KorAP: Find »[drukola/base=aglutinant & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...5 6 7 ...12 >

298 matches

Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748

groenlandeza O Groenlanda (Danemarca); numită de populația autohtonă kalaallisut ("limba poporului") familia eschimo-aleută, ramura eschimo, grupul inuit; polisintetica; ergativă; aproape că nu are cuvinte compuse latină 132. guaraní O Paraguay / N Argentina, Bolivia, Brazilia familia amerindiana, ramura tupi, grupul tupi-guarani; aglutinanta, cu silabe deschise (nu se termină în consoana) latină 133. gujarati O India (Gujarat, Dadra și Nagar, Haveli, Daman, Diu) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian occidental alfasilabară gujarati, apropiată de devanagari, dar fără linia continuă caracteristică 134. gun (gungbe

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
El Salvador; este o limbă izolată geografic de restul limbilor maya, atipica limba amerindiana, ramura maya; accentuala; ergativă; SVO latină 146. hurită LM , Orientul Apropiat antic, începtul mîl. ÎI i.C. proto limba ce stă la originea limbilor din familia caucaziana; aglutinanta; ergativă silabarică cuneiforma akkadiana și idiograme sumeriene 147. iakută (sakha tyla) OR în Republică Sakha (Iakuția) din Siberia (Federația Rusă) familia altaica, ramura turcica, grupul turcic siberian de nord; aglutinanta, armonie vocalica; fără gen gramatical; SOV chirilica, cu cinci litere

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
proto limba ce stă la originea limbilor din familia caucaziana; aglutinanta; ergativă silabarică cuneiforma akkadiana și idiograme sumeriene 147. iakută (sakha tyla) OR în Republică Sakha (Iakuția) din Siberia (Federația Rusă) familia altaica, ramura turcica, grupul turcic siberian de nord; aglutinanta, armonie vocalica; fără gen gramatical; SOV chirilica, cu cinci litere suplimentare 148. ibanag N Filipine (Isabela și Cagayan) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez; VSO latină 149. iberă LM, Peninsula Iberica, coasta mediteraneeana, pînă în sec. I - ÎI d.C.; înlocuită

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
indo-europeană, limba mixtă provenită din spaniolă și ebraica (iudeo-romanică); SVO + VSO silabica latină, dar și ebraică, greacă, chirilica (în funcție de țară în care este vorbită) 166. japoneză (nihongo) O Japonia limba izolată; posibilă înrudire cu coreeană; posibilă apartenența la familia altaica; aglutinanta, SOV; tipologie ritmica morica (moraică) proprie mixtă: ideografica (kanji) și fonetică-silabarică (hiragana, katakana) 167. javaneza (bahasa Jawa) N Insula Java (Indonezia), Malaisia, Singapore, Olanda familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul indonezian de vest tradițională proprie de proveniență indiană, notata și cu

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
inuktun); în groenlandeza semnifică "limba poporului" familia eskimo-aleută, ramura eskimo, grupul inuit; polisintetica; ergativă latină 173. kalanga (ikalanga) O Zimbabwe; Botswana familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină 174. kalmîkă OR Rusia (R. Kalmîkă) familia altaica, ramura mongola, grupul oirat; aglutinanta, SOV latină (în trecut), chirilica 175. kamba N Kenya; Tanzania familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu kikuyu-kamba; prepoziții; SVO latină 176. kanembu N Ciad, Niger, Nigeria familia nilo-sahariană, ramura sahariana occidentală, grupul kanuri latină adaptată 177. kannauji N India (regiunea

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
subgrupul bantoid) + alte limbi bantu + franceză, portugheză, engleza latină și mandombé (scriere tip silabar, inventată în 1978 pentru a transcrie mai multe limbi africane) 200. kîrgîza O Kîrgîzstan / N Tadjikistan, China, Afghanistan, Rusia familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak meridional; aglutinanta, armonie vocalica; SOV; adj. - subst. arabă (în trecut), latină, chirilica cu litere suplimentare 201. klingoniană limba artificială imaginara creată de Marc Okrand, folosită în filmul Star Trek. aglutinanta; OSV; sintaxa asimilată celei a limbilor amerindiene latină 202. komi O Republică

