202 matches
-
Răstignirea grea pe Cruce/ și rana văzătoare o străluce/ pînă se-închide roza-însîngerată./ Cît mă seduci? zeiță adorată/ anat-emheb (cu lance scut secure)/ să mă întorci în Ugarit o dată/ toți morții tăi orînduiți să-ndure/ exodul meu și tirsul de agată/ vecia sîngelui vergin să bată“ (Sînge). Sînt, apoi, „anxioasele“ și „epigonele“ pietre (semi)prețioase (agatul, opalul, ametistul, malahitul și jadul), florile (azaleea, „orbita sexului“, agava, crinul, tuberozele), lexicul, fermecător în arhaicitatea sa, al unei limbi bogate, ca de pagină cronicărească
Urmuz din Galaad by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/2743_a_4068]
-
descrie și Ernest Jünger în jurnalul său, Pagini din Kirchhorst. Coliba din vie (Anii de ocupație), mica minoritate mazuriană este împinsă către extincție. Smarzowski alege ca substanță de contrast a acestei sistematice razii genocidare o poveste de dragoste între Roza (Agata Kulesza), soția unuia dintre acești mazurieni mort în război ca soldat german și un soldat polonez în Armia Kraiowa, armata de eliberare poloneză. Cu cât ceea ce se întâmplă în jur devine mai atroce, de la violurile colective, la execuțiile sumare și
Trandafirii sălbatici by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4123_a_5448]
-
am. Am descoperit că există o modalitate tainică de a fi fericit într-un mod foarte ciudat: acela de a munci. D.P.: Cea mai mare bucurie a oricărui creator... M.P.: A, asta zici tu, care tocmai ai terminat un roman, Agata murind. Romanul te-a chinuit, ai muncit ca un apucat la el, și-n același timp ai fost foarte fericită. Vezi? E o formă de a fi fericit de unul singur... D.P.: Stările pe care le exprimi în mai toate
Marta Petreu by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/13691_a_15016]
-
Marius Chivu Intâmplarea face ca în decurs de numai două săptămâni să scriu despre încă un roman scris de un poet. Ca și Dora Pavel, care până la Agata murind mai scrisese o carte de proză, Nichita Danilov iese pe piață cu prima parte a unui roman după ce în 1996 debutase și în proză cu volumul Nevasta lui Hans (Editura Moldova). Privind și mai în perspectivă, Andrei Bodiu a
Fantezii în fond by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11946_a_13271]
-
peste câmp. După trei zile și trei nopți au găsit locul. Era în amurg și prinsese iarăși să ningă. Bicele pocneau în lehamite și cîte-un căluț fornăia din nările încinse. Preotul, adâncit în gânduri, număra metanii dintr-un șirag de agată. Pietrele vișinii se loveau între ele cu un mic sunet dulce, tremurat, pipăite de degetele cu falange păroase, din care unul era doar un ciot, ale popii. Arătătorul mâinii drepte i se uscase și-i căzuse în câteva clipe în
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
drepte i se uscase și-i căzuse în câteva clipe în tinerețea lui, când, călugăraș cu tuleie de barbă, atinsese prima dată sfârcul unei femei, spurcîndu-și jurământul de curățenie și neprihănire. Acum ciotul începuse să-l mănânce, și boabele de agată îl înfiorau ca altădată mura cea obraznică a țâței. În clipa când, speriat, începuse să-și șoptească repede-n barbă rugăciuni de alungare a Necuratului, zări ruina. Lumina șters în câmpul sângeriu, ca ultimul colț de măsea din gura unei
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
veșnic ochii. Iar apoi mica noastră procesiune se urnea din nou, mereu în aceeași ordine, scrutând flacăra lichidă din depărtări și strângând genele, între care ni se puneau fulgi de curcubeu. Și ce peisaj urieșesc se străvedea sub podeaua de agată lichidă! Ce continent scufundat! Munți albaștri, cu mii de creste învelite în ceață, fluvii mai late decât Amazoanele, câmpuri cu o floră necunoscută, păscute de libelule cu ochi omenești... Lighioane de bestiar forfotind prin codri care, deși nesfârșiți, aveau fiecare
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
mari pe obraji, răsfrângând fiecare-n sticlirea ei cuplul străluminat. Pluti și el prin gelatina acelui spațiu obscur, se văzu la picioarele giganticului monument, simți pe piele presiunea strivitoare a privirilor albastre și căzu în genunchi pe dulcea podea de agată a încăperii. "Doamne, deschide-mi ochii, ridică-mi vălul de pe față! Fă-ma părtaș la minunea de ne-nțeles a căilor Tale!", murmură el, neînsemnat și umil ca un purice străveziu de plante. "Dăruiește-mi pacea Ta, îmbracă-mă-n
