669 matches
-
caută un vers, vei fi avar, vei fi vandal ori gotul săltat pe-un armăsar. El țopăie, el râde de toate și de tot, Primarul îl întreabă cât cere pe un tort Făcut cu miere groasă adusă din Tashkent, Ne-afumă cerșetorii cu Vogue, Camel și Kent. Din Kentucky revine , repatriat, un om, El poartă-n brațe, umed, un taciturn somon. Eu mă visez pe-o punte de pachebot uzat Ce pare că se duce la fund, neîntrebat. Oprește-te, Diavol
DRACUL ROŞU de BORIS MEHR în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363053_a_364382]
-
te lasă să lenevești în pat. Zilnic găsești câte ceva de făcut. Bunica Floarea strânse totul de pe masa pe care bunicul Constantin o cără împreună cu canapelele în chiler. Se adunară cu toții în odăi, sub lumina chioară a lămpilor care mai mereu afumau sticla. Merseră cu toții la culcare. A doua zi trebuiau să o ia de la capăt. Unii cu munca prin gospodărie, sau cu aratul pământului și pregătirea ogorului pentru semănat, alți cu școala. Trebuia semănat grâul de toamnă. Și așa i se
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
trecerea dintre ani. Vede și câțiva tineri, copiii colegilor tatei. Face cunoștință cu ei. Toți sunt însoțiți! Doamne, cum se simte! Mai bine rămânea în balconul ei cu bradul împodobit, urmărind pe geam șirurile de petrecăreți și artificiile explozive care afumă cerul orașului în noaptea aceasta. - Hei, Dora! Clipește zâmbind. E Marcel, ce surpriza! Nu l-a mai văzut de ceva timp pe colegul din clasa paralelă de la liceu. Auzise de la colegi că optase pentru o carieră în armată. Dar, asta
REVELION de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362406_a_363735]
-
te lasă să lenevești în pat. Zilnic găsești câte ceva de făcut. Bunica Floarea strânse totul de pe masa pe care bunicul Constantin o cără împreună cu canapelele în chiler. Se adunară cu toții în odăi, sub lumina chioară a lămpilor care mai mereu afumau sticla. Merseră cu toții la culcare. A doua zi trebuiau să o ia de la capăt. Unii cu munca prin gospodărie, sau cu aratul pământului și pregătirea ogorului pentru semănat, alți cu școala. Trebuia semănat grâul de toamnă. Și așa i se
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
de brumă, au început să capete nuanțe ruginii. Toamna s-a făcut stăpână peste natură. „Pe prispă, ca movili de aur, Stau păpușoii dezghiocați. Răsună mugetul de taur Pe câmpii goi și depărtați. S-aprinde focul sub o leasă, S-afume prune de uscat. În vie, poama e culeasă Și florile s-au scuturat. Iar teascul strugurii îi stoarce Și curge-mbătătorul must. O fată gânditoare toarce, Privind spre drumul cel îngust”. Coadă mare la cuptorul de uscat prune al Bucuricăi
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
votareFebril, de nu știm câte săptămâni,În diasporă, nu e de mirare,Lucrează excelent (fără gargare)Democrația, la noi, la români, Dar mai ales la câte-o adunare,Vorbim pe rând să ne-auzim mai tare,Civilizat, adicătelea toți,Cam afumați de micii pe grătare,De Murfatlar, Fetească, Dealu’ mare,Ca niște...precum suntem, patrioți,Ce am ajuns, luptând, peste hotare!Acuma ne aflăm în confruntare,Politica pe pâine o păpăm,Dar dup-atâtea sticle și pahareMereu se naște-aceeiași întrebare:Cu
VALERIU CERCEL [Corola-blog/BlogPost/367940_a_369269]
-
rog ca Providența să-mi mai lase puțin răgaz Să gândesc șisă judec în tihnă sfârșitul... Recunoaștere vărului meu Gheorghiță Vlaicu Îți amintești de varnița lui nea Vică? Deasupra ei, pe coastă, era un nuc Mare și umbros, cu frunzele afumate De la focul de varniță - altfel roditor Era pe timpul când nucile se dezghioacă Eram mai mulți copii atunci, nu mi-i mai Amintesc pe toți, aruncam cu bolovani Și reteveie de lemn de nuc și măr și Salcie uscate, în nucul
ION DOREL ENACHE ANDREIAŞI (1948-2006) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366808_a_368137]
-
la bucătărie - și nu este o înjosire că a trecut la bucătărie, ci este ceva propriu femeii, pentru ca bărbatul să poată fi liber să rezolve probleme în afară. Și Ionel s-a dus la serviciu. Dar ea, nepricepută, emoționată, a afumat mâncarea și se văita că ce o să zică Ionel. Conștiinciozitatea asta care este mare dar de la Dumnezeu pentru tot omul! Și a venit Ionel. Și ea, cu plânset și vaiet, i-a spus: “Dragă Ionele, am afumat mâncarea”. “Lasă, dragă
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
