262 matches
-
unei cunoașteri cu valoare obiectivă. Poziția lui Küng merită atenție între altele deoarece arată că punctul de vedere al separării depline a imaginii naturii configurate prin cercetarea științifică de credința religioasă poate fi îmbrățișat atât de credincioși, cât și de agnostici. Küng îl susține, cum am văzut, pe baza unor considerații teologice. Rațiunile adoptării acestui punct de vedere de către cercetătorii evoluției vor fi, desigur, diferite. În afara unor reflecții epistemologice principiale, un rol important îl joacă, în cazul lor, considerații de natură
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
care admit că cercetarea științifică este suverană în domeniul ei, că religiile nu oferă contribuții la cunoașterea universului natural care să poată intra în competiție cu contribuțiile științei. Nu poate scăpa însă atenției deosebirea dintre poziția lui, cea a unui agnostic, și poziția unor cercetători ai naturii care sunt credincioși. Chiar dacă admit în principiu o anumită separare a domeniilor, mulți dintre aceștia nu sunt dispuși să adopte în întregime concluziile formulate de Gould. Le vine, mai întâi, greu să accepte că
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
întrebările ultime“ nu pot pretinde să reprezinte cunoaștere, în sensul comun al termenului. Și le vine greu să accepte și o altă consecință a asumării consecvente a principiului separației, și anume că, din punctul de vedere al cercetătorului naturii, poziția agnosticului este tot atât de îndreptățită ca și cea a credinciosului. Căci, dacă nu există temeiuri obiective, constrângătoare, care să susțină sau să submineze reprezentările despre univers ca întreg, despre semnificațiile și valorile supreme, atunci va trebui să recunoaștem că adoptarea lor reprezintă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
idei mai cuprinzătoare care nu pot fi supuse controlului faptelor, că oameni de știință credincioși găsesc „sinergii puternice între viața credinței și viața științei“. Față de asemenea întâmpinări, este important de precizat că nici Gould, nici alți cercetători care se declară agnostici nu contestă existența unor corelații semnificative între idei științifice și acele reprezentări care conferă configurație specifică unui anumit mediu cultural. Recunoașterea rolului pe care îl pot juca credințe cum sunt cele religioase în orientarea gândirii unor cercetători ai naturii nu
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
supuse. Cu privire la faptele și corelațiile pe care se sprijinea teoria sa, Darwin a putut realiza un consens deplin cu acei prieteni ai săi, naturaliști credincioși, care credeau că Dumnezeu lucrează prin procesul evoluției, chiar dacă, la bătrânețe, el s-a declarat agnostic. Una este să admitem și chiar să subliniem că gândirea științifică nu se mișcă într-un spațiu vid, că orientările ei sunt influențate de motive dominante în cultura epocii sau de crezuri personale ale cercetătorului, și cu totul altceva este
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
de ea este unul dintre cele mai stimulatoare aspecte ale creativității profetice. Influență exercitată de spiritul absolut nu este doar poetica, ci și gnoseologica și etică. Ființă umană comună este (sau, dacă rămâne fidelă rațiunii, ar trebui să fie) esențialmente agnostica, în absența unor instrumente care să-i permită să recunoască prezenta divină. Cu toate acestea, Blake nu pare a se găsi niciodată în dificultate, ba chiar nu ezită să declare, în Annotations to An Apology for the Bible by R.
