474 matches
-
probabil ei nici nu își dau seama de ceea ce fac. Adulții nu au timp să îi educe, învățându- -i să discearnă binele de rău. Îi lasă să crească asemenea buruienilor! Vă arăt colții pe post de Nera când este doar afurisită și mă întorc la mine, cea de pe bicicletă. pedalând alenic ca să nu dau în hârtică, boala incurabilă a leneșilor. Nu este chiar o bicicletă normală din acelea fabricate ca să te așezi pe șa, ci una care te silește să stai
MERIŢI SĂ FII SPECIALĂ ÎN VIAŢA UNUI BĂRBAT (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349682_a_351011]
-
de Bucurii urma să-și hrănească surorile cu muzică lunară Melpomene contempla oglinzi nebuloase când scotocea prin garderobul ticsit să aleagă-o Mască Tragică potrivită Interpreta își ascundea suferința, Tragediaiubirii pierdute pe veci Polyhymnia în Galeșă Stare era încurcată și-afurisit înnodată Se-ndrepta galeș spre piscina adâncă și mută să se-mbăieze în Poezia cea Sacră Ea, Cea a Multor Imnuri se simțea prihănită Terpsichore n-avea chef să plutească la o altă repetiție Urma a Dansa cu Lira magică
JURNALUL CU VISE AL JULIEI MAY DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350286_a_351615]
-
pătrundea în plămâni și, în următorea secundă, corlata s-a lăsat într-o parte, se apropia de el să-l strivească, că abia a reușit să-și pună o mână peste frunte ca să se apere, dar și-a revenit instantaneu. „Afurisita de ea!... nu are de gând să mă lase? S-a pus pe capul meu. Ce și-o fi zis ștrengărița?...” Parcă o aud strigând:„Pe el că l-am răpus. Acum e-al meu. Nu mai scapă!” A mai
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
AICI! UITAȚI-VĂ...AICI! (Face cu mâna înspre pirați disperat) Fir-ar a dracu de brichetă! Din cauza ei nu mă pot vedea... Repetă gestul încrezător de mai devreme. Echipajul nu reacționează.) Au orbul găinilor sau ce? America lor de pirați afurisiți. Cred că tot pământul e al lor. Eu n-am să mă las...AUZIȚI! N-AM SĂ VĂ DAU PĂMÂNTUL ȘI LIBERTATEA MEA, NICIODATĂ! Eu sunt un nobil. Ca nobil voi cutreiera lumea de la un cap spre celălalt. V-o
SHĒNGCÚN de ALEXANDRU CRĂCIUN în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349332_a_350661]
-
tu să fii neicuță”, „Plâng mamele la icoane”, „Vreau să fiu o soacră bună”, „Dragoste, floare cu spini”, „Neicuță, vorbele tale”, „Mama mea, scumpă comoară”, „Măi primare, măi primar”, „De n-ar fi pe lume dor”, „Măi Costică, pădurar”, „Inimă afurisită”, „Uite, neica trece dealul”, „Doamne la dușmanii mei”, „Câte-am pătimit și-am tras”, „Roata vieții”, „De-acasă când vine dorul”... Pe cât farmecă, fără nicio șovăire, toate cântecele interpretei Elisabeta Turcu, pe atât farmecă omul Elisabeta Turcu, argeșeancă neaoșă, frumoasă
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
cafea și fuma tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de scandal, îl lua în spinare și îl arunca direct în stradă. Din acest motiv, îi știau toți de frică și porecliseră birtul “La unguroaica afurisită”. Nimeni nu sufla în fața ei. Nici acum nu-mi dau seama cum a ajuns bunicul verișorului meu de i-a sucit mințile și a adus-o la mare, în calitate de soție de vaporean. Poate a cucerit-o cu meseria aceasta, căci
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361868_a_363197]
-
Mărțișor vine cu Primăvara că așa i-a spus Moș Vreme! Împărăteasa și cei doi se uitară nedumeriți la Ghiocel, care le mai zise: - Așa scrie în cartea lui Moș Vreme: că numai Primăvara va izgoni Iarna... - Ce-ai zis? Afurisit obraznic! Ar trebui să te transform într-un bulgăre de gheață, că și eu pot să fac vrăji ca stăpâna ta. Cei doi se repeziră la Ghiocel și începură să-l lovească, trântindu-l la podea. - Lăsați-l să vorbească