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
le făceam cu plăcere și seriozitate, având deseori spectatori familia Profir care-mi aprecia hărnicia și priceperea, dar ceea ce mă încălzea la lucru și-mi îndulcea orele de oboseală peste puterile mele era prezența unei copilițe cam de vârsta mea, Agata Profir, școlăriță, care era certată câteodată de părinți sau de bunicii ei că stă prea mult în preajma mea și că neglijează lecțiile. Dar copila venea întotdeauna după ce-și termina de scris și învățat temele. Mângâierile mele acolo au fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
părinți sau de bunicii ei că stă prea mult în preajma mea și că neglijează lecțiile. Dar copila venea întotdeauna după ce-și termina de scris și învățat temele. Mângâierile mele acolo au fost glastrele cu mușcate ale doamnei Profir și Agata cu ochi și părul negru. Am lucrat mult și greu aproape toată vara. În oraș bântuia tifosul. Într-o dimineață, am plecat de acasă ceva mai obosit și ziua a fost grea, meșterul a observat că am ceva, că nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
să pri mească vreun onorariu pentru activitatea lor. Cu alte cuvinte, asistența juridică e gratuită. Dă roată litierei. O lege imperfectă de la bun început, deoa rece nu declară nule acțiunile contrare prevederilor ei. Se oprește să examineze mai îndeaproape o agată. Parcă se văd cele nouă muze. Și Apollo, cu lira. Nu pare să fie meșteșugul cuiva, ci mai degrabă un fenomen spontan al naturii. Incredibil! Petele sunt dispuse în așa fel încât fiecare dintre muze își are trăsăturile distinctive. Se
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
sustrase. Numai că, așa cum l-am văzut făcând mai apoi În momentele de reflecție, cu cealaltă mână scoase din jiletcă o cutie mică de aur și argint, poate o tabacheră sau o cutiuță de medicamente, cu capacul Împodobit cu o agată. Pe masa barului ardea o lumânare mică de ceară, și Agliè, ca din Întâmplare, apropie cutioara de ea. Am văzut că la căldură agata nu se mai distingea și În locul ei apărea o miniatură foarte fină, În verde-albăstrui și auriu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
aur și argint, poate o tabacheră sau o cutiuță de medicamente, cu capacul Împodobit cu o agată. Pe masa barului ardea o lumânare mică de ceară, și Agliè, ca din Întâmplare, apropie cutioara de ea. Am văzut că la căldură agata nu se mai distingea și În locul ei apărea o miniatură foarte fină, În verde-albăstrui și auriu, reprezentând o păstoriță cu un coșuleț de flori. O Învârti Între degete cu o devoțiune absorbită, ca și cum ar fi răsfoit o carte de rugăciuni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
să fii gelos pe tatăl ei/reședința ei din Aspen/câinele ei. Lauren este atât de puțin disponibilă, Încât chiar și atunci când mergi tu În vizită la ea, la ușă Îți răspunde Întotdeauna altcineva. De obicei Îți deschide menajera ei, Agata, care este poloneză și se Îmbracă numai În alb - pantofi albi, pantaloni albi, cămașă albă - și care Îți spune „Domnișoara Lauren coboară imediat. Pe cine să anunț?“, de parcă nu era nimeni așteptat În acest moment neprevăzut. În timp ce aștepți, Agata te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
ei, Agata, care este poloneză și se Îmbracă numai În alb - pantofi albi, pantaloni albi, cămașă albă - și care Îți spune „Domnișoara Lauren coboară imediat. Pe cine să anunț?“, de parcă nu era nimeni așteptat În acest moment neprevăzut. În timp ce aștepți, Agata te servește cu ceai proaspăt de salvie. În bucătărie se află Întotdeauna un vas cu astfel de ceai care stă cald pe cuptor, În caz că Lauren are chef de o cană cu ceai pe la 3 dimineața. Agata o venerează pe Lauren
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
moment neprevăzut. În timp ce aștepți, Agata te servește cu ceai proaspăt de salvie. În bucătărie se află Întotdeauna un vas cu astfel de ceai care stă cald pe cuptor, În caz că Lauren are chef de o cană cu ceai pe la 3 dimineața. Agata o venerează pe Lauren deoarece o lasă să-i poarte bijuterile prin casă atunci când face curățenie. — Poate ar trebui să mergem să vedem dacă e cineva jos acum, adăugă Marci. O gură de ceai de salvie s-ar putea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
