141 matches
-
spre fotografii. Lee se uita țintă la ele, iar fața îi zvâcnea în toate direcțiile, ca la un drogat picat din cosmos. Nici unul nu-mi adresă vreun cuvânt. Stăteam acolo ca un fel de partener de umplutură al celui mai adulat cadavru din istoria L.A.-ului. În cele din urmă Kay mă salută: — Bună, Dwight. Lee împunse cu un deget tremurător un prim-plan al trunchiului mutilat. — Nu-i o chestie făcută la întâmplare. Sunt sigur de asta. Vern Smith zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
dezamăgire pe care i-am produs-o a fost, probabil, trupul meu deșirat. Au urmat curând altele. Făcea eforturi vizibile să mă impresioneze, să stimuleze în mine mândria de a avea drept tată un pictor reputat. Fericit de câte ori era lingușit, adulat, înclinat să nu observe că mulți roiau în jurul lui din interes, nu concepea că tocmai fiul lui își putea permite să facă excepție de la datoria semenilor de a-l admira. Când a observat că nu mă lăsam strivit de reputația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
să-i mai cer altceva; așteptam totul, ca o recompensă, de la imaginație și de la vise. Acolo era domeniul meu, imperiul meu, acolo puteam fi monarh absolut, pontifex maximus, Michelangelo, orice. Nu mă stânjenea nimeni, nu mă contrazicea nimeni. Eram admirat, adulat, uns cu suc de mirt, mă bucuram de toate onorurile posibile. Asta mă ajuta să suport o existență ticăloasă, meschină, cioplind cruci pentru alții ca, apoi, închizând ochii sau noaptea în somn, să mă duc într-o altă lume, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
cu noi, actuala generație (indiferent de vîrstele biologice ale acesteia). Nimic nu este de preluat de la „părinți”, totul trebuie (re)construit ab initio, de la regimuri politice și instituții la nume de străzi, imn sau arhive. Avem, în consecință, personalități paradigmatice, adulate mai ales post-mortem, dar nu prea avem școli care să continue, sui-generis, opera acestora după trecerea lor în neființă. Avem repetate izbucniri de creativitate (adesea surprinzătoare) pe care sîntem tentați de fiecare dată să le percepem drept „renașteri”, dar am
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
După una dintre mărturiile culese de Macmillan, Într-o seară la Cannes, la un party, David trecuse pe lângă Mick Jagger: sărise Înapoi la doi metri, parcă văzuse o viperă. Mick Jagger era cel mai mare star din lume; era bogat, adulat și cinic, tot ceea ce David visa să fie. Era atât de fascinant, pentru că era răul, pentru că Îl simboliza perfect; mai mult ca orice, masele adoră imaginea răului nepedepsit. Cândva, Mick Jagger a avut o problemă de putere, de autoritate În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
în lumea largă... - Dar de ce? stărui Maria. - I-o fi fost teamă că, în urma acelei descoperiri, în fond, o descoperire tragică, el, logodnicul, nu va mai fi, cum se spune, la înălțime? Nu va mai fi artistul neîntrecut, admirat și adulat de până atunci?... Nu știu. Nu-mi dau seama. Tăcu câtva timp, visător. - Mi-ar fi plăcut să mai urmeze ceva, ceva mai dramatic, chiar melodramatic; bunăoară, el s-o fi surprins când se pregătea să fugă și să-i
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
mă mărit și să am copii! Orice spălătoreasă e în stare de atâta lucru [...]. Ce vreau eu? Oh! Știți foarte bine, doresc celebritatea". Marie nu-și mărturisește decât o singură ambiție, un singur vis: să devină o pictoriță recunoscută, faimoasă, adulată. De altminteri, nu e lipsită de talent, și urmase și cursurile Academiei Julian. Însă, și Marie o știe foarte bine, condiția sa de femeie nu poate fi decât o piedică în drumul ei către glorie: "Aș vrea să fiu bărbat
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
liderul sau ideea pe care acesta o reprezintă. * I Toate aceste date aparent idealizate au putut fi verificate practic, în mod cît se poate de grăitor, în adunările și cortegiile de la Shangai sau Pekin. Mulțimile treceau prin fața lui Mao, liderul adulat, "mica biblie roșie" era înălțată înspre cer de mii de brațe, milioane de voci repetau sfaturile înțelepte, preceptele practice, sloganurile politice înscrise în ea. Acolo, ca și în orice alt spațiu, formula magică și-a dovedit puterea: șeful eponim se
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