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
numai stăpânei mele, Primăvara! - Aaa! răcni turbată împărăteasa. Dușman nenorocit! Îmi calci împărăția, mi-aduci o veste rea, iar eu, ca o nebună, doresc să-mi fii iubit? În temniță cu tine! Nu știu ce mă reține să te prefac în sloi afurisit. L-ar fi strâns de gât, l-ar fi biciuit cu harapnicul dintr-o suflare, l-ar fi prefăcut într-un bolovan de gheață, sau de piatră, sau într-un vierme pe care l-ar fi înghețat, apoi l-ar
MĂRŢIŞOR-18 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366015_a_367344]
-
păgubos. O altă cravată îți puteai cumpăra oricând dar carnetul, odată pierdut, nu îl mai puteai înlocui, odată cu pierderea lui pierzându-ți și calitatea de membru u.t.c. Nu-și amintea ca primul angajament solemn, să fi fost la fel de afurisit. Mai afurisit decât jurământul militar. Afurisit și utopic. În cei șapte ani trecuți, doar la început se străduise să fie drept, cinstit, modest, curajos și combativ, ca să nu mai vorbim de cauză, făclie, spirit revoluționar, consacrare... de care nici măcar nu
XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689]
-
altă cravată îți puteai cumpăra oricând dar carnetul, odată pierdut, nu îl mai puteai înlocui, odată cu pierderea lui pierzându-ți și calitatea de membru u.t.c. Nu-și amintea ca primul angajament solemn, să fi fost la fel de afurisit. Mai afurisit decât jurământul militar. Afurisit și utopic. În cei șapte ani trecuți, doar la început se străduise să fie drept, cinstit, modest, curajos și combativ, ca să nu mai vorbim de cauză, făclie, spirit revoluționar, consacrare... de care nici măcar nu își amintea
XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689]
-
cumpăra oricând dar carnetul, odată pierdut, nu îl mai puteai înlocui, odată cu pierderea lui pierzându-ți și calitatea de membru u.t.c. Nu-și amintea ca primul angajament solemn, să fi fost la fel de afurisit. Mai afurisit decât jurământul militar. Afurisit și utopic. În cei șapte ani trecuți, doar la început se străduise să fie drept, cinstit, modest, curajos și combativ, ca să nu mai vorbim de cauză, făclie, spirit revoluționar, consacrare... de care nici măcar nu își amintea. Nu reușise să ducă
XIV. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365360_a_366689]
-
putut fi înfrângerea resemnării lui. În fapt nu era vorba nicicum de resemnare ci de amânarea oricărei decizii în ceea ce îi privea. Intrase într-o nouă sesiune de examene și urma ca după numai trei zile să susțină cel mai afurisit examen posibil. * Învățase. Refuzase să simtă oboseala nopților nedormite. Îi erau îndeajuns două, cel mult trei ore de somn în decursul a douăzecișipatru de ore. Cele trecute, ce se petrecuseră, îl stârniseră. La seminar, în decursul anului, îi declarase profesoarei
XXVIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365386_a_366715]
-
și ploaie, O să-ți spun: Și cu pietroaie, Tunetele ... Cântă-n cor, Fulgere, Se-aprind din nor, Toarnă apa cu găleata, Unde-i mama, Unde-i tata, S-a lăsat și cu futrună, Tot pământu' îl adună, Ah, ce nor afurisit, Chiar în țeastă m-a trăsnit!... -Zici că-i nor?.... Chiar esti trăsnit!.. Este Luna-n asfințit! Valeriu Cercel
CONTRAZICERE (FABULǍ) de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1004 din 30 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365126_a_366455]
-