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Alături de clerul regular și structurile parohiale tradiționale, Ordinele mendicante veneau cu o nouă formă de slujire a cărei influență nu a încetat nicicând. Marina Warner, făcând referință la mișcarea franciscană, spunea printre altele: „Spiritul franciscan continuă să fie considerat de agnostici și atei, dar și de creștini, ca cea mai genuină expresie a învățăturii lui Cristos aprobată vreodată de Vatican”. În afara Scrierilor Sfântului Francisc și a operelor hagiografice redactate în ambientul franciscan, care au fost deja publicate în limba română aproape
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a polițiștilor și din cea a etnologilor în cea a magistraților, adică de la supranatural la sistemul spațiilor comune. Dar oare puterea de acțiune a imaginii și-a pierdut misterul? După toate aparențele, nu. Fără îndoială, ochiul nostru a devenit destul de agnostic sau de saturat încât să privim plafoanele Capelei Sixtine fără să roșim în fața nudităților pe care un papă "reîmbrăcător" a crezut de cuviință să le acopere cu bucăți de pânză. Fără îndoială, nimeni nu mai cere ca nudurile lui Boucher
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ca până la urmă acestea să echivaleze nu prevestește nimic bun pentru viitorul acestei imagini. Nu va exista per se decât ceea ce nu era doar pentru sine. Sacru este un cuvânt laic și rațional, dar care are o reputație proastă printre agnostici (în fața unui spectacol frumos, "e magic" ni se pare mai puțin compromițător, mai puțin ridicol decât "este ceva sacru aici"). Or, de sacru nu scăpăm fiindcă așa am hotărât și fiindcă ne ferim de cuvintele mari. Întoarceți-i spatele și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
misionară, Biserica creștină era bine plasată ca să înțeleagă ambiguitatea imaginii, în același timp supliment de putere și deturnare a spiritului. De unde ambivalența ei față de icoană, pictură, ca și astăzi față de audiovizual. Această oscilare nu este oare o înțelepciune? În fața Imaginii, agnosticul nu va fi niciodată destul de creștin. Occidentul are geniul imaginilor fiindcă, în urmă cu douăzeci de secole, în Palestina a apărut o sectă evreiască eretică având geniul intermediarilor. Între Dumnezeu și păcătoși, ea a intercalat un termen de mijloc: dogma
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
noastre în transcendența formelor. Ca și cum virtutea de comuniune a privirii estetice ar scădea o dată cu inflația simbolurilor ei. Cultul artei, această ieșire religioasă din religie, ultima credință a necredincioșilor, seamănă cu o evlavie sceptică; iar muzeele noastre cu niște sanctuare pentru agnostici. Stranie combinație, dar care convine acestei religii în secret disperate. Venerația artistică înșeală foamea spirituală, fiind o ultimă transcendență permisă de eclipsa transcendențelor (cult, etnie, partid, teritoriu, națiune și arta însăși). Să ne amintim că acest cult de substituție a
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
SF, marcând inițial triumful neîndoielnic al raționalității, încadrându-se strict în limitele barierelor logicii (ale unei anumite logici, presupus științifice), chiar dacă demistifică religia (cel puțin în forma ei ortodoxă) și se plasează cel mai adesea într-un cadru ateu ori agnostic, indică (științific sau nu) fisurile prin care se infiltrează iraționalul și mistica, opinează Jean-Bruno Renard.371 Astfel, creația SF oscilează permanent între alegoria demistificatoare și mitologia "iraționalizantă", apropiindu-se de genul fantastic, pe temele majore ale miturilor de origine (geneza
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Și ce sens avea să-i cer favoruri când, dacă exista, știa foarte bine ce vreau? — Ai fost un mic ateu remarcabil de precoce, observă Henry. — Nu, ateu n-am fost niciodată, spuse Du Maurier. Eu sunt ceea ce Huxley numește „agnostic“, un termen foarte util. Nu știu dacă chiar există o Ființă Supremă, dar, dacă există, sunt sigur că El - un El neutru - nu seamănă cu moșneagul arțăgos cu barbă lungă și albă de care am fost Învățați să ne temem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
