460 matches
-
un "ceva" aflat între triumf și durere. Că eu acolo i-am întâlnit chipul, în două zile la rând. Iar dacă nu vă edificați prin acest tip de "lectură", citiți-i repede "Icoana ciuruită" (în care chiar are un sumum aforistic despre frumusețe), ori "Lăsați-mi dragostea", sau "Dangăt de dor" și-apoi căutați-l din nou pe oriunde își leagănă inima - și-l veți vedea numaidecât pe Ionel Căpiță învăluit în nimbul de lumină, cum mi s-a arătat și
UN CLINCHET* DE DOR DIN DREAPTA PRUTULUI, CA RĂSPUNS LA DANGĂTUL DE DOR AL POETULUI BASARABEAN IONEL CĂPIŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 943 din 31 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361152_a_362481]
-
de invidiat. Poet cu imaginație debordantă, adeseori funambulescă, vervă ludică, spumă de comediograf. Totuși, una din dimensiunile definitorii, de maxim interes, ale acestei lirici, pare a fi reflexivitatea cu miez filozofic. Marile neliniști existențiale fac obiectul câtorva poeme remarcabile. Densitatea aforistică a acestei lirici e, pe alocuri, uimitoare. În poemul “Chibzuieli” fiecare vers este un aforism. Niciunul banal, niciunul plat sau inept. În fiecare lucește câte un ciob de înțelepciune. Unele sunt simple și monumentale, par cioplite în marmură: „Pomul Cunoașterii
BORIS MARIAN MEHR de ZOLTAN TERNER în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368356_a_369685]
-
un alt soare/ Când fără margini jubilau” (Neamului străbun). Fior și reverb simți când vorbești despre țară și neam, dar și când citești versuri care îți spintecă sufletul de dor și de jind. Adeseori, poetul strecoară meditații filozofice de tip aforistic, care pot fi însușite ca atare. Ex. „Un popor are renume când respectă înțelepții”; ș.a. Nu o dată, autorul invocă „Ziua Judecății” pentru acei trădători și jefuitori de țară: „Nu le pasă dacă țara a ajuns o colonie/ Pentru ei „patria-mamă
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
cunoștințe la care nu am ajuns prin știința experimentală, ci numai prin iluminare, pe căile științelor revelate. Acestea erau gândurile care m-au înconjurat după a treia lectură a volumului: Între expresie și adevăr, un volum de cugetări și definiții aforistice, scris în anul de grație 2015 de Alexandra Mihalache. Dar de ce a fost nevoie de trei lecturi? Aici ar fi câte ceva de povestit. Deși nu am scris niciodată aforisme sunt un cititor exersat în domeniu nu numai pentru faptul că
CALEA CUVÂNTULUI SPRE ÎNŢELEPCIUNE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368560_a_369889]
-
deconspira în același timp o comoară ascunsă”. Ce altceva este, oare, Adevărul ca poveste decât modularea extazului transcendenței în carnea catifelată a unei epici exemplare, ce transpune, inefabil, nevăzutul în văzut, indeterminatul în determinat, necuprinsul în spațiul minimal al enunțului aforistic. Theodor Baconsky observa, de altfel, că „Iisus Hristos fiind Cuvântul, descifrarea parabolelor este necesarmente logocentrică - dar deloc platonizantă - într-o totalizatoare armonie a contrariilor. Căci Domnul Iisus Hristos însuși Se prezintă (adică rămâne prezent) în atmosfera atemporală a pildelor: ambiguu
DESPRE PARABOLE ŞI PERICOPE PERCEPUTE CA ADEVĂRURI SACRE ÎN CONCEPŢIA FILOZOFICĂ A LUI ANDREI PLEŞU ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1293 din 16 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349295_a_350624]
-
site-uri (oare de ce n-am adapta la limba română și nu am spune “saituri”?). Românul s-a retrezit poet. Se scot versuri din scrinuri prăfuite, se apelează la amoruri defuncte, la deșeuri de sentimente, la rumegușul unor cugetări forțamente aforistice, se scot din saramura tradiției proze de tip Sultănica. La fel se întîmplă și la Golemul cu picioare de lut numit Agonia, care nu are nici un criteriu de cernere a valorilor. Tot așa în lîncedul și mediocrul Bocanc literar, văcsuit
CENACLURI VIRTUALE... SCRIITORI VIRTUALI de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348164_a_349493]
-
