193 matches
-
rimelor interne. Un procedeu stilistic folosit este aliterația, construită pe baza repetiției acelorași cuvinte sau a unor derivate flexionare ale acestora. Mai des întâlnite sunt situații ca „ori din pușcă să-l împuște” sau „din drugă-ndrugând”. Des folosite sunt conjuncțiile adversative, menite să sublinieze anumite opoziții („Să nu mă-ngroape / În dosul stânii, / Unde latră cânii, / Ci în strunga oilor”). Diminutivele, numeroase, pun în valoare tonalitatea afectivă a legăturilor dintre mioară și stăpân sau dintre mamă și fiu. Antepunerea adjectivului, asupra
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
verbală. Deși pare un act spontan, ea este un scenariu bine conceput al adolescentului. Va exista mai Întâi alegerea șintei, adică a colegului sau a profesorului În jurul căruia se va structura conflictul, ceea ce Înseamnă o acumulare de resentimente, de poziții adversative, de invidie, de ură. 62 4. Denigrarea se realizează prin preocuparea adolescentului de a descoperi acele trăsături de personalitate sau evenimente cu un caracter negativ sau denigrator, pe care le accentuiază și le denaturează până la grotesc, estimând sau dorind să
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Manoliu-Manea, M., 1993a, " Maximele conversaționale ale lui Grice și discursul politic românesc", în: Manoliu-Manea (1993), p. 241-247; prima apariție: "Grice's Conversațional Maxims and the Romanian Political Discourse", în A. R. A. Journal, 11 (1988), p. 198-210. Manoliu-Manea, M., 1993b, " Conjuncțiile adversative romanice și universul așteptărilor infirmate", în: Manoliu-Manea (1993), p. 148-157. Manoliu-Manea, M., 2001, "Intraductibilul și - o paradigmă pragmatică" în Linguistique et alentours. Hommage à Teodora Cristea, Editions de L′Université de Bucarest, p. 276-288. Manu Magda, M., 2003, Elemente de
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
Ț., 2000, Stratageme comunicaționale și manipularea, Iași, Polirom. Slama-Cazacu, Ț., 2003, Deceniul iluziilor spulberate, București, Oscar Prinț. Spița, D. P, 2003, Leș connecteurs en français et en roumain: plâns d′organisation du discours, Iași, Institutul European. Stan, C., 1988, "Construcții adversative cu inversiune sintactica în limba română contemporană", în SCL, XXXIX, 2, p. 151-156. Stan, C., 1989, "Relația de coordonare prin conjuncția ci în română (tipuri sintactico-semantice)", în SCL, XL, 3, p. 309-314. Stan, C., 2003, Gramatică numelor de acțiune din
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
2004, "Din și dintre", în Rlit, 40. Zafiu, R., 2005, "Pe familiar", în Rlit, 9. Zafiu, R., 2005a, "Hai să zicem...", în Rlit, 26. Zafiu, R., 2005b, "Alde noi", I-II, în Rlit, 35 și 36. Zafiu, R., 2005c, " Conjuncțiile adversative în limba română: tipologie și niveluri de incidența", în: Pană-Dindelegan (coord.), p. 243−258. Zafiu, R., 2006, "Vroiam", în Rlit, 43. Zafiu, R., 2007, Limbaj și politică, București, Editura Universității din București. Zafiu, R., 2007a, "Conjugasem, conjugaserăm...", în Rlit, 17
[Corola-publishinghouse/Science/85007_a_85793]
-
emanciparexe "„emancipare" din acest statut, grupurile marginale pot dezvolta strategii obediente față de grupurile conducătoare, dorind să fie acceptate sau incluse, sau dezvoltă strategii resentimentare (vezi naționalismul șovin, de exemplu). În aceste condiții, solidaritatea internă scade sau este una de tip adversativ. Pentru oricare dintre teoriile politice feministexe "„teoriepoliticăfeministă", ieșirea din anonimatxe "„anonimat" nu înseamnă doar ieșirea în arena publică și participarea femeilor la decizie în contextul macropoliticii, ci și ieșirea din invizibilitate publică a experiențelor femeilor, aducerea lor pe agenda dezbaterii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