nepricepută, emoționată, a afumat mâncarea și se văita că ce o să zică Ionel. Conștiinciozitatea asta care este mare dar de la Dumnezeu pentru tot omul! Și a venit Ionel. Și ea, cu plânset și vaiet, i-a spus: “Dragă Ionele, am afumat mâncarea”. “Lasă, dragă, nu mă interesează. Dar de ce nu te-ai gândit la mine toată ziua? Asta mă interesează pe mine”. Ei, asta o să ne întrebe Dumnezeu, Care ne-a dat inimă puternică ca să pricepem cerurile, veșniciile, să contrazicem răul
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
la bucătărie - și nu este o înjosire că a trecut la bucătărie, ci este ceva propriu femeii, pentru ca bărbatul să poată fi liber să rezolve probleme în afară. Și Ionel s-a dus la serviciu. Dar ea, nepricepută, emoționată, a afumat mâncarea și se văita că ce o să zică Ionel. Conștiinciozitatea asta care este mare dar de la Dumnezeu pentru tot omul! Și a venit Ionel. Și ea, cu plânset și vaiet, i-a spus: “Dragă Ionele, am afumat mâncarea”. “Lasă, dragă
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
nepricepută, emoționată, a afumat mâncarea și se văita că ce o să zică Ionel. Conștiinciozitatea asta care este mare dar de la Dumnezeu pentru tot omul! Și a venit Ionel. Și ea, cu plânset și vaiet, i-a spus: “Dragă Ionele, am afumat mâncarea”. “Lasă, dragă, nu mă interesează. Dar de ce nu te-ai gândit la mine toată ziua? Asta mă interesează pe mine”. Ei, asta o să ne întrebe Dumnezeu, Care ne-a dat inimă puternică ca să pricepem cerurile, veșniciile, să contrazicem răul
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
și cu vechime pe baltă. Ginerele meu Marian, se instalase pe post de paharnic și asistent la grătar. Ne-am întins păturile și am asezat grătarul dupa indicațiile soției, “șefa noastra de trib” - în așa fel încât să nu ne afume, adică să fie în curent și totuși cărbunii să ardă bine. În calitatea de fochist, Marian a rămas să se ocupe de grătar, mici și fripturi, iar fetele - Dana și Veronica -, se îndeletniceau cu pregătirea aperitivelor. Toată gașca lui Baboi
PICNIC de STAN VIRGIL în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367113_a_368442]
-
mireasă, Natura la Blagovește, O recoltă generoasă Pentru toamnă prevestește. Când vremea se răcorește, Iar floarea-n pomi este ninsă, Iarna se mai prelungește Și recolta-i compromisă. Via, pomii din livadă, Vite din gospodărie, Casă, curte și ogradă, Se afumă cu tămâie. Să alunge-n depărtare, Molime și duhuri rele. Grădini de-a fi roditoare Și sănătoase vitele. Mormintele-n cimitire Se sapă și se îngrijesc, Spre a morților cinstire, Ce-n loc de veci se odihnesc. Prin tradiție creștină
„BLAGOVEȘTE DEZLEAGĂ LA PEȘTE -TRADIȚII DE BUNA VESTIRE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368654_a_369983]
-
în odaie, desfăcu lada de zestre și luă salba de icușari și i-o dădu bărbatului. Tudor duse salba bucuros țiganilor și plecă la treburile lui. țiganii începură iar cioca-boca, cioca-boca pe nicovalele lor, apoi dă-i cu foalele, se afumară, se mânjiră cu cărbuni peste tot și, după câtva timp, iar îl chemară: -Boiarule, ce ne facem, că tot nu ia fiertură! -Vă omor, ...vă sărindarul mumilor voastre de boaite, cum să nu ia ,mă, fiertură? -Poți să ne omori
AURUL LUI DURAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363630_a_364959]
-
curată pe el, iar felul în care se hrănea, o făcea mai mult să nu moară cu zile, nicidecum că ar fi asimțit senzația de foame. Lângă icoana sfântului Dumitru, căci avea și praznicul în această zi, era o poză afumată în care recunoșteai cu greu pe tânărul ofițer de jandarmi Andrei Apostol și pe Leana lui Pandele poștașul, pe care tot satul a crezut-o până și după moarte ca pe o femeie credincioasă și supusă bărbatului. Lui Andrei, probabil
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
rotocoalelor de fum cenușiu care urcau destul de repede pe gaura coșului, prin care cobora un lanț cu zale din fier forjat, agățat de-o bară pătrată din metal, pe care se vedeau șiruri de mânătărci, bureți și ciuperci puse la afumat. A luat vătraiul și a-nceput să strângă cioturile unul peste altul, care au început să scoată o puzderie de scânteii, auzuindu-se din când în când trosnituri răzlețe, ca dovadă că-n lemne se mai păstrau stropi de apă. O
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
la bucătărie - și nu este o înjosire că a trecut la bucătărie, ci este ceva propriu femeii, pentru ca bărbatul să poată fi liber să rezolve probleme în afară. Și Ionel s-a dus la serviciu. Dar ea, nepricepută, emoționată, a afumat mâncarea și se văita că ce o să zică Ionel. Conștiinciozitatea asta care este mare dar de la Dumnezeu pentru tot omul! Și a venit Ionel. Și ea, cu plânset și vaiet, i-a spus: “Dragă Ionele, am afumat mâncarea”. “Lasă, dragă