însă de forma donquijotismelor sale, Mircea Băduț are momente când devine filosofic, vorbind în parabole: "în lungul vremurilor neturbulente, traiectul civilizației umane e dat nu atât de voievod, cât de făuritorul de «obade»"(p.39) sau, în alt context, pur aforistic: "Liliputan = un hipopotam în miniatură și având culoarea liliacului." (p.102); În plină eră comunistă Marin Preda scria despre acea orânduire că ar fi șansa pitecantropului de a sui pe scena istoriei. Acum, democratizarea internetului, speculată comercial, cu involuția serviciilor
FLORIN-CORNELIU POPOVICI, DESPRE DONQUIJOTISME ANTROPOLEXICE de MIRCEA BĂDUŢ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/350161_a_351490]
-
a apărut în urmă cu două milenii prin înțelepții romani Iuvenal, Marțial, Horațiu și Ovidiu. Despre această formă literară concisă Lucian Blaga spunea că ” Un aforism e un simplu grăunte de metal nobil, dar poate avea greutatea unei lumi ... Literatura aforistică este sarea gândirii “. La care adaug, spunând că cel ce scrie cugetări este un donator de sânge la policlinica filosofiei. Cugetarea fiind o ancilla theologiae, până la un punct, devine tributară filosofiei fiindcă aceasta are nevoie de lumina aforismului. În aceste
CUGETAREA-ESENŢA FILOSOFICĂ A EXPRIMĂRII UNUI ADEVĂR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 381 din 16 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362063_a_363392]
-
parte din scrisorile sale, adresate unor personalități românești, oameni de litere, prieteni sau cunoștințe ca Lucian Blaga, Lucian Boz, Mircea Eliade, Ion Chinezu, Octav Șuluțiu, Ecaterina Săndulescu, Arșavir și Jeni Acterian, Bucur Tincu, George Bălan șîi alții, având o tentă aforistică, confesivă, unele scrisori conținând chiar date biografice. Lucian Boz, considerat de mine ultimul astru al universului cioranian (greșesc oare?) mi-a povestit adeseori despre prietenia sa cu Emil Cioran și despre ajutorul pe care acesta i l-a oferit în timpul
CIORAN CEL SINGUR... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365859_a_367188]
-
păsărești, trilurile de bucurie inaltoare până la ceruri, se aseamănă atât de bine cu limbajul poetic, părintele traduce și pune pe versuri cântecul păsărilor, imaginile minunate ale naturii și creației văzute de sus numai de ochii păsărilor și de imaginația bogată, aforistica a poetului. Altfel nu l-ar fi ascultat și înțeles păsările care nu au deprins încă limbajul omenesc atât de prozaic și profan din care a pierit misterele adânci ale visării și viziunilor îngerești, ale frumosului estetic și sacru: „Porumbelul
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
tele-culturalizată, plină de paradoxuri („Cei care nu au de lucru, fac demonstrații, cei care au de lucru fac greve”, ” Dacă vrei să fii în rând cu oamenii, treci la coadă”, „Toate generațiile sunt de sacrificiu”, „Cine pupă sus, scuipă jos”...) Aforistica lui Schor, etalată cu rigoare de metronom în paginile revistei israeliene „Expres Magazin” ilustrează dimensiunea tonic-înaltă a cugetării în zodia paradoxului și absurdului, amândouă nutrite din „virtuțile păcatului”. Și cum „ceea ce e frumos nu poate fi prea complicat”, cartea se
SĂ VEZI ŞI SĂ NU CREZI... SĂ FIM SERIOŞI ! de MIRCEA RADU IACOBAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365443_a_366772]
-
în final că îi este, „părinte biologic și spiritual”, sunt extraordinare pilde de existență umană, ingredientate cu expresii celebre ale marilor învățați ai lumii. Faptul că fiecare capitol cuprinde un amplu eseu (despre viață, destin, încrederea în sine, precum și concluziile aforistice ale omului care se apropie de nouă decenii de viețuire) dă un farmec aparte romanului aspra căruia, după ce l-ai citit cu sufletul la gură, ești tentat să revii si să-ți notezi idei cutezătoare spuse în cuvinte memorabile. Și
DUMITRU DĂNĂILĂ de TEO CABEL în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366554_a_367883]
-
dincolo, cealaltă aici, creând o sinteză a unei lumi proiectată dincolo de lume ca element recuperator, a dorinței de a predomina universul lui Dumnezeu prin Biserica Sa. Dialogul personajelor se află în raport la parole față de limbă, în care mesajul este aforistic și se bazează, uneori, pe precepte biblice. „Podul” din dramă este un univers al umbrelor, un fel de arcă, rătăcitoare între două lumi, unde personajele sunt reale, când ies din propria piele, pentru a trăi într-un dincolo existențial, plătind