drumul în lumea morților pe care trebuie să îl parcurgă fiii, ceea ce transformă împăratul într-un personaj indicator al traseului mitic. Sfatul lui sugerează aparent calități vitejești subsumate planului profan și motivate pragmatic. Adevărata lui comunicare începe însă odată cu conjuncția adversativă; interesul real este trezit prin atenționarea apăsată prin locuțiunea adverbială negativă. Să nu carecumva constituie maniera rituală de modelare a acțiunilor inițiatice, prin incubarea posibilității ca feciorii să fie cei dintâi care se întorc de pe tărâmul infernal, atribuit alterității și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
înfrângeri.}( y) (Ana Blandiana, Calitatea de martor) Formal, primul component al structurii - (x) - cuprinde adverbul restrictiv numai precedat de negația nu. Negația contrazice caracterul exclusiv al lui (x) imprimat de adverbul restrictiv. Al doilea component - (y) - este alcătuit din: conectorul adversativ "forte" ci, respectiv, conectorul adversativ "slab" dar + (semi)adverbul inclusiv și9 care, la fel ca negația, contrazice/respinge caracterul exclusiv al lui (x). Semantic structura corelativă exprimă un raport de complementaritate 10, ce justifică încadrarea în clasa perechilor corelative care
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
de martor) Formal, primul component al structurii - (x) - cuprinde adverbul restrictiv numai precedat de negația nu. Negația contrazice caracterul exclusiv al lui (x) imprimat de adverbul restrictiv. Al doilea component - (y) - este alcătuit din: conectorul adversativ "forte" ci, respectiv, conectorul adversativ "slab" dar + (semi)adverbul inclusiv și9 care, la fel ca negația, contrazice/respinge caracterul exclusiv al lui (x). Semantic structura corelativă exprimă un raport de complementaritate 10, ce justifică încadrarea în clasa perechilor corelative care redau raportul semantic cumulativ (de
[Corola-publishinghouse/Science/85016_a_85802]
-
pretext al reveriei. Timpul lucrează și decorul familiar renaște în jocul livresc, în vreme ce comparația așază neobosit un azi lângă ieri: grădina ce era și grădina de acum, paradisul din vară și mormintele „de rugină”, între care hotar stă un „dar” adversativ, ce deconspiră, în cele din urmă, întregul peisaj ca fiind o pură figură a trecerii. Bucuria își schimbă semnul ușor și devine litanie, tipicuri și eresuri cărturărești abat de la curgerea lumii de-afară (Octombrie, Scrisoare). Vornicenii, Moneasa sunt aici Miorcanii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285582_a_286911]
-
joc de seducție rafinată când eu vreau cu toată tăria sufletului meu să văd dincolo de aparențe, să înțeleg taina creației, Dar?! nu ți-ai continuat ideea, Dar, n-am mai intrat în acest atelier, îmi mărturisește ea, lăsând dar-ul adversativ suspendat între ceea ce poate fi spus și, de douăzeci și unu de ani n-am mai intrat aici, nici povestea fustei lungi n-o voi afla probabil curând, amintirea că de douăzeci și unu de ani îi provoacă o agitație subită, Trebuie să plec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
al genului. O orchestră simfonică din SUA a concertat în Coreea de Nord, intonînd la început imnurile celor două țări. Comentatoarea evenimentului ne-a anunțat la momentul potrivit: "Ei bine, imnul național al Statelor Unite!" Și dacă, în exemplele anterioare, o vagă nuanță adversativă motiva cît de cît expresia, ultimul nu mai posedă nicio justificare, atestînd exclusiv forța copleșitoare a clișeului. De la micul ecran se contaminează treptat și oamenii scrisului; am adunat deja într-o mapă cîteva zeci de tăieturi din presă: "Ei bine
Ei bine by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8459_a_9784]
-
1943. Dewey 1938 = John Dewey, Logic. The Theory of Inquiry, Henry Holt and Company, New York, 1938. Dewey 1958 = John Dewey, Experience and Nature, Dover Publications, Inc., New York, 1958. Dragomirescu 1939 = Gh.N. Dragomirescu, Sintaxa propozițiunilor independente cu privire specială asupra coordonatelor adversative comparate cu subordonată concesiva, Tipografia "Astra", Brașov, 1939. Dragomirescu 1975 = Gh.N. Dragomirescu, Mica enciclopedie a figurilor de stil, Editura Științifică și Enciclopedica, București, 1975. Dragomirescu 1995 = Gh.N. Dragomirescu, Dicționarul figurilor de stil, Editura Științifică, București, 1995. Dumistrăcel 2001 = Stelian Dumistrăcel
