211 matches
-
un măgar). Fata era distinsă. Ioanide făcu semn cu cotul lui Tudorel, cu un gest ștrengăresc, arătîndu-i-o. Însă Tudorel rămase insensibil, distrat, și arhitectul avu chiar impresia unei ușoare ironii în ochi, care voia parcă să spună: Tata e un afemeiat, se ține de lucruri neserioase!" La o stație, o ceată întreagă de doamne și domnișoare salută plecarea unor călători care se suiră în tren. Ioanide iar făcu cu cotul lui Tudorel, căci văzuse vreo două foarte drăguțe. Fusese observat cum
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
dezarmate, evident în slăbiciunea lui pentru câinele Ștolț, cu care doarme în pat. Tata e mizantrop, iar filozofia noastră e filantropică, cu o anume restricție. (Ioanide: "Fleacuri superficiale, și totuși sinistre!") De asemeni, tata, orice s-ar zice, este excesiv de afemeiat, boală romantică, tipică popoarelor bătrâne. Nu vreau să spun că tata e lipsit de moralitate, departe de asta, ci numai că are un cult extraordinar pentru femeie, chiar când s-ar părea că o disprețuiește. Când construiește, el are totdeauna
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
profunda rană paternă. Abia atunci înțelese cuvintele pe care i le spusese altădată arhitectul și-și dădu seama de incoveniența legăturilor erotice. Ioanide îi apăru mai uman, superior unui banal candidat la dragoste, și chiar faptul de a-l ști afemeiat îi produse o altă impresie. Ioanide iubea femeia pe toate registrele, patern, conjugal și liber, era un om dedicat eternului feminin. Frenezia de la început a Sultanei se converti brusc în sentimentalism, voi să înlocuiască, în măsura în care putea, pe Pica. Frecventa pe
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
decît tot cea chinuită de Engels, după care "libertatea este necesitatea înțeleasă". Pentru observatorii atenți și avizați ai vieții internaționale și a culiselor acesteia, e tot mai clar faptul că Dominique Strauss-Kahn a fost "lucrat". Că omul e bolnav de afemeiat e clar, că justiția americană e oarbă și întîi te arestează și numai apoi te întreabă ce-ai făcut, iarăși e clar. Că s-a întîmplat ceva cu camerista aceea e clar, dar nu și în ce fel. Pentru aceiași
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
desconsiderarea paternității etc. Odată interpretate, toate aceste istorioare arată că există o distanță mare între ideea de greșeală îndeobște asociată lui Aristip și realitatea sa. Căci proasta reputație a hedonistului (ieri ca și astăzi) face din el un personaj cusurgiu, afemeiat, mâncău, băutor, amoral, imoral, necumpătat, trăind plăcerea fără amestecul conștiinței, asemenea unui animal lipsit de orice simț moral și de orice considerație pentru aproapele său. Această caricatură îi amuză pe cei care vor să se dispenseze astfel de o analiză
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
o practică agonică obișnuită în acest mediu în care școlile cunosc nu atât coexistența, cât competiția: faptul de a trăi ca platonician, cinic, stoic sau epicurian implică și alte interese decât cele ale simplelor practici teoretice... Proxenet, hoț, bețivan, mâncău, afemeiat, venetic, necioplit, oportunist, obscen, dezmățat, suferind de tulburări de caracter: cam multe defecte pentru un singur om! Prea multe pentru ca toate să se dezvolte într-un singur corp cunoscut ca fragil, debil și bolnăvicios... Departe de așternuturile moi garnisite cu
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
mijloc. Până la urmă, făcând o pasiune pentru acest domn, i-a povestit întâmplarea prietenei ei, prietena i-a povestit mamei ei, iar mama prietenei i-a spus: „Să nu te mai prind că te duci la acest doctor! Este un afemeiat, așa că fii foarte atentă, că în curând o să ți-o facă.“ Discuția noastră s-a prelungit ceva mai mult, încercând să vedem dacă ea a sesizat momentul limită când stetoscopul a devenit altceva decât un instrument medical, iar mâna doctorului
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
romanului se autonarează prin relaționare, dar și în propria oglindă, purtând fiecare un fir al urzelii și deznodământului într-o perfectă interdependență a caracterelor și destinelor. În rolul licornului este distribuit Nicolas des Innocents, pictor famelic, bon viveur și cam afemeiat și care, spre deosebire de aristocratul locului și comanditarul tapiseriei Jean Le Viste, are darul de a inventa (conștiința valorii lui de artist), în timp ce acela lipsit de orice gust artistic imită. Imită clișeele de ascensiune din epocă, cumpărându-și titlul și blazonul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
licențios în dulcea și savuroasa noastră limbă, C.Al.C.), conduse de către un ofițer rus, ce mai avea în subordine și câțiva soldați cu rubăști și pantaloni bufanți, dovediți mai apoi a fi infatuați, bețivi, hoți de prim rang și afemeiați. Dacă la Vaslui C.Al.C. a fost condusă de către locotenentul superior Antosiak, Hușul se pricopsise cu un ditamai maiorul, Luchianov. Probabil fiind mai mare și mai populat, județul Tutova s-a procopsit cu doi ofițeri muscali și anume maiorii
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Ștefan cel Mare, devenit și Sfânt? Liviu Antonesei: Pentru că trecutul îndepărtat e mult mai ușor de văzut în culori frumoase! Deși, ar fi suficient să recitim unii să-i citească! cronicarii, ca să vedem cum era omul din domnul Ștefan; deci, afemeiat, băutor, dar mai ales "iute la mânie și degrabă vărsătoriu de sânge nevi-novatu", dacă-mi amintesc corect formula. E adevărat ce spui despre Emil Constatinescu și guvernarea CDR, în ce privește puținele părți bune. Deci, chiar la începutul guvernării a reușit să
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Olimp, pe care i-a obligat într-un final să se comporte civilizat, fără patimă, dacă nu chiar ca niște intelectuali, măcar ca niște burghezi onorabili. Primul intră în scenă Vulcan, individ necioplit, cu păcate grele (e hoț, bețiv și afemeiat), ce obișnuiește să-și ponegrească frumoasa nevastă (o zeiță, totuși!) în fața fetelor de pripas, aciuate pe la cârciumi în căutare de clienți darnici. O anume Kritia intră imediat în joc și-l măgulește pentru a-i stoarce câteva bijuterii de valoare
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
moment) "slab"; pentru "muncitor", "leneș", pentru "sever", "îngăduitor". Celălalt pol pentru fiecare dintre aceste axe este completat de un personaj cu un rol la fel de conturat. Nu va surprinde pe nimeni dacă țăranul este pus în opoziție cu fiul său slab, afemeiat și artist. În conformitate cu prejudecata, tînărul va fi leneș. Calitatea de "îngăduitor" nu prea poate fi atribuită tînărului; el nu ocupă o poziție unde deține puterea care să-i permită să aleagă între strictețe și îngăduință. Acest pol va fi completat
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
Ce să mai vorbim... cancer, asta e. Sărbătoritul revine curând, zâmbitor. — Tovarășe poet și uneori dramaturg, care ați ajuns, iată, și scriitor oficial, dacă nu și oficializat ! îl primește uriașul... Știm că ați rămas adolescent și combatant și estet și afemeiat, iertați elocința. Totuși, întreb : cum ați con vocat asemenea panoptic ? Ce criterii prezidează această adunare ? — Întâlnirea e scandaloasă în măsura în care și eu sunt. Nu-mi sunt străini nici unii. Răspund în mine. Sunt poeți ratați cumințiți, îmburgheziți, îmbătrâniți. Dar și câțiva aristocrați
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ursuz, aplecat în palma stângă, ca într-o pârghie grea, de lemn. Strănepot al lui Falstaff, căruia nu i-a moștenit decât statura : maxilarele, ceafa, trosnetul părului aspru și des, craniul pietros, labele păduroase și umerii. Nimic din bonomia bețivului afemeiat, leneș, petrecăreț, generos ? Doar îndârjire avară, putere însetată de putere... La capătul celălalt, chipul coclit și palid al esteticianului. Îngustat, verzui, ascuțit. Pe undeva, probabil, masca albă, ochelarii folcloristului... — Chiar o cunoști pe doamna Hariga ? bâigui. — Când el a dispărut
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
suspecteze acest monolog nesfârșit, dar să-i atribuie o secretă și neabătută direcție, către care o împingea, pe neobservate. Să se mai întrebe de ce se referise, oare, la inginerul Mateescu, și nu la frații Mateescu ? Tânărul Patraulea nu părea un afemeiat. În orice caz, nu i-ar fi trecut prin cap să caute explicația în originea lui țărănească. În preocupările artistice, da, s-ar fi gândit, eventual, la asemenea legătură. Nicidecum, însă, la sănătatea fragilă. Nu știa nimic despre sănătatea lui
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
acești soldați de plumb, cu riglă și cronometru ? Desenatoare tehnică ! Și încă prin intervenția stimabilului soț, inginerul Mitu Mitulescu... Nefericita mezalianță pe care o negociase bătrânul Iorgu Misir. Fata cuminte, din aristocratice pensioane mucegăite, mări tată cu un bărbat vârstnic, afemeiat, cu diplomă la modă. Acum, patru persoane în două camere ! Inclusiv coana mare, firește ! Două camere mici unde maică-sa, fosta mare madam Misir, continuă gesticulația de matroană, ca și cum n-ar accepta nici una dintre schimbările care i-au negat existența
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
promiscuitatea și sexul necugetat; din contra, sunt menite să-i învețe atât pe bărbați, cât și pe femei cum să distingă corect între practicile și partenerii sexuali sănătoși și nesănătoși. Celebrul scriitor din dinastia Ming Lee Yü, care era un afemeiat și un taoist practicant renumit, a schițat calitățile aproximative ale „femeilor folositoare” și cele ale „frumuseților fragile”, în acest fragment umoristic din romanul Covorașul de rugăciune al trupului: Femeile pot fi clasificate în două categorii generale: cele care sunt plăcute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
deranjez să prepar ceva, orice000000000apoi să mănânc000000000000000000i rulouri cu omletă din aia0000000000000000000da00000da000000000000000a printr-o vrajă! Gustărica mi se așează0000000000000000da o da o da 0000000000hiar mă duc În birou și nu 000000000000000000000000000000000000000000000000el puțin suportabilă. Nu că s-ar fi progresat cine știe ce. Afemeiatul ăla mucos de Ocky a dispărut de pe fața Pământului, iar Lennox Îmi dă un rahat de ajutor. A Început să-mi behăie azi de dimineață că e ocupat până peste cap cu urmărirea hipioților. O pierdere Împuțită de vreme. Furnizorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
o greșeală să o urmeze la baie. Era hotărâtă să o ajute, dar până la urmă ajunsese să fie indiscretă și insensibilă. —E foarte frumoasă, spuse Ashling, păstrând regretele pentru ea. Este slabă și deșteaptă și are haine superbe. Ted, proaspăt afemeiat, se înveseli, dar Joy spuse ofticată: —Nu aia. Cel care arată bine, a cărui prietenă l-a mușcat de deget. Ashling nu se simțea mai bine gândindu-se la Jack Devine. Abia ce începuse noua slujbă și nici unul dintre cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
singura persoană căreia nu părea să îi pese ce purta sau ce nu purta Clodagh. Și tu arăți foarte bine, îi spuse Ashling lui Dylan. Și chiar arăta, în costumul lui bleumarin și cămașă crem. — Ești o dulce, rânji el. —Afemeiat, auzi Ashling în ureche, atât de slab și neclar, încât aproape că îi venea să creadă că își imaginase, deși părea să vină din direcția lui Ted. Suntem gata? întrebă Dylan, uitându-se la ceas. —O secundă, spuse Clodagh, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
nu bea decât apă. Cu un bețiv mai poți sta de vorbă - îmi spunea el odată -, ba i se-ntâmplă să mai spună și el câte ceva, dar cine rezistă oare la conversația cu un jucător de cărți sau cu un afemeiat? Sub nivelul ei nu poate fi decât cea a unui amator de coride, culme și colac peste pupăză al stupidității.“ Pe mine, de altfel, nici nu mă miră această combinație a eroticului cu metafizicul, deoarece, după câte știu, cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
sînt agenți străini”, „Europa Liberă și celelalte, agenturi de spionaj”, Nicolae Manolescu, „veleitarul”, „marioneta cu sforile mînuite din afară”, o „biată scursură verde”, „biet geambaș de țară”, iar pastorul Tkes e calificat În acorduri scînteietoare drept „popă provocator, bețiv și afemeiat”. Spre finalul acestui nimicitor Allegro se intonează la clopote și sirenă de pompieri tema patriotică din care răzbate o sfîntă amenințare: „Așa după cum tot legionari au fost și părinții mai multor dizidenți de azi cărora le vom da odată numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mor pentru că așa merg lucrurile. Eu sînt un martor de care nu mai are nimeni nevoie, așa că, poate, mîine polițistul White o să-i cotonogească pentru dreptatea mea. Ed strînse pumnii. — White este o brută, o rușine pentru Poliție, un ticălos afemeiat și perfid! — Nu, este un tip care le spune lucrurilor pe nume și nu se uită În șase locuri Înainte să treacă strada. — Este un rahat. Mierda. — Atunci mierda ăsta e al meu! Exley, pe tine te cunosc. Nu dai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de trădare nu-l credem capabil. Bandiții răsăriți din țărînul român au fost cavaleri. Daca în privirea limbei a fost cu putință minunea ca geniul asimilant al graiului romanic să farmece * și pe aceste stârpituri, încît să-și uite păsăreasca afemeiată și scârboasă, în privința caracterului suntem învinși. Degeaba marele adevăr a lui Darwin se dovedește a fi absolut în privirea aceasta. Individul organic e după el rezultanta a două puteri opuse, principiul moștenirii, prin care calitățile și defectele trec asupra urmașilor
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , În Istoria românilor din Dacia Superioară (Viena, 1851-1852), cât și de maghiari, cum ar fi Csernátoni Lajos XE "Lajos" , secretarul particular al lui Kossuth XE "Kossuth" , care Îl descrie pe Nopcea ca pe un bețiv, afemeiat și cartofor, care Îi va conduce pe români pe căi greșite (dată fiind desemnarea sa, la Blaj, ca vicepreședinte al delegației românești trimise la Viena). Vezi Márczius Tizenötödike XE "Márczius Tizenötödike" , 1848, nr. 66. Jókai Mór XE "Jókai Mór" , A
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]