dacă e cineva jos acum, adăugă Marci. O gură de ceai de salvie s-ar putea să-mi facă bine la mahmureala asta. Chiar atunci, Lauren patină Înapoi spre noi. Se cocoță pe brațul divanului. Zicea careva ceva de ceaiul Agatei? Întrebă. Acum Îl aduce sus. —Grozav! exclamă Marci, cu ochii sclipind de entuziasm. În mod evident, ea o venera pe Lauren chiar mai mult decât o venera Agata. Hunter, Sylvie zicea că pleci la Paris săptămâna asta, spuse Lauren. Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
spre noi. Se cocoță pe brațul divanului. Zicea careva ceva de ceaiul Agatei? Întrebă. Acum Îl aduce sus. —Grozav! exclamă Marci, cu ochii sclipind de entuziasm. În mod evident, ea o venera pe Lauren chiar mai mult decât o venera Agata. Hunter, Sylvie zicea că pleci la Paris săptămâna asta, spuse Lauren. Da, de fapt plec pentru câteva săptămâni, răspunse el. Ai putea avea grijă de scumpa mea soție? — Am auzit pe cineva spunând că o să fie la Paris? Era Sophia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
Totul va fi bine, Sylvie, nu te mai agita atâta, Încetează. Și acum, ia spune-mi, pe cine altcineva mai Îmbrac pentru Oscaruri? Nu am avut inima să-i spun: „pe nimeni”. — Domnișoară Sylvie! Domnișoarăăă! se jeli menajera lui Lauren, Agata, la telefon, după două zile. Vocea Îi era sugrumată de lacrimi. S-a dus! S-a dus! — Ce vrei să spui cu asta? am Întrebat-o. Agata părea incredibil de tulburată. —Lauren s-a Întors acasă de la Tokyo. Apoi a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
să-i spun: „pe nimeni”. — Domnișoară Sylvie! Domnișoarăăă! se jeli menajera lui Lauren, Agata, la telefon, după două zile. Vocea Îi era sugrumată de lacrimi. S-a dus! S-a dus! — Ce vrei să spui cu asta? am Întrebat-o. Agata părea incredibil de tulburată. —Lauren s-a Întors acasă de la Tokyo. Apoi a spus că iese afară pentru cinci minute și... și nu s-a mai Întors. Pașaportul ei nu mai e, d-d-d-dar... plângea Agata, de-abia o Înțelegeam. Păi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
cu asta? am Întrebat-o. Agata părea incredibil de tulburată. —Lauren s-a Întors acasă de la Tokyo. Apoi a spus că iese afară pentru cinci minute și... și nu s-a mai Întors. Pașaportul ei nu mai e, d-d-d-dar... plângea Agata, de-abia o Înțelegeam. Păi, poate e În vacanță, am sugerat, Încercând să nu-mi trădez propria Îngrijorare. Nu pleacă niciodată fără ca eu să-i pregătesc valiza. Ea nici nu știe măcar cum să facă o valiză. ÎhhhÎÎÎh! Cred că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
o Înțelegeam. Păi, poate e În vacanță, am sugerat, Încercând să nu-mi trădez propria Îngrijorare. Nu pleacă niciodată fără ca eu să-i pregătesc valiza. Ea nici nu știe măcar cum să facă o valiză. ÎhhhÎÎÎh! Cred că a murit! —Agata! i-am tăiat-o repede. Asta nu e adevărat! Dar, domnișoară, și-a lăsat toate bijuteriile acasă, se Înecă Agata cu un suspin. Întotdeauna Își ia cu ea În vacanță bijuteriile! Fără o geantă plină ochi cu bijuterii, o vacanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
eu să-i pregătesc valiza. Ea nici nu știe măcar cum să facă o valiză. ÎhhhÎÎÎh! Cred că a murit! —Agata! i-am tăiat-o repede. Asta nu e adevărat! Dar, domnișoară, și-a lăsat toate bijuteriile acasă, se Înecă Agata cu un suspin. Întotdeauna Își ia cu ea În vacanță bijuteriile! Fără o geantă plină ochi cu bijuterii, o vacanță pur și simplu nu mai era o vacanță, dacă erai Lauren Blount. Agata avea dreptate: bijuteriile dezvăluiau totul. În mod
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
a lăsat toate bijuteriile acasă, se Înecă Agata cu un suspin. Întotdeauna Își ia cu ea În vacanță bijuteriile! Fără o geantă plină ochi cu bijuterii, o vacanță pur și simplu nu mai era o vacanță, dacă erai Lauren Blount. Agata avea dreptate: bijuteriile dezvăluiau totul. În mod oficial, Lauren dispăruse. 23tc "23" Răzbunarea vine din Irantc "Răzbunarea vine din Iran" „S-AU ÎNTÂLNIT LA O PETRECERE și s-au căsătorit În trei zile. Sâmbătă, Sophia D’Arlan, din Paris și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
-o și au achitat-o, iar la urmă sala a strigat: Jos Bastaky! Dar mama l-a întrebat cu nerăbdare pe musafirul nostru, cum se face că încă tot n-au deschis cufărul străinului. — Cum se face însă, scumpă doamnă Agata - i-a întors o conu Costache, prefăcându-se mirat - că dumneata le afli pe toate chiar înaintea mea? Știa prea bine că răspunsul sunt servitorii, pe care și doamnele Bucureștilor și Poliția îi folosesc pe post de ziar de dimineață
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]