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
nepricepută, emoționată, a afumat mâncarea și se văita că ce o să zică Ionel. Conștiinciozitatea asta care este mare dar de la Dumnezeu pentru tot omul! Și a venit Ionel. Și ea, cu plânset și vaiet, i-a spus: “Dragă Ionele, am afumat mâncarea”. “Lasă, dragă, nu mă interesează. Dar de ce nu te-ai gândit la mine toată ziua? Asta mă interesează pe mine”. Ei, asta o să ne întrebe Dumnezeu, Care ne-a dat inimă puternică ca să pricepem cerurile, veșniciile, să contrazicem răul
IN MEMORIAM – PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT ARSENIE PAPACIOC (1914 – 2011) DE LA MĂNĂSTIREA „SFÂNTA MARIA” TECHIRGHIOL [Corola-blog/BlogPost/349251_a_350580]
-
din cauza întreruperii somnului Rocar plecă să execute porunca. De data asta cu o remarcabilă viteză fiindcă sarcina cu ulciorul îi plăcea foarte mult. Celălalt ucenic, Rogvaiv, primi poruncă să pună de o papară cu ouă de prepeliță și niște mușchiuleț afumat de batal, lângă care să fie un boț de brânză de burduf, dar și niște cârnăciori de mistreț, o mămăligă de mei, plus ceva acritură. - Hai, noroc frate Huni, cum îți mai merge, ce mai face alde fii-tu, da
DERANJUL FARAONULUI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1297 din 20 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349363_a_350692]
-
fumează în mașina înghețată. Ne-am luat fiecare câte o cafea și așteptam să plecăm. -Hai, nene, că-ți dau în plus, numai du-mă odată! îi strig îngrijorată pentru soarta jumătății mele de porc. -Îți las un jambon pentru afumat? mă întreabă, la al doilea apel, vărul meu. -Da, lasă-mi! -E bun la vară, cu roșii... -Seo, du-te tu până ajung eu, și fă-l așa cum zicea taicu când trăia! o rog pe soră-mea, aflată deja la
TĂIEREA PORCULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344443_a_345772]
-
deplină înțelegere: pe cei vii nu am cum să-i alung „din peisaj”, iar pe cei dragi nu mi-i poate lua nimeni, niciodată. După petrecere, ne luăm lădițele cu...carne, caltaboși, cârnați și le punem în mașină. Lăsăm la afumat jambonul și câțiva cârnați. Prin geamul aburit, familionul rămas ne face cu mâna. Stau în față, că sunt mai grăsuță și riscăm să forțăm arcul de pe roata din dreapta, spate. Adorm liniștită pe știrile de la Radio Timișoara. Mi-e așa de
TĂIEREA PORCULUI de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344443_a_345772]
-
a morților etc. Considerând că fumul rezultat de la aprinderea focurilor nu era suficient pentru alungarea gângăniilor, a rozătoarelor și a șerpilor care, în această zi, ieșeau din ascunzișurile lor, se confecționau făclii din cârpe îmbibate în motorină cu care se afuma toate anexele gospodăriei. Surprinzător sau nu, acest obicei este consemnat și în Transilvania și Banat. Beția rituala Beția rituala ce constă în a bea 40 sau 44 de pahare de vin, în această zi, face trimitere, din păcate, la o
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
nu de țăran. Așadar, bărbatul pune boii la căruță, urcă plugul în atelaj, după care vine femeia înarmata cu tămâie, apa sfințită și un buchet de busuioc, da ocol de trei ori carului în timp ce le stropește cu agheasma și le afuma cu tămâie, rostind cuvintele: „Cât de curată este tămâia și agheasma, atât de curați să fiți voi (plugarii) și să umblați nedespărțiți la arăt și să nu dați de strigoi sau moroi să vă facă vreun rău”. În fața boilor se
MACINICII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347635_a_348964]
-
sănătate, cu atmosfera de familie cu temeiuri strămoșești? Nu pot să mă abțin și să nu zic: Ce de bunătăți făcea mama acasă! Ce sarmale, ce caltaboș, ce piftii, ce cârnați, ce cozonac!... Și ce jambon știa să facă tata! Afumat cu rumeguș de lemn după ce era pus la sărat, apoi dat cu boia și usturoi. Ce ciudă aveam întotdeauna fiindcă nu puteam să mă satur pe deplin din niciun fel de mâncare, căci trebuia să las loc și celorlalte bunătăți
ÎNTRE DOUĂ LUMI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350127_a_351456]
-
după ce Hobza a fost îngropat, abia acasă Hob- zoaica a văzut că n-a urmat-o. Nici eu, pierdut printre oameni și cu gândul la moșu’, n-am observat asta. A doua zi de dimineață, când a venit să-și afume bărbatul - de fapt, să-i tămâ- ieze mormântul -, l-a găsit lungit pe pământul reavăn cu botul întins spre crucea de lemn scrijelită strâmb și inegal, privea trist în gol, nici nu s-a uitat la ea. Cu greu l-
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]