolul, MC, CMC, PVP, APV), excipienți dezagreganți (amidon, gelatina, pectina, bentonita, CMC- Na
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
portocaliu (cloroform). 1.00 gunguent se întinde în strat subțire pe o lamă de ceas, se adaugă 2 ml soluție vanilină. Se obține o colorație portocalie, care trece în violet (mentol). Identificare (camfor, mentol - CSS) Condiții cromatografice, soluții de aplicat Adsorbant: Silicagel GF 254 , 10 x 20 cm (placa se activează 1 oră la 110 0 C) • Faza mobilă: Benzen:acetat de etil - 95:5 ml • Reactivi: Iod Triclorură de stibiu - soluție alcoolică 20 % (v/v) Soluții etalon: camfor - soluție alcoolică
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
când apar spoturi aracteristice pentru camfor; cealaltă placă se pulverizează cu soluție triclorură de stibiu, se încălzește la 100 0 C timp de 10-15 min., când apar spoturi caracteristice pentru mentol. Identificare (nipagin, nipasol - CSS) Condiții cromatografice, soluții de aplicat Adsorbant: Silicagel GF 254 , 10 x 10 cm (placa se activează 1 oră la 110 0 C) • Faza mobilă: diclormetan:acetonitril:apă - 8:1.5:0.05 ml • Soluții etalon: 0.006 g nipagin se aduc într-un balon cotat x
Analiza Medicamentului - ?ndrumar de lucr?ri practice ? by DOINA LAZ?R ,ANDREIA CORCIOV? ,MIHAI IOAN LAZ?R () [Corola-publishinghouse/Science/83888_a_85213]
-
cercetători se axează pe producerea sorbenților alternativi, care să îi înlocuiască pe cei cu preț de cost ridicat (cărbune activ). În acest sens, sunt luate în considerare diverse suporturi naturale, prețul de cost fiind un criteriu important în compararea materialelor adsorbante. Conform unor autori (Bailey și al., 1999) un sorbent se consideră ieftin dacă necesită o procesare redusă, este abundent în natură sau este un produs secundar/material rezidual din alte industrii. Sorbenți alternativi potențial economici sunt considerați anumite materiale reziduale
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
CAPITOLUL 3 SUPORTURI POLIMERICE RETICULATE VINILTOLUEN:DIVINILBENZEN Violeta Neagu 1. Aspecte generale Copolimerii reticulați au constituit întotdeauna un subiect de importanță majoră datorită aplicațiilor lor diverse, ca materiale adsorbante, precursori ai schimbătorilor de ioni, catalizatori inerți, suporturi pentru enzime sau celule ale unor microorganisme. Sinteza acestor compuși macromoleculari s-a studiat foarte mult de-alungul anilor prin publicarea în reviste internaționale de specialitate a studiilor privind sinteza copolimerilor stiren : divinilbenzen
(Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
substanțe colorate pe coloană sau ca eluate colorate. Dacă substanțele sunt incolore, prezența lor pe coloană sau în eluate se recunoaște prin alte metode. Metodele cromatografice sunt bazate pe adsorbția amestecului de substanțe (solid lichid; lichid-lichid; gaz-lichid) pe un material adsorbant, urmată de desorbția succesivă (cu ajutorul unui dizolvant adecvat - eluant) a componentelor din amestec. 86 Coloana de adsorbant poate fi înlocuită, în unele variante cu o foaie de hârtie poroasă preparată în mod special (cromatografie pe hârtie) sau cu un strat
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
unei proprietăți a lichidului eluant sau pe măsurarea unei proprietăți fizice caracteristice componentului separat. Cromatografia de adsorbție în fază lichidă este o metodă de separare bazată pe migrarea diferențiată a componenților într-o coloană cu fază staționară solidă cu proprietăți adsorbante. Va fi descrisă în cadrul chimiei coloidale, ca aplicație a adsorbției. 7.2. Cromatografia de gaze Baza separărilor în cromatografia gazoasă constă în distribuția componenților între o fază staționară lichidă sau solidă și o fază mobilă gazoasă. Când faza staționară este
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
calități diferite), Schleicher-Schüll, Munktell etc. Această tehnică poate fi executată și pe foi din alte materiale fibroase: sticlă, nylon etc. 2. Stratul subțire. În funcție de mecanismul cromatografic adoptat, stratul subțire poate fi: în cromatografia de adsorbție - un material solid cu proprietăți adsorbante; în cromatografia de repartiție - un lichid fixat pe un suport inactiv; în cromatografia de schimb ionic - straturi subțiri din rășini schimbătoare de ioni. Materialele cele mai utilizate sunt: silicagelul (poate fi de mai multe tipuri, cu sau fără agent liant
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
particulele se concentrează doar la suprafața de separare (interfața) dintre componente, procesul poartă numele de adsorbție. Adsorbția reprezintă acumularea la suprafața unei substanțe lichide sau solide a unei alte substanțe. Substanța pe a cărei suprafață se produce fenomenul se numește adsorbant (adsorbent) iar substanța care se adsoarbe se numește adsorbat. Îndepărtarea unei substanțe sorbite de pe sorbant sau din interiorul acestuia se numește desorbție. 1.1.2.1. Tipuri de adsorbție Fenomenele de adsorbție se pot produce pe diferite tipuri de suprafețe
