58,105 matches
-
preot și profet”, el nu e preot la fel ca preotul, nici nu este profet ca profeții Vechiului Testament...) ; el pierde în special din vedere funcția mijlocitoare a preotului și faptul că acesta este o imagine a lui Iisus Hristos - afirmă și susține teologul francez Jean Claude Larchet. Pe de altă parte, el pierde din vedere faptul că Liturghia euharistică este mai înainte de toate o actualizare (mai degrabă decât o comemorare în sens strict) a jertfei lui Hristos, care Își jertfește
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
Autorul are dreptate să evidențieze greșeala citirii „în taină” de către preot, a Rugăciunii euharistice, practică necunoscută de Biserica timpurie, și să pledeze pentru citirea cu voce tare (ceea ce fac din ce în ce mai mulți preoți) . Dar el merge, evident, mult prea departe atunci când afirmă că „se poate spune fără a exagera că [din cauza asta] lucrarea harului a dispărut din Liturghie” (p. 186), ca și rolul preotului însuși care devine neglijabil - remarcă același autor francez Jean Claude Larchet!... Se poate, de asemenea, regreta că Părintele
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
începe cu capitolul intitulat „Mitul comunitar”, p. 41-48) - Jean Claude Larchet. Subliniind, de asemenea, pe bună dreptate, că parohia nu trebuie să fie aplecată doar spre sine, părintele Alexandre pare totuși să piardă sensul a ceea ce înseamnă Biserica locală atunci când afirmă că „parohia se împărtășește din plinătatea bisericească și devine Biserică numai în măsura în care se transcende pe sine ca parohie” pentru a se uni cu alte parohii, parohia nefiind decât „o parte a Bisericii” (p. 101). Părintele Alexander Schmemann a fost observator
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di by http://confluente.ro/Parintele_profesor_alexander_schmemann_stelian_gombos_1337086317.html [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
consider pe Descartes primul Demiurg coțcar al conștiinței individuale și individualiste din epoca modernă. Pentru tânărul Descartes, conștiința individuală îi apare din întuneric, ca o fantomă, în sensul de spirit, născută din propria lui inimă, sau revelată “prin vis”, (după cum afirmă chiar el la 23 de ani), care coboră asupra lui ca un trăznet sub forma “Spiritului Adevărului” și îl întreabă: “Ce drum al vieții voi urma?”. Decartes are, de fapt, trei vise revelatoare - visează prima dată un pepene galben (pe
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
și al pământului, care după ce și-a desăvârșit Templul “cerului-pământesc” și-a încununat creația făcându-l pe om după chipul și asemănarea sa. Iată de ce “cogito” lui Descartes nu este decât proclamația singurătății omenești de azi care încearcă să se afirme pe ea însăși, fără misterul acestui Planetoid viu, fără misterul Trinității și fără Dumnezeu. Dacă în dacism, în iudaism sau în lumea greco-romană singurătatea se manifesta prin “plângerea nașterii”, prin “plânsul teurgic” sau prin “plângerea morților”, asta se datora faptului
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
de acest plagiat chiar în timpul vieții lui, iar acesta ar fi răspuns detractorilor lui printr-o scrisoare particulară, însă fără să dea o dezmințire formală, ci arătându-le doar deosebirile de concepție dintre el și Sf. Augustin. În scrisoare se afirmă că: “Sf. Augustin se folosește (în dialog cu fiul său) de acest principiu - “Știi că gândești? Știu!” - pentru a dovedi principiul certitudinii existenței noastre pe pământ și apoi pentru a putea vedea că există în noi o imagine a Trinității
UN TITAN AL ŞTIINŢEI UNIVERSALE SAU UN DEMIURG COŢCAR AL CONŞTIINŢEI INDIVIDUALE by http://confluente.ro/constantin_milea_sandu_1409143400.html [Corola-blog/BlogPost/357327_a_358656]
-
mii de oameni. Instituții ale statului român sunt împănate cu personaje care ar trebui sa plece în Rusia. Aceștia acuză fără nici un drept și irațional pe cei care fac referire la grupul de refugiați de război, că fac discriminare, când afirmă ca este posibil ca aceste grupuri de refugiați să fie înpănate cu teroriști. Avem în România resturi care nu au ce căuta în anumite instituții! România trebuie să facă o selecție drastică privind pe cine și în ce condiții sunt