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
N Tadjikistan, China, Afghanistan, Rusia familia altaica, ramura turcica, grupul kiptchak meridional; aglutinanta, armonie vocalica; SOV; adj. - subst. arabă (în trecut), latină, chirilica cu litere suplimentare 201. klingoniană limba artificială imaginara creată de Marc Okrand, folosită în filmul Star Trek. aglutinanta; OSV; sintaxa asimilată celei a limbilor amerindiene latină 202. komi O Republică Komi și regiunea Perm (Federația Rusă); împreună cu udmurta formează ramură permiana a familiei uralice; cuprinde komi-ziriana (limba oficială cu numele simplu komi în Republică Komi, Federația Rusă), komi-permiak

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
centrul Suediei, trece prin nordul Norvegiei și Finlandei și se oprește în extremitatea peninsulei Kola, din Rusia; nouă dialecte vii, reciproc inteligibile + două dialecte dispărute; majoritatea vorbitorilor bilingvi; tipărituri din 1619; asemănări cu finlandeză familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul finic; aglutinanta, SVO (datorită contactului cu limbi indo-europene) latină, chirilica (Rusia) 214. latină LM; neolatina O Vatican; pătrunderea italicilor în peninsula în două valuri successive (latino-falisco-siculă = "italica occidentală" după 1500 i.C. și osco-umbriană = "italica orientala" către 1000 i.C.); treptat, latină

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
au stabilit în Europa; primul text - un discurs funebru de la sfîrșitul sec. XII - începutul sec. XIII; circa 250 de cuvinte moștenite din limba uralică primitivă; printre dialecte: transilvănean, secui și graiul ceangău în Moldova. familia uraliană, ramura fino-ugrică, grupul ugric; aglutinanta, armonie vocalica; SOV + ordine liberă latină 234. makua N Mozambic, Malawi, Tanzania familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu latină 235. malaeza (bahasa Malaysia) O Malaysia, Brunei, Singapore / N Indonezia, Thailanda familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul malaez; SVO; indoneziana este în

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
malayalam O India (Kerala, Lakshadweep, Pondicherry) familia dravidiana, ramura meridionala, grupul tamil-kannada; SOV alfasilabară malayalam < grantha < brahmi 237. malgașa O Madagascar; izolată de celelalte limbi austroneziene; apropiată geografic de limbile negroafricane familia austroneziana, ramura malayo-polineziană occidentală, grupul barito oriental; VOS; aglutinanta; sintetică și accentuala sorabe (de origine arabă - în trecut), latină (din 1823) 238. malteza O Malta; singură limba semitica din Uniunea Europeană; origine arabă + superstraturile italian (sicilian) și, în mai mică măsură, francez; considerată și dialect al limbii arabe, forma creola

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Ins. Marchize, Tahiti) familia austroneziana, ramura malayo-polineziene oceanice, grupul polinezian, subgrupul tahitian; morica; fără scriere, sistem de frînghii cu noduri (în trecut); latină 246. mari (ceremîșă) O Republică Mari El (Federația Rusă) familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul fino-parmian, subgrupul fino-volgaic; aglutinanta; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, chirilica 247. marshalleza (ebon) O Insulele Marshall/Nauru; limba vernaculara; două dialecte: ratak și ralik familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul micronezian; reduplicare cu rol gramatical; SVO latină 248. marwari N India (Rajasthan, Haryana, Gujarat, Sindhi

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
latină 248. marwari N India (Rajasthan, Haryana, Gujarat, Sindhi), Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul central; considerată și dialect hindi; SOV devanagari, mahajani 249. maya Națională Mexic / OR Guatemala / N Belize, Honduras, El Salvador familia amerindiana, ramura mayan, grupul yucatec; ergativitate; aglutinanta; polisintetica; proto-maya: VOS cu posibilitate de schimbare VSO proto-maya: hieroglifica logosilabarică în care simbolurile grafice pot fi folosite ca logograme sau că silabe (glife maya); perioadă coloniala și postcolonială: latină 250. mehri N Yemen, Oman, Kuweit; limba în pericol de