o stea căzătoare Mult prea temătoare că Terra dispare. Veșnic bulversate de idei marxiste Țările corupte, imperialiste, S-au impus prin forță, nu au remușcare, Peste continente fără apărare. INIMI ȘI SUFLETE Suflete pribege, deseori rănite De zbaterea lumii prea afurisite, Rătăcesc haotic sub picuri de ploaie, Rareori mai ard, nu mai sunt văpaie Înimi fără vină, ades oropsite De reguli nedrepte și nesăbuite, Rămân neștiute și abandonate În restriștea lor pier neconsolate. PENITENȚĂ IPOCRITĂ La ce bun dorința Trădarea să
CHEMAREA LA JUDECATĂ – POEME (2) de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366650_a_367979]
-
-ți mai fac și ție zile fripte. - Rătăcim aiurea prin ținuturile astea blestemate fără să știm măcar ce vrem. - Dacă tu nu știi, eu știu. Și mai tacă-ți fleanca, de nu vrei să te-alegi cu mutra turtită. - Tot afurisit ai rămas. Nu poate omu' să-ți spună ceva că-ți și sare țandăra! - Ai grijă, s-ar putea ca țandăra asta să fie groasă cât parul și de ți-o-ntind pe spinare, nu văd pe unde-ai mai
CARTEA CU PRIETENI- CORNEL ARMEANU de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351770_a_353099]
-
în casă cu mine nu locuiești!” Un oltean trecea pe-o vale Cu muierea după el; Când deodată vede-n cale Un soldat cam prichindel. - Bună ziua, măi cătană! Unde-mi mergi așa grăbit? Să trăiți! La garnizoană; Păi, un trin afurisit ... Îl pierdui chiar de sub nas, Chip nu fuse să-l mai prind; Să merg pe jos ... mi-a rămas, Ah!... că-mi vine să și plâng. - Ca să vezi! ... te-ntârziară? - Nene, sunt niște orbeți! Trebuia s-ajung de-aseară. - Mă
PARODII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 790 din 28 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351998_a_353327]
-
au relaxat și m-au deconectat total de la acțiunea propriu-zisă. Deja pierdusem arma care, în mod sigur, gâdilase tânăra femeie pe anumite zone sensibile. Da, ar fi fost nevoie de alte mângâieri fierbinți, dar lipsite cu desăvârșire de neliniștitorul "ioi!"... Afurisită nație de femeie cu acel "ioi,ioi,ioi!" atât de surprinzător și dezarmant pentru mine în o primă audiție! M-am ridicat, furios pe mine, rușinat de neputința mea, cu pumnii strânși, încercând să-mi revin. - Hei, lasă! Nu te
IOI, IOI, IOI! ÎN PRIMĂ AUDIŢIE (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 338 din 04 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351379_a_352708]
-
Tuf contribuie în mod capital și Maica Păianjen, care își va „trăda” colegii din conducerea S'uthlam, bazându-se pe un argument neașteptat: „Nu știu dacă există un om incoruptibil, dar, dacă există vreunul, acela ești tu, Tuf. Ultimul inocent afurisit. Erai dispus să pierzi totul pentru ea, zise femeia, arătând către Distrugere. Pentru o pisică. Pentru un parazit amărât ... ”. Maica Păianjen este cea care-l salvează în acel moment pe Tuf de lăcomia colegilor ei, înlesnindu-i fuga de pe S
A FI SAU A NU FI DUMNEZEU? PEREGRINĂRILE LUI TUF – PRIMA EPOPEE SPAŢIALĂ A LUI GEORGE R.R. MARTIN de DORU SICOE în ediţia nr. 797 din 07 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345526_a_346855]
-
fost și multe bucurii. De pildă, imediat după 1990, după ce o cam pățisem în vara lui 1989 cu “Doina ” lui Eminescu. L-am rugat pe Ion Caramitru s-o spună acolo, în Bucovina. Și era pe atunci un prim secretar afurisit care a aflat și a folosit pretextul să mă radă. Norocul meu că am avut replică. Am zis: “Domnule, am făcut acest gest ca să nu se creadă că ceea ce se spune la Chișinău - adică ce spunea poezia Doina - e interzis