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
cu nimic mai prejos decât cele ale unor contemporani ai lui Caragiale, precum Knut Hamsun sau Éduard Dujardin: Și oamenii sunt răi și pricinași în Podeni!... Ocări... batjocuri... suduituri... acuzări de otrăvire prin vitriol... Dar amenințările!". Introdus printr-o conjuncție adversativă, sugerând climaxul negativ, substantivul la numărul plural "amenințările" sublimează, in nuce, motorul dramei psihologice a lui Zibal: conflictul cu sluga violentă și plină de deprinderi urâte. Dat afară de hangiu, Gheorghe, simțindu-se nedreptățit, amenință să se răzbune și-și roagă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și uscată, având ciudate nuanțe de mătase veche". Surprinde mai ales ultima sugestie: apropierea culorii și, implicit, a substanței epidermei de fibra textilă de borangic. Abil, naratorul amplifică efectele alăturării în descrierea subsecventă a elementelor sartoriale, cu insinuări morale plasate adversativ: "Purta un costum cenușiu, neajustat bine pe trup, un costum probabil cumpărat gata. Vestonul închis până la gât, ca o tunică, îi dădea o înfățișare impersonală, rece și corectă, dezmințită însă mereu de mișcările lui și de expresia feței". Păun cere
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
verbală. Deși pare un act spontan, ea este un scenariu bine conceput al adolescentului. Va exista mai Întâi alegerea șintei, adică a colegului sau a profesorului În jurul căruia se va structura conflictul, ceea ce Înseamnă o acumulare de resentimente, de poziții adversative, de invidie, de ură. 4. Denigrarea se realizează prin preocuparea adolescentului de a descoperi acele trăsături de personalitate sau evenimente cu un caracter negativ sau denigrator, pe care le accentuiază și le denaturează până la grotesc, estimând sau dorind să obțina
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
inima”), iar pe de altă parte autorul articolului profită de acest răspuns pentru ași clarifica poziția în problema invaziei străine („să curmăm o dată pentru totdeauna această imputare gratuită și imprudentă”). Cele două tipuri de reacție se opun prin folosirea conjuncției adversative dar, urmat de justificatorul fiindcă prin care se introduce o secvență de tip argumentativ. Răspunsul Românului se referă la opoziție (Partidul conservator n.n.) care „să provoace intrarea în țară a oștirilor rusești [...], pradă să dea țara rezbelului [...]”. Acuzațiile de acțiuni
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
temă, lipsită de interes pentru el, la una politică și anume antagonismul între „elementul etnic cu totul nou și hibrid care ne-au furnizat generația actuală de guvernanți” și românii care se simt străini în țara lor proprie. Introdusă prin adversativul dar, secvența descriptivă ce are ca subiect „generația actuală de guvernanți” se opune de rasa română, fie din Muntenia sau Moldova. În cele ce urmează se realizează portretul etnic, moral, fizic și intelectual al guvernanților. Atribute precum „un element etnic
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cătălina ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93146]
-
anume libertate tematică, sub semnul integrator al unei metode și al unui stil personal. Volumele anterioare au adus puncte de vedere și teme extrem de interesante, puncte de referință în istoria gîndirii lingvistice românești: de la teorii despre obiectul direct prepozițional, raportul adversativ, mijloacele de afirmație, exprimarea politeții, partitivul, ordinea cuvintelor - pînă la "continuitatea mobilă", occidentalizarea romanică, cultura populară și cea pentru elite, adaptarea neologismelor, limbajul politic, limbajul religios etc. Și cartea recent apărută cuprinde unele observații gramaticale (asupra articolului, a analogiei etc.