nu-ți mai vezi prietenii. Da, e trist, Em, foarte trist, dar vor exista mereu oameni care să te iubească... —Mami, nu-i așa că sunt mulți oameni În Rai? Mulți, mulți de tot. — Da, scumpo. Lenevind În pat ca doi agnostici Într-o duminică dimineață, eu și Richard am decis că atunci când vom avea copii, nu le vom oferi falsa consolare a unei vieți de apoi garantate. Fără Îngeri sau arhangheli, fără harpe, fără Câmpiile Elizee pline cu acei oameni cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
semnificativă și negativă, -0,17, și același lucru este valabil pentru respingerea tuturor alternativelor nedemocratice, -0,21. Totuși, simplele corelații agregate pot fi nerelevante, pentru că nu iau în considerare factorii care diferențiază indivizii într-o țară: unii cred, alții sînt agnostici, iar alții nu cred. În cele nouă țări BND, 54% au afirmat că merg rar sau deloc la biserică și mai puțin de o per-soană din cinci afirmă că merge la biserică în fiecare săptămînă. Polonia reprezintă excepția, majoritatea respondenților
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
probleme în ceea ce privește faptul aparent c] mulți oameni au concepții despre ceea ce este bine din punct de vedere moral f]r] a avea concepțiile corespunz]toare despre voința lui Dumnezeu. Această înseamn] c], aparent, nu exist] o penurie de atei și agnostici care, în ciuda lipsei lor de credinț] în Dumnezeu, nu prezint] o lips] de concepte morale. Susțin]torii Teoriei lingvistice a Poruncii Divine ar putea s] își mențin] poziția, negând faptul c] asemenea oameni exist] într-adev]r. Am putea specula c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate fi foarte bine, pe de o parte, același lucru sau, pe de alt] parte, un lucru cu totul diferit (p. 342). Această înseamn] c], în fața existenței de net]g]duit a ateilor p]trunși de idei morale și a agnosticilor, Adams admite c] „Teoria Poruncii Divine” nu poate fi o reprezentare corect] a ceea ce înțelegem cu toții prin termeni morali. Deci, de la bun început, el își propune sarcina mai modest] de a dezvolta teoria doar ca o pe relatare a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
primejdia, neștiind că nu o vede; el nu se apără de nimic și este supus incontinuu riscurilor. N.G. continua să viseze în imagini, deoarece le înmagazinase în engrame înaintea accidentului vascular. Vuilleumier a demonstrat persistența activității analizatorului vizual primar la agnosticii vizuali, dovedind că leziunea se află în zonele asociative (Vuilleumier et. al, 2002). El dovedește că analizatorul primar nu este suficient pentru a determina agnozia vederii. Există o formă a agnoziei vizuale "cu confabulații", descrisă de Armin Schneider în revista
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
desenarea lui sau reprezentarea lui prin gesturi, este imposibilă. În agnozia de obiect bolnavul are acuitatea vizuală și toate examenele oculare normale, leziunea localizată fiind în ariile asociative ale lobilor occipitali și temporali (determinări prin fRMN - McCarthy, 1986). Dacă obiectul agnostic are miros, face un zgomot specific, este pipăibil, este așezat într-o vecinătate fixă, devine recognoscibil și agnosticul îl identifică; altfel nu. Dacă obiectului (identificat prin stratagema de a fi așezat întotdeauna, în aceeași vecinătate de către agnostic) i se dă
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
toate examenele oculare normale, leziunea localizată fiind în ariile asociative ale lobilor occipitali și temporali (determinări prin fRMN - McCarthy, 1986). Dacă obiectul agnostic are miros, face un zgomot specific, este pipăibil, este așezat într-o vecinătate fixă, devine recognoscibil și agnosticul îl identifică; altfel nu. Dacă obiectului (identificat prin stratagema de a fi așezat întotdeauna, în aceeași vecinătate de către agnostic) i se dă un nume fals, el va rămâne definitiv cu acest nume. Agnozia de obiect se manifestă atât pentru obiecte
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
1986). Dacă obiectul agnostic are miros, face un zgomot specific, este pipăibil, este așezat într-o vecinătate fixă, devine recognoscibil și agnosticul îl identifică; altfel nu. Dacă obiectului (identificat prin stratagema de a fi așezat întotdeauna, în aceeași vecinătate de către agnostic) i se dă un nume fals, el va rămâne definitiv cu acest nume. Agnozia de obiect se manifestă atât pentru obiecte amorfe, cât