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
lichide nemiscibile; c) suprafața interfazică este solidă: faza 1 este un solid iar faza 2 este gazoasă; d) suprafața de separare este solidă: faza 1 este solidă în contact cu faza 2 lichidă. După natura interacțiunii dintre substanța adsorbită și adsorbant, se deosebesc: adsorbția fizică (adsorbția van der Waals) - în acest caz, forțele atractive sunt de tip van der Waals (de dispersie, de inducție, de orientare) iar structura internă a particulelor adsorbite, respectiv distribuția electronilor de valență nu se modifică. Se
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
viteza de chemosorbție crește cu creșterea temperaturii, deși acest tip de adsorbție poate avea loc și la temperaturi joase. Mărimea ce caracterizează adsorbția este coeficientul de adsorbție, definit ca raportul dintre cantitatea de adsorbat x și unitatea de suprafață a adsorbantului S. Adsorbanții uzuali sunt fie sisteme capilare, fie pulberi-suspensii a căror suprafață este neomogenă, deosebindu-se esențial de suprafața „netedă” a lichidelor. La lichide, suprafața geometrică va coincide cu cea reală. La adsorbanții solizi, suprafața reală este întotdeauna cu mult
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
chemosorbție crește cu creșterea temperaturii, deși acest tip de adsorbție poate avea loc și la temperaturi joase. Mărimea ce caracterizează adsorbția este coeficientul de adsorbție, definit ca raportul dintre cantitatea de adsorbat x și unitatea de suprafață a adsorbantului S. Adsorbanții uzuali sunt fie sisteme capilare, fie pulberi-suspensii a căror suprafață este neomogenă, deosebindu-se esențial de suprafața „netedă” a lichidelor. La lichide, suprafața geometrică va coincide cu cea reală. La adsorbanții solizi, suprafața reală este întotdeauna cu mult mai mare
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
adsorbat x și unitatea de suprafață a adsorbantului S. Adsorbanții uzuali sunt fie sisteme capilare, fie pulberi-suspensii a căror suprafață este neomogenă, deosebindu-se esențial de suprafața „netedă” a lichidelor. La lichide, suprafața geometrică va coincide cu cea reală. La adsorbanții solizi, suprafața reală este întotdeauna cu mult mai mare decât cea geometrică. De aceea este necesar să se introducă o mărime care măsoară suprafața reală a solidelor; aceasta este suprafața specifică. Ea se definește ca suprafața, exprimată în cm2 sau
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
aceasta este suprafața specifică. Ea se definește ca suprafața, exprimată în cm2 sau m2, pe care o prezintă la adsorbție un gram de adsorbant solid, sau suprafața raportată la unitatea de volum. Ss = S / m [cm2/g ; m2/ g] La adsorbanții obișnuiți, suprafața specifică este de 100 m2/g. Aceasta este o mărime constantă ce caracterizează un adsorbant dat. Deoarece suprafața specifică a adsorbanților nu este de obicei cunoscută, nu putem exprima coeficientul de adsorbție în moli/cm2; el poate fi
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
adsorbant solid, sau suprafața raportată la unitatea de volum. Ss = S / m [cm2/g ; m2/ g] La adsorbanții obișnuiți, suprafața specifică este de 100 m2/g. Aceasta este o mărime constantă ce caracterizează un adsorbant dat. Deoarece suprafața specifică a adsorbanților nu este de obicei cunoscută, nu putem exprima coeficientul de adsorbție în moli/cm2; el poate fi redat doar în număr de moli fixați pe un gram de adsorbat. Se notează: Γs = ns / m , unde ns - număr de moli de
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
asupra adsorbției la solide Studiul adsorbției gazelor pe suprafețe solide necesită cunoașterea felului cum variază coeficientul de adsorbție cu presiunea gazului sau concentrația sa și cu temperatura la care se produce adsorbția. 110 1.1.2.2.1. Influența presiunii Adsorbanții solizi importanți din punct de vedere practic sunt străbătuți de un număr enorm de capilare (pori) ale căror diametre variază în limite foarte largi; unele sunt vizibile cu ochiul liber, în timp ce altele se pot apropia de dimensiunile moleculare. De aceea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
enorm de capilare (pori) ale căror diametre variază în limite foarte largi; unele sunt vizibile cu ochiul liber, în timp ce altele se pot apropia de dimensiunile moleculare. De aceea este normal să admitem că în prezența vaporilor unor substanțe, în porii adsorbantului se poate produce fenomenul de condensare capilară. În realitate, acest fenomen intervine alături de cel de adsorbție. Când adsorbantul este pus în contact cu un gaz, la presiuni de echilibru coborâte, pe suprafața capilarelor se formează stratul de adsorbție. Trebuie remarcat
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