resimțeam amîndoi aceeași teamă de a ne privi în ochi, de a vedea lacrimile celuilalt, lacrimi care ne-ar fi îngreunat încercarea de a le reține pe ale noastre." Sigur că nu era pentru întîia oară cînd moartea unui conducător adulat și despotic provoca astfel de manifestări. Și Caligula a fost adorat, iar la asasinarea lui poporul a fost pe punctul de a se revolta. Evoc pe scurt aceste fapte, încă proaspete în memoria multora dintre noi, doar pentru a evidenția
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
displac sau pe cei care-i sînt potrivnici, conducătorul înalță în jurul lui o vastă oglindă care-i trimite înapoi gîndurile, voința și îi reflectă atotputernicia 531. Acest comentariu vi se va părea sumar cînd știm în ce măsură omul a fost ascultat, adulat, venerat de mulțimile de oameni indiferent de condiție și de nație. Dar comentariul și-a atins scopul dacă ne face puțin mai clare ideile privind natura conducătorilor totemici. Nu trebuie niciodată să ne lăsăm striviți de imensitatea fenomenului: explicația lor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
intersectate, din când în când, de speranță. Faza a treia, de ură profundă, determină revolta, care se exprimă prin amenințări, invective, șantaje, scrisori anonime insidioase, scandaluri, agresivitate; se pot dezvolta chiar idei de persecuție, generate de convingerea erotomanului că persoana adulată este, în realitate, o ființă mediocră, incapabilă să aprecieze meritele reale ale unui semen. Delirul mistic / religios. Acest delir poate avea un caracter depresiv, dar de cele mai multe ori este acompaniat de o stare euforică și de idei de grandoare: astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
s-a văzut instalat în loja de onoare. Speculațiile privitoare la o schimbare (considerată mai degrabă sinucigașă) sau la o păstrare a tonului (greu de considerat, deocamdată, altfel decât manieristă) îngreunează, în orice caz, vizibil destinul unui poet de excepție adulat, fără doar și poate, mai ales de către mulți dintre douămiiștii ce-l consideră un veritabil deschizător de drumuri, dar și indexat, deja, poate prematur. Cum apare, totuși, poetica și în ce rezidă poeticitatea de substanță a textelor atât de puțin
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
la rigoarea sintactică ce reglează narațiunea sa. Oricît de fragmentat, oricît de limitat poate părea, fiecare mit conține, este el însuși o viziune globală, bine structurată asupra prezentului, asupra evoluției colective. În cultul întreținut în 1940 în jurul persoanei mareșalului Pétain adulat deopotrivă ca descendent din spița țărănească, ca oștean, ca propovăduitor al unei morale tradiționale, ca un tată ce apără patria regăsim imaginea societății franceze, a societății pe care regimul de la Vichy a vrut s-o instaureze și s-o mențină
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
amenințare serioasă, îl consideră stînjenitor și îl aruncă în închisoare pentru patru ani. Toate mărturiile concordă în a susține că acolo s-a comportat cu o demnitate și un curaj admirabile. După eliberarea sa anticipată, a devenit în sfîrșit scriitorul adulat, războinicul monden, client al presei de scandal, așa cum și-a dorit mereu să fie. Iar cartea scriitorului francez îl va purta în slăvi. Emmanuel Carrère îl redescoperă în 2007, la Moscova, unde se dusese să ancheteze asupra morții jurnalistei Anna
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
propriului partid și desconsiderarea totală a conducerii colective au umbrit și chiar periclitat succesele "revoluționare" ale Uniunii Sovietice, "avangarda" socialismului internațional. Acest fapt a devenit vizibil în special în timpul celui de al Doilea Război Mondial, când, susținea Hrușciov", Stalin, deși adulat ca un "geniu militar", a fost incapabil să ia deciziile necesare contracarării cu succes a mașinăriei de război germane, pentru ca mai apoi să epureze pe "mulți dintre comandanții care au contribuit atât de mult la victoria asupra inamicului". Nu în
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
68”, scriitorii francezi Luc Ferry și Alain Renaut concluzionează amar că „cea mai mare reușită a gânditorilor din anii ’60 a fost să-și convingă publicul că incomprehensibilul e semnul importanței”. Găsind În universități un public gata constituit, teoreticieni subit adulați precum Lacan sau Derrida au Înălțat curiozitățile și paradoxurile limbajului la rang de filosofie, erijându-le În modele infinit de flexibile pentru analiza textuală și politică. În instituții precum Centrul de Studii Culturale Contemporane al Universității din Birmingham, noul avânt
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]