INTERVIU CU SCRIITORUL ŞI OMUL POLITIC GEORGE MUNTEAN (17 NOIEMBRIE 1932 – 01 IUNIE 2004) de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 876 din 25 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354922_a_356251]
-
în ce tot mai puțin mă hrănesc din litere și-s mai sătul ca un flămând ce crapă de osânză dar voi sfârși într-un poem și ce?! - veti spune: - mare... brânză! meditez la ploaia asta: ce-o să crească păpușoiul! afurisit, fiind de-o viață și având scuipat la furcă, le răspund cum știu mai bine: - nașpa brânza, iote... ștoiul! Referință Bibliografică: e... mortală / George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 874, Anul III, 23 mai 2013. Drepturi de Autor
E... MORTALĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 874 din 23 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/346159_a_347488]
-
cei străini Că sunt lupii acestui pământ! Urlat-au la lună chiar și la stele Și au arătat lumii că-s lupii eterni Și i-au convins cu vorbele lor grele Că-s lupii cei noi, aceia moderni. Acele bipede afurisite Știut-au că norodul ăsta nu-i prost Și s-au străduit ca să-l ajute Atât cât se poate, să-i facă un rost Lupii, găsind că asta-i povară, S-au strâns într-un sfat mult ticluit Formându-și
LUPII ROZII de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 2283 din 01 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370362_a_371691]
-
împăcat cu Dumnezeu și ar fi renunțat la toate viciile tinereții. Astfel, într-o seară, pe terasă, dedându-se la băutură, dintr-odată un vînt violent îi răstoarnă ulciorul de vin. Poetul se supără și-i adresează Creatorului un catren afurisit. Dumnezeu se supără și îl ponegrește pe Khayyám,dar acesta continuă să aibă vorba îndrăzneață. Atunci, Domnul îl iartă, fața lui Omar se luminează, iar inima i se purifică, în timp ce un alt catren, de data asta favorabil, își ia zborul
OMAR KHAYYÁM- RUBAIATE TRADUCERE DIN PERSANĂ DE PROF. GHEORGHE IORGA, USR BACĂU de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369330_a_370659]
-
cafea și fuma tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de scandal, îl lua în spinare și îl arunca direct în stradă. Din acest motiv, îi știau toți de frică și porecliseră birtul “La unguroaica afurisită”. Nimeni nu sufla în fața ei. Nici acum nu-mi dau seama cum a ajuns bunicul verișorului meu de i-a sucit mințile și a adus-o la mare, în calitate de soție de vaporean. Poate a cucerit-o cu meseria aceasta, căci
DULCE COPILĂRIE . (DIN CICLUL AMINTIRI ALE COPILĂRIEI ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1093 din 28 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353350_a_354679]
-
cafea și fuma tacticoasă o țigară, că atunci când se îmbăta vreun consumator și avea chef de scandal, îl lua în spinare și îl arunca direct în stradă. Din acest motiv, îi știau toți de frică și porecliseră birtul “La unguroaica afurisită”. Nimeni nu sufla în fața ei. Nici acum nu-mi dau seama cum a ajuns bunicul verișorului meu de i-a sucit mințile și a adus-o la mare, în calitate de soție de vaporean. Poate a cucerit-o cu meseria aceasta, căci
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346950_a_348279]
-
piele cu tot. Puneți penele peste ălelalte, în tinda beciului, - le spuse el, cu dojană. Luă apoi un șomoiog de paie și se șterse pe cracul de la pantaloni, pe care i-l stropise cu sânge găina porumbacă. - Și moartă, tot afurisită fusăși!, dojeni el, găina, care se zbătea un pic mai încolo. Plecă apoi la treburile lui. Îl luă pe Mărin, băiatul Anicăi și intră cu el în fierărie. Are de dres ceva, la căruța lu' Goace. Mărin începu să tragă
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]