DUMITRU VELEA-PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366593_a_367922]
-
arheologia și istoria veche a Dobrogei, bibliologia, civilizația greco-romană, dreptul român, filologia clasică, istoria, limba elina, limba latină, literatura comparată, literatura latină, literatura română, paremiologia, teologia. În domeniul creației literar-artistice a cultivat: poezia, portretul literar, românul, teatrul în versuri, memorialistica, aforistica. Dr. Olimpia Varga, Universitatea „Ovidius”din Constantă, în „Cuvânt înainte”, mărturisește că a încercat să caute și să adune în acest volum „cu sprijinul universitarului și scriitorului în discuție, aproape toate prezentările, portretele, articolele, cronicile, recenziile, paragrafele din dicționare consacrate
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
din sufletul lor către Poet și de la Poet către cititor. Universul tematic, modalitățile de expresie și formulele prozodice ale acestui volum relevă din plin o înnoire a formelor poetice cultivate de Răpan. De aceea recunoaștem în această ipostază inedită gândirea aforistică a sa: „Toată viața e o călătorie prin cărțile altora!” Acest adevăr stă, de fapt, la baza lucrării de față: 144 de poeme, cu 144 de opere grafice de Damian Petrescu! Un cerc perfect, deși concret el nu poate fi
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
revistă micile aventuri sentimentale de până atunci, cu un vag simțământ de culpabilitate și de izolare, după ce pusese punct unei relații. Vocea auctorială intervine permanent în poveste, relatând, la diferite moduri și timpuri, desfășurarea acțiunii, uneori cu inserții filozofice și aforistice. Uneori, autorul, în istorisirea sa, își trădează profesiunea, oferind amănunte tehnice privind amplasarea unui obiect sau acțiuni. Exemplu: Pompei privește cu interes la ceva care se află „într-o direcție orientată la 45 de grade față de locul în care se
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
și de idei cu decoruri adecvate și costume ce respectă adevărul istoric. Tablouri de o mare finețe și dramatism, autorul le coagulează atât prin explicațiile regizorale, dar mai ales prin dialogurile dintre personaje, încărcate de spirit filozofic, de esență, uneori, aforistică, emanând înțelepciune și echilibru estetic. Părți întregi din piesă urcă în metafizic, atât prin locul desfășurării acțiunii, dar și prin reacțiile psihologice ale personajelor, al atitudinilor față de mediu: „Să nu murdărim pământul și apa, că sunt sfinte și vii!” (Cioplitorul
XERXE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361725_a_363054]
-
dacă nu socotim marca subiectivității și facilitatea de a reformula, sistematiza și reorganiza într-un discurs propriu toate achizițiile de până acum ale științei literaturii.Totuși limbajul critic, chiar dacă specializat, are suplețe și proprietate.Eleganța expresiei ia adesea o turnură aforistică, semn de asumare reflexivă a actului teoretic: Poemul pare a fi o însemnare de caligraf, dar și un exercițiu de înseninare. Rigoarea și finețea sunt, în cazul lui Ion Popescu-Brădiceni, două forme ale spiritului critic care pune demonstrația și intuiția
ION POPESCU-BRĂDICENI- CRISTALIZAREA HAZARDULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361751_a_363080]
-
adesea figurat, o idee, și Impresii,substantiv femenin, care emană un efect lăsat în conștiință de un factor din afară. Încă din analita titlurilor ne dăm seama că ele au nu numai acel iz u-moristic ci și o substanță filozofică, aforistică, având la origini înțelepciunea populară. Cartea este structurată în opt secvențe ce se interferează în aceeași ideatică conceptuală a filozofiei care există acolo unde obiectul nu este nici lucru, nici eveniment,ci idee electrizată de o ironie ascunsă sub aparență