Istorie culturală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12646_a_13971]
-
bucurie<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvântări la Praznice Împărătești..., p. 142. footnote>. Scopul suprem al operei de răscumpărare este fericirea umană, finalizată și împlinită prin învierea Sa din morți. Sfântul Ioan Gură de Aur pune în paralelă acțiunile adversative ale celor doi reprezentanți ai omenirii (Adam și Hristos): Luând chiar semnele aceluia, cu ele a atacat (...) Eva încă era fecioară, căci încă nu cunoscuse bărbat, lemn era pomul și moartea era pedeapsa lui Adam. Dar iată, iarăși Fecioara și
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/137_a_147]
-
prezumtivului în diferite tipuri de enunțuri: de supoziție a locutorului - "M. V. (...) acum o fi radiată de prin toate hîrtiile și agendele de telefon" (EZ 2.06.2000) -, de relatare a opiniilor altora, cu marcarea unei distanțe, în construcții concesive sau adversative - "O fi vorba, așa cum zic ziarele voiculesciene, de un jaf la SNTR, dar..." (AC 23, 2000, 9) - sau pur și simplu de accentuare a dubiului presupus oricum de o întrebare - "oare dumnealui din ce categorie o fi?"; "O fi fost
"Un straniu mod..." by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16131_a_17456]
-
avînd în vedere că aceasta apare la Asachi, e foarte probabilă o a doua sursă, italiana (cu dimissione). Frustrantă rămîne (dar nu e vina dicționarului !) și eticheta "etimologie necunoscută" aplicată unui cuvînt de mare importanță și frecvență cum este conjuncția adversativă dar. Și prin asemenea goluri ale informației noastre, dar în primul rînd prin materialul extrem de bogat pe care îl cuprinde, dicționarul academic stimulează în continuare cercetarea în domeniul limbii române.
Litera D by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9588_a_10913]
-
apare destul de des și forma obiecțiuni: "este o obiecțiune de principiu, pe care o s-o manifestați doar prin vot" (10.02); " Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt" (14.04). În genere, selecția lexicală tinde către excesul de prețiozitate: "astfel de poziționări adversative nu fac decât să împiedice și mai mult dialogul politic" (29.09); o marcă de "limbaj ales" e și preferința pentru a cunoaște în contexte în care limbajul curent folosește verbul a ști: Se cunoaște faptul că, în județul Suceava
Parlamentare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12908_a_14233]
-
unui băiețel de 9 ani trimisă din tabără: "Dragă mămică " am sosit în tabără bine , sănătos. Mămică , dar să știi că n-am plâns. Aici e departe , dar e frumos. Mămică , îți dau telefon , dar cu taxă inversă" (n.n.). Numai adversative , scurte , ca viața trăită ,... dar pline de amor. De unul disperat. Chiar și în cazul copiiilor; când sunt părăsiți de adevărații lor genitori. Copii părăsiți , adoptați. Făcând parte dintr-o singură și mare familie. Sunt , pe toată țara " 170. (în
Cu taxă inversă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10679_a_12004]
-
e totuși posibil să existe și exemple mai timpurii, care să nu fi intrat în corpusul folosit pentru dicționar și care să ateste evoluția internă. În limba veche și în cea populară mai există o construcție, în care decât este adversativ (având valoarea lui „dar”); aceasta nu are limitări dialectale și e destul de stabilă în timp (se găsește la Miron Costin, Alecsandri, Nicolae Filimon etc.): „Mergea ai noștri o samă mai bine, departe asupra taberii, decât tătarii și săimeanii îi bătea
Decât o negație by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5653_a_6978]