INVAZIA EUROPEI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1716 din 12 septembrie 2015 by http://confluente.ro/viorel_muha_1442083655.html [Corola-blog/BlogPost/343468_a_344797]
-
impune. Această formă constă în faptul că sonetul trebuie să aibă (obligatoriu) 14 versuri, dispuse în două catrene și două terține. Și, ca aritmetica acestui gen literar să se exprime cu toată forța ei serială, fiecare vers trebuie să se afirme în dimensiunea a 11 silabe. E de remarcat că nu toate limbile au capacitatea de a acoperi versul sonetului cu 11 silabe, aparent obligatorii, cum s-a manifestat de la începuturile născocirii acestei forme lirice de către trubadurii italieni Pier delle Vigne
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/George_astalos_evocarea_unu_george_astalos_1392120592.html [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
ale volumului citat, ni se dezvăluie 366 de sonete care și-au propus și au reușit să-l farmece pe cititor, indiferent de gradul acestuia de sensibilitate. Personal, cu experiența pe care o am și cu sentimental precoce pentru sonet, afirm, fără teama de a exagera, că Theodor Răpan este, fără îndoială, cel mai important sonetist al poeziei de astăzi! George ASTALOȘ București 9 ianuarie 2014, Anno Domini Referință Bibliografică: George ASTALOȘ - EVOCAREA UNUI SONETIST DE EXCELENȚĂ - THEODOR RĂPAN / George Astaloș
THEODOR RĂPAN de GEORGE ASTALOŞ în ediţia nr. 1138 din 11 februarie 2014 by http://confluente.ro/George_astalos_evocarea_unu_george_astalos_1392120592.html [Corola-blog/BlogPost/364112_a_365441]
-
decât mine” sau - de ce nu? - „deosebiți de noi”. Cu siguranță că noi, la rândul nostru, suntem pentru ei rara avis, niște oameni deosebiți. Ducând sofismul la extrem, deosebirile care ne individualizează sunt o caracteristică într-atât de răspândită, încât putem afirma, fără teama de a greși, că avem cu toții același numitor comun: suntem fiecare de-alt-fel. Pentru noi, românii, popor adaptabil la tot și la toate, prin însăși esența ființei noastre, condamnarea asta „destinică” la diversitate sună aproape tragic. Iată că, din
DEOSEBIT DE... ALTFEL de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Deosebit_de_altfel.html [Corola-blog/BlogPost/345037_a_346366]
-
mai sunt cuvinte/ Și timpu-ți este inamic. (Nebunia culorilor). Astfel de stări sunt acaparatoare, ne încearcă pe toți într-un fel sau altul și știm fiecare că fără tristețe, fericirea nu ar mai avea sens. În poezia „Gând abrupt„autoarea afirmă răspicat: Sunt zile când universul întreg te-nspăimântă/ Și vulnerabil este sufletul întreg,/ Viața iubește vasul în care se-agită -/Inima ce bate singuratic în piept...// Cu toate acestea, asemenea stări, nu întotdeauna sunt fără ieșire. O ilustrare o găsim și
Plasa unei iluzii, de Tatiana Dabija. Recenzie, de Elena Buică – Buni by http://revistaderecenzii.ro/plasa-unei-iluzii-de-tatiana-dabija-recenzie-de-elena-buica-buni/ [Corola-blog/BlogPost/339353_a_340682]
-
curiozitate fără curioși. Nu se mai citește, nici măcar poeții între ei nu se mai citesc. Eu, Doamne, mă bucur că mă citesc soția și copii... Însă ea, Poezia, a rămas „doamna artelor”. Îți mulțumesc și pentru acest fapt. Romain Rolland afirma: „Când ordinea înseamnă injustiție, dezordinea e într-un fel un început de justiție.” Este, Doamne un paradox pe care l-au trăit oamnii în perioada comunistă. Injustiția „ordinii” comuniste am simțito cu toți. Am publicat câteva cărți, Doamne, pe care
O STAFIE TULBURĂ SPERANȚA, PIESĂ DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1871 din 14 februarie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1455427806.html [Corola-blog/BlogPost/373722_a_375051]
-
concluzie a unei asemenea discuții, nu poate fi decât acțiunea politică în societatea la care ne referim. O acțiune pluralistă ca punct de vedere și mod de activitate, dar îndemnată a fi națională și democratică în tot ceea ce are de afirmat. Îndemnată, nu dirijată; tocmai pentru că e vorba de oameni și mentalități care ne mai suportând dirijismul politic și căutând căile democratice ale vieții publice, trebuie obișnuiți să ceară de la politicieni oferta politică și să decidă asupra ei, exact cum ar