IOAN MARINESCU-PUIU- U-MOR DE RÂS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 369 din 04 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361763_a_363092]
-
limbii franceze, din care fluviul lingvistic românesc s-a alimentat selectiv până la refuz, atunci când a fost nevoie ca golurile să fie umplute. Ușoara ei asprime aproape lusitană, păstrează ceva din patina idiomului geto-dac, iar sporovăiala specific românească, plină de înțelepciuni aforistice și de veselă spontaneitate, o fac egală în sonorități cu incantațiile melodice ale italienei și spaniolei. Afinitatea ei firească față de nou, față de tehnicitate, și repeziciunea cu care adoptă toate neologismele de ultima oră o fac tot atât de modernă, tot atât de maleabilă și
REVISTA „BOGDANIA”, O PUBLICAŢIE LITERARĂ EDITATĂ LA FOCŞANI, AL CĂREI SCOP PRIORITAR ESTE PROMOVAREA CULTURII ŞI A GRAIULUI DULCE ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351871_a_353200]
-
restul vieții. A murit la 20 iunie 1995, fiind bolnav de Alzheimer. Din 1947, începe să se afirme ca scriitor francez, publică prima sa lucrare în franceză, pe care o rescrie în 1949. trebuie spus că stilul lui Cioran este aforistic, el este foarte concis în ceea ce exprimă, paradoxal în modul de a gândi, ceea ce face farmecul operei sale destul de restrânse. Până în 1987 publică o serie de cărți ăn franceză, este apreciat și primește elogii din partea unor prestigioși intelectuali francezi. A
EMIL CIORAN de BORIS MEHR în ediţia nr. 336 din 02 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351455_a_352784]
-
dincolo, cealaltă aici, creând o sinteză a unei lumi proiectată dincolo de lume ca element recuperator, a dorinței de a predomina universul lui Dumnezeu prin Biserica Sa. Dialogul personajelor se află în raport la parole față de limbă, în care mesajul este aforistic și se bazează, uneori, pe precepte biblice. „Podul” din dramă este un univers al umbrelor, un fel de arcă, rătăcitoare între două lumi, unde personajele sunt reale, când ies din propria piele, pentru a trăi într-un dincolo existențial, plătind
DUMITRU VELEA, PODUL UMBLĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351036_a_352365]
-
Publicat în: Ediția nr. 1008 din 04 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului * Noaptea, trec pe curat... nopțile albe! Costel Zăgan * Insomnie, în numele tău voi dormi și la noapte! aforism de Costel Zăgan din Inventeme Costel Zăgan * Sforăit: monolog nocturn. definiție aforistică de Costel Zăgan din Definiții eretice * Toată ziua-s fericit că-s român; noaptea, aștept să-mi revin! aforism de Costel Zăgan din Inventeme * Lectura precipită noaptea: în stele! aforism de Costel Zăgan din Inventeme * Luna-i epitaful... nopții! aforism
DESPRE NOAPTE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352140_a_353469]
-
Inventeme * Luna-i epitaful... nopții! aforism de Costel Zăgan din Inventeme * Nopțile albe sunt zilele de lucru ale poetului. aforism de Costel Zăgan din Inventeme * Luna trezește semnele de punctuație ale... nopții! * Luna este purtătorul de cuvânt al nopții. definiție aforistică de Costel Zăgan din Inventeme * Prinde aurora și pune-i ochelarii de... noapte! aforism de Costel Zăgan din Inventeme * Hainele demodate ale nopții Cad stele de pe sânii tăi femeie firmamentul discret ți-l descheie poezie de Costel Zăgan din Interludiu
DESPRE NOAPTE de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1008 din 04 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352140_a_353469]
-
scrie, dorea să moară. A ars repede, s-a mistuit din cauza temperaturii înalte la care a trăit. A fost covârșit de iubire, de frumusețea femeii, de poezie, era înțelept ca un om bătrân și bun. Poemele sale, în parte, sunt aforistice. Mare păcat că s-a dus prea repede. S-a grăbit. Boris Marian Referință Bibliografică: Două portrete / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 301, Anul I, 28 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Boris Mehr : Toate Drepturile
DOUĂ PORTRETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 301 din 28 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356450_a_357779]