în timp ce altele se pot apropia de dimensiunile moleculare. De aceea este normal să admitem că în prezența vaporilor unor substanțe, în porii adsorbantului se poate produce fenomenul de condensare capilară. În realitate, acest fenomen intervine alături de cel de adsorbție. Când adsorbantul este pus în contact cu un gaz, la presiuni de echilibru coborâte, pe suprafața capilarelor se formează stratul de adsorbție. Trebuie remarcat că numai în primul strat se petrece un fenomen real de adsorbție, moleculele gazoase fiind reținute la suprafața
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
iar la presiuni ridicate, curba prezintă o ascensiune care se accentuează până în apropierea valorii presiunii vaporilor saturați, p0 (fig. 1.4.). În acest domeniu se produce condensarea capilară. Acest fenomen explică creșterea rapidă a cantității de vapori ce umplu porii adsorbantului. La presiuni relativ mici se vor umple capilarele înguste, iar pe măsură ce presiunea are valori mai mari, porii mai largi. AB - izotermă de adsorbție; BC - curbă condensare capilară Acest tip de izotermă permite studiul structurii poroase a diferitelor corpuri, fapt important
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
Această relație reflectă satisfăcător desfășurarea adsorbției în domeniul concentrațiilor mici și în special al celor mijlocii. În ceea ce privește semnificația constantelor k și 1/n , k reprezintă valoarea coeficientului de adsorbție când presiunea de echilibru p (sau concentrația de echilibru C) a adsorbantului are valoare unitară (este egală cu 1). În general, această constantă variază în limite largi pentru diferite sisteme adsorbant - adsorbat. 1/n este cuprins între limitele 0,1 - 1, în majoritatea cazurilor măsurând 0,3 - 0,5. Valoarea sa subunitară
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
k și 1/n , k reprezintă valoarea coeficientului de adsorbție când presiunea de echilibru p (sau concentrația de echilibru C) a adsorbantului are valoare unitară (este egală cu 1). În general, această constantă variază în limite largi pentru diferite sisteme adsorbant - adsorbat. 1/n este cuprins între limitele 0,1 - 1, în majoritatea cazurilor măsurând 0,3 - 0,5. Valoarea sa subunitară măsoară abaterea izotermei de la o dreaptă. Prin logaritmarea expresiei de mai sus se obține grafic o dreaptă cu panta
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
chemosorbția se suprapun adesea într-un proces, fenomenul are un caracter complex. Procesul de adsorbție este exoterm și se desfășoară în conformitate cu principiul lui Le Châtelier. De aceea, la creșterea temperaturii, coeficientul de adsorbție scade. 1.1.2.2.3. Influența adsorbanților Se consideră adsorbant doar acel solid care are o capacitate mare de adsorbție. Natura adsorbantului poate influența fie prin selectivitatea sa fie printr-o mare capacitate de adsorbție, datorată proprietăților fizice sau mecanice ale suprafeței acestuia. Clasificarea adsorbanților se face
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
adesea într-un proces, fenomenul are un caracter complex. Procesul de adsorbție este exoterm și se desfășoară în conformitate cu principiul lui Le Châtelier. De aceea, la creșterea temperaturii, coeficientul de adsorbție scade. 1.1.2.2.3. Influența adsorbanților Se consideră adsorbant doar acel solid care are o capacitate mare de adsorbție. Natura adsorbantului poate influența fie prin selectivitatea sa fie printr-o mare capacitate de adsorbție, datorată proprietăților fizice sau mecanice ale suprafeței acestuia. Clasificarea adsorbanților se face după natura acestora
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
este exoterm și se desfășoară în conformitate cu principiul lui Le Châtelier. De aceea, la creșterea temperaturii, coeficientul de adsorbție scade. 1.1.2.2.3. Influența adsorbanților Se consideră adsorbant doar acel solid care are o capacitate mare de adsorbție. Natura adsorbantului poate influența fie prin selectivitatea sa fie printr-o mare capacitate de adsorbție, datorată proprietăților fizice sau mecanice ale suprafeței acestuia. Clasificarea adsorbanților se face după natura acestora: cărbuni activi (vegetali sau animali); argile, pământuri decolorante; geluri de silice; site
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
3. Influența adsorbanților Se consideră adsorbant doar acel solid care are o capacitate mare de adsorbție. Natura adsorbantului poate influența fie prin selectivitatea sa fie printr-o mare capacitate de adsorbție, datorată proprietăților fizice sau mecanice ale suprafeței acestuia. Clasificarea adsorbanților se face după natura acestora: cărbuni activi (vegetali sau animali); argile, pământuri decolorante; geluri de silice; site moleculare (zeoliți sintetici); oxizi metalici activați. O altă clasificare urmează domeniul de utilizare, în diferite procese, a adsorbanților: uscarea gazelor; purificarea și separarea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]