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
nauruana O Nauru familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul oceanic micronezian transcriere latină 263. navajo N SUA (Arizona, Colorado, New Mexico, Utah), Mexic (Chihuahua, Sonoră), vorbită de cel mai mare trib indian nord american familia amerindiana, ramura na-dené, grupul athapascan meridional; aglutinanta și polisintetica; tonala; SOV transcriere latină 264. ndebele O Africa de Sud (Transvaal) și Zimbabwe; unii consideră ndebele de Transvaal și ndebele de Zimbabwe două limbi distincte, iar alți lingviști le consideră două dialecte zulu familia nigero-congoleză, ramura benue-congoleză, grupul bantu; SVO

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
transformat într-o limbă germanica diferită, afrikaans familia indo-europeană, ramura germanica, grupul occidental; accentuala; SVO + V2 + SOV + VSO latină 267. neneț N Rusia (Siberia); două varietăți: de pădure și de tundra familia uralică, ramura samoeda, grupul de nord; armonie vocalica; aglutinanta chirilica 268. nepaleza (nepali) O Nepal, India (Sikkim) / N Bhutan, Brunei familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul indian pahari; SOV devanagari 269. newari (nepal bhasa) N Nepal; a fost O în Nepal sub dinastia Malla, pînă în sec. XVIII familia sino-tibetană

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Rusă) / N Osetia de Sud, Georgia, Turcia familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian oriental; SOV chirilica + o literă proprie (æ) 281. ostiacă (khanty, xanti) N Rusia (Siberia, cursul inferior al fluviului Obi) familia uralică, ramura fino-ugrică, grupul ugric, subgrupul ob-ugrian; aglutinanta; armonie vocalica; SOV; adj. - subst. latină, chirilica 282. palauana O Palau / N Guam, Insulele Mariane familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul occidental; VOS latină; silabar japonez katakana 283. pali LM; o prakrită apropiată de sanscrita; primele texte budiste, tipitaka, s-au păstrat

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
cu funcție mnemonica 285. pampangan (kapampangan) OR Filipine familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez de nord, subgrupul luzon central; VSO; adj. - subst. silabar de probabilă origine indiană; latină 286. pangasinan OR Filipine (provincia Pangasinan) familia austroneziana, ramura malayo-polineziană, grupul filipinez; aglutinanta; VSO latină 287. panjabi (punjabi) O India (Panjab/Punjab, Chandigarh, Delhi, Haryanaa) / N Pakistan; în unele clasificări punjabi este inclus printre limbile lahnda din Pakistan, un continuum lingvistic care nu include însă și punjabi vorbită în India; familia indo-europeană, ramura

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
persana orientala (Afganistan), tadjica (Tadjikistan), hazaragi (Afganistan), aimak li hazara (Hazaristan), buharică (Israel, Uzbekistan), hehwari (Pakistan), darwazi (Afganistan), pahlavani (Afganistan) familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian; SOV; subst. - adj.; s-a îndepărtat de tipul flexionar originar, devenind analitică cu trăsături aglutinante persana, perso-arabă (patru semne consonantice suplimentare), chirilica 295. pirahă una dintre cele mai interesante limbi din lume; 250 de vorbitori monolingvi în opt așezări pe rîul Maici, afluent al Amazonului (Brazilia); cea mai simplă limba din lume din perspectiva fonologica

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
are cifre; nu posedă cuvinte pentru a exprima culorile; cei mai puțini termeni de înrudire din lume; lingvistul Daniel Everett este considerat cel mai bun specialist în pirahă amerindiana izolată; număr mic de foneme, dar grad înalt de variație alofonică; aglutinanta cu numeroase afixe; are sufixe care exprimă evidență (de exemplu că vorbitorul este foarte sigur de ceea ce spune); cel mai simplu sistem pronominal din lume, pronumele personale fiind împrumutate din nheengatu, o lingua franca din zona; limba fără structura recursiva

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
ale lumii (pastori nomazi) marea familie uralo-altaică, familia turcica, ramura de S-V (oguz); SOV arabă adaptată 302. quechua O Bolivia, Peru, Ecuador / N Argentina, Chile; cea mai răspîndită limba amerindiana; lingua franca a civilizației incase familia amerindiana, ramura quechua; aglutinanta; SOV "scriere" quipu (sistem de frînghii înnodate, de culori diferite); scriere ideografica locală quillca, fără separarea cuvintelor, rîndurile în continuare, de la stînga la dreapta și invers; transcriere latină 303. quenya limba artificială imaginara, creată de romancierul și filologul John Ronald

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
de la stînga la dreapta și invers; transcriere latină 303. quenya limba artificială imaginara, creată de romancierul și filologul John Ronald Reuel Tolkien; inspirată din finlandeză, latină și greacă; limba a elfilor din Middle-earth limba sintetică, avînd în același timp trăsături aglutinante și flexionare două sisteme de scriere inventate: sărați și tengwar 304. quiché N Guatemala amerindiana din familia maya, grupul quiché-man; ergativă hieroglifica ideofonografică (în trecut), latină 305. rajasthani O India (Rajasthan și Madhya Pradesh); Pakistan familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
173, 209, 213, 224, 237, 238, 239, 240, 241, 243, 245, 252, 253, 255, 256, 260, 265, 267, 273, 283, 285, 289, 302, 304, 309, 310, 339, 341, 345, 347, 351 afrocentrism 208, 209, 217 Agent 56, 94, 96, 201 aglutinant 49, 50, 55, 58, 59, 61, 62, 72, 73, 74, 77, 80, 86, 88, 89, 90, 91, 139, 168, 174, 176, 177, 179, 188, 195, 203, 222, 224, 232, 237, 238, 241, 242, 244, 245, 246, 247, 248, 249, 250

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
202, 203, 204, 205, 318, ~ accentuala 86, 87, 238, 247, 250, 253, 257, 264, 268, 279, 280, 281, 282, 283, 287, 289, 293, 299, 303, 304, 307, 308, 311, ~ activă (duală) 94, ~ acuzativă 56, 72, 94, 95, 96, 142, 255, ~ aglutinanta 49, 58, 59, 61, 62, 72, 74, 77, 80, 86, 88, 89, 90, 91, 168, 177, 179, 188, 203, 222, 224, 232, 237, 238, 241, 242, 244-252, 255, 256, 259, 263, 264, 266, 268, 269, 272, 273, 277, 279, 283

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
64, 71, 75, 76, 79, 80, 87, 93, 96, 106, 113, 114, 124, 129, 132, 133, 136, 158, 172, 185, 186, 196, 200, 204, 210, 227, 229, 231, 270, 288, 292, 353, 357, 362, ~ actanțială 93, 94, 96, ~ acuzativă 96, ~ aglutinanta 174, 251, ~ analitică 68, ~ centrifuga (descendentă) 96, ~ centripeta (ascendentă) 96, ~ deschisă 82, ~ de suprafață 76, ~ dialectala 19, ~ ergativă 94, 96, ~ filogenetica 220, ~ fonologica 19, 216, 275, ~ genealogica 121, ~ gramaticala 19, 49, 58, 76, 106, 112, 115, 116, 164, 215, 222

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
tigre 169, 170, 309, 322 tigrinya 170, 265, 309, 322 tik 121, 140 tip 26, 27, 28, 29, 36, 50, 55, 56, 57, 59, 63, 64-85 passim, 90, 101, 114, 126, 127, 139, 187, ~ absolutiv-ergativ 94, ~ acuzativ 56, 94, 95, ~ aglutinant 50, 55, 58, 59, 139, 176, 310, ~ analitic 55, 90, 239, ~ centum 120, ~ conceptual 59-62, ~ de construcție 52, ~ de funcții 64, 80, ~ de procedee, ~ derivativ 101, ~ ergativ 56, 95, ~ flexionar 42, 55, 59, 89, 90, 257, 258, 292, ~ fuzional, ~ incorporant

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
Fundamentele..., pp. 49-55. 133 Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale..., pp. 50-51. 134 Menționam astfel, cu titlu ilustrativ, investigațiile lui Geckeler, care stabilește următoarele ierarhii, conform grilei tipologice propuse de Skalička: (A) pentru franceză: 1) tipul dominant - izolant; 2) flexional; 3) aglutinant; 4) polisintetic; 5) introflexional. (B) pentru spaniolă: pe primul loc, în concurență, tipul flexional și cel izolant, iar succesiunea următoarelor trei - aceeași că la franceză. Aceste rezultate, prezentate sintetic în Geckeler 1988 (p. 59), îl îndreptățesc pe autor să afirme

[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]