DESPRE SENSIBILITĂŢI DEMOCRATICE (13) – ÎNCHEIERE – CONCLUZIILE LE VOM TRAGE FIECARE DUPĂ ALEGERI... de CORNELIU LEU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_despre_sensibilitati_de_corneliu_leu_1357101975.html [Corola-blog/BlogPost/348780_a_350109]
-
Am văzut în el modestia și umilința omului care se consideră obișnuit în fața geniului Celibidache.” Veronica Pavel Lerner are puterea de-a se transpune complet în lumea ficțională la care se raportează, cu o angajare totală, după cum ea însăși recunoaște, afirmând:” atunci când sunt în poziția de consumator de artă, ca spectator sau cititor, intru complet în lumea fictivă care mi se oferă, mă las transportată în întregime dincolo de realitatea cotidiană și devin eu însămi personaj al acțiunii. “ Atunci când euforia transpunerii ia
O interesantă geografie a spiritului, de Anca Sîrghie by http://revistaderecenzii.ro/o-interesanta-geografie-a-spiritului-de-anca-sarghie/ [Corola-blog/BlogPost/339244_a_340573]
-
poată da naștere fiului lui Zeus.” În aceeași idee vă reamintesc că pe daci, în afară de denumirile de pelasgi și hiperborei, îi mai aflăm și sub alte denumiri, cum ar fi: arimi, arimani, arimaspi, arimphaei, rami sau râmi. În acest context afirma Grigore Ureche: „Noi de la Râm ne tragem”; de la Râm și nu de la Roma, după cum sper că ați observat! Adevărat, acest cult al dacilor era altfel decât religia creștină, decât religia în general. Religia s-a născut la popoarele semitice, care
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
ori nerecunoscând alte forme ale revelației Sale decât cele din creștinism. Așa se pare că ar sta lucrurile ori se vorbește că ar face unii teologi reprezentanți ai Creștinismului și ai Islamului, sau, mai bine explicat, oricare dintre cei care afirmă că forma lor religioasă e unica formă și care condamnă celelalte forme. Bunăoară, deși susțin că evreii, creștinii și adepții Islamului au cele trei religii bazate pe cărți de origine divină, aceștia din urmă, sub aspect doctrinar, percep creștinismul ca
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
după-amiaza zilei de 11 mai, la cimitirul Bellu, fiind înmormântat lângă fiul său, Alexandru, „țara pierzând, un mare poet, în sufletul căruia s-au reflectat toate aspirațiile neamului nostru” - spunea Bogdan Duică la înmormântarea ilustrului dispărut. Nicolae Iorga, „cel care afirma mai demult că «poezia lui Coșbuc este de o virtuozitate extraordinară», publica un necrolog încheat cu următoarele cuvinte: „Cel care a cântat toate vitejiile neamului, de la Gelu al legendei până la dorobanții din 1877, moare fără a fi văzut, cu ochii
Coşbuc – 150 de ani de la naştere „Cel care a cântat toate vitejiile neamului…” by http://uzp.org.ro/cosbuc-150-de-ani-de-la-nastere-cel-care-a-cantat-toate-vitejiile-neamului/ [Corola-blog/BlogPost/92418_a_93710]
-
pentru că, vrând-nevrând, cei care acced la Lira21, devin prieteni. Autorii Lirei nu încearcă doar idei amalgamate, ci descifrează concepte și își precizează poziția printre alte grupuri poetice. Încă din 2009, la nașterea primului cenaclu online interactiv, Lira 21, Cristina Ștefan afirma identitatea și scopul cenaclulu: “promovarea literaturii de bună calitate a tinerilor”. Ulterior, s-au adăugat și alte plaje de vârstă, ajungându-se, de la 13 la ... 80 de ani și chiar peste. În câțiva ani, acest cenaclu online și-a construit
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
acasă, pe tăpșan, ÎNAPOI LA CUVÂNT, amintindu-le de roua cuvântului bun și reavăn în prag de dimineață primăvăratică. Hotărârile se iau în chip democratic, în comun, prin chat ori prin întrunirea forumului. În 2011, Cristina Ștefan - inima acestui colectiv, afirma: “Prin voluntariat și efort personal al fiecărui admin, al fiecărui membru, site-ul Lira21 a devenit o școală blândă de poezie, dar analizează și alte genuri literare, proză, satiră, literatură pentru copii, teatru. Echipa a cooptat tineri talentați și membri
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 by http://confluente.ro/Un_florilegiu_liric_de_exceptie_antolo_cezarina_adamescu_1337168066.html [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
duce la bun sfârșit proiectul. Se pare că Viorel Roman s-a achitat, onorabil, de obligație, publicând, anul acesta, cartea de care ne ocupăm și pe care i-o dedică, în memoriam, prietenului său. În „Caietul Nr. 8”, Corneliu Leu afirma „... publicistica lui Viorel Roman circula astăzi foarte mult în cercurile academice și printre românii de pretutindeni, oglindind punctul de vedere personal al unui om ce caută resursele unui posibil progres pentru neamul său, dar care se exprima altfel, nefiind legat
BISERICA-STATUL de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/doina_dragut_1471930206.html [Corola-blog/BlogPost/352291_a_353620]
-
care-și dispută sau împarte situațiile, lucrurile etc. Abia venirea celui de al treilea îi așează pe copii în firescul existenței, în care lucrurile se împart la trei, după cum ne arată și pronumele personale: eu, tu și el. Teologia creștină afirmă și propune existența în Treime, ca chip al existenței depline. Oamenii sunt făcuți după chipul Preasfintei Treimi. Părintele Profesor Dumitru Stăniloae valorifică în pagini memorabile înțelegerea lumii după chipul Treimii Dumnezeiești. Relația dintre mine și tine este incompletă dacă nu
“MAI ÎNTÂI DE TOATE TREBUIE SĂ NE AŞEZĂM ÎN PROPRIA NOASTRĂ FIRE” – UN SCURT ŞI SUCCINT DIALOG DUHOVNICESC ŞI DE SUFLET ZIDITOR CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. CONSTANTIN COMAN... de STELIAN GOMBOŞ în ed by http://confluente.ro/_mai_intai_de_toate_trebui_stelian_gombos_1359377435_hirmr.html [Corola-blog/BlogPost/348873_a_350202]
-
să lucreze la Primăria Municipiului Oradea, iar eu am obținut prin concurs de dosare, catedră la Liceul Gojdu. Am spus atunci că aceasta este școală care mi se potrivește: marea majoritate a elevilor învățau bine și foarte bine. Pot să afirm că am adus un nou suflu la Gojdu, privind partea experimentală a biologiei. La una din sărbătorile „Zilelor Școlii” am fost caracterizată drept „eleganța calmă”. George ROCA: Eleganță calmă...! Frumoasă caracterizare, frumoasă sintagmă! În perioada cât ați funcționat ca profesor
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_rodica_dacin_guvernator_2010_2011_district_lions_124_romania.html [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
să lucreze la Primăria Municipiului Oradea, iar eu am obținut prin concurs de dosare, catedră la Liceul Gojdu. Am spus atunci că aceasta este școală care mi se potrivește: marea majoritate a elevilor învățau bine și foarte bine. Pot să afirm că am adus un nou suflu la Gojdu, privind partea experimentală a biologiei. La una din sărbătorile „Zilelor Școlii” am fost caracterizată drept „eleganța calmă”.De fapt sunt doar două publicații, una privind metodica predării biologiei: „Fiziologia aparatului osteo-muscular” (publicată
GUVERNATOR 2010-2011 „DISTRICT LIONS 124”- ROMANIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_rodica_dacin_guvernator_2010_2011_district_lions_124_romania.html [Corola-blog/BlogPost/356739_a_358068]
-
influențată de tehnologie și media socială care să facă mai mult sens pentru ei decît democrația tradițională cu care era obișnuită generația părinților lor? Încercînd să înțeleagă nemulțumirile tinerei generații, un articol din The Atlantic publicat chiar luni 9 noiembrie, afirmă, în acest sens, că generația tînără americană a devenit nu doar impacientata ci și intoleranță. Titlul articolului e sugestiv, The New Intolerance of Student Activism („Nouă intoleranță a activismului studențesc”). [Link: http://www.theatlantic.com/politics/archive/2015/11/the-new-intolerance-of-student-activism-at-yale
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/revolta-tinerilor-din-romania/ [Corola-blog/BlogPost/93892_a_95184]
-
în 1820 în vremea păstoririi lui Veniamin Costachi, foarte potrivit să fie mare lavră. Consecința: românii nu au nici un cuvânt de spus în conducerea Athosului, nu pot cerceta tezaurele din celelalte așezări, nu pot studia arhivele de documente! Dar aceasta, afirmă Sorin Ullea, „e o discuție la nivel de state, nu la nivel patriarhal”. (Interviu cu Sorin Ullea „Omul cu scara”, în Cotidianul, 8 iulie 2002, Litere, Arte, Idei, p.4). Sistematica prelungire a deplasărilor în străinătate cu bursa primită de la
ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEŞTI (1) de EMILIA ŢUŢUIANU în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1496735058.html [Corola-blog/BlogPost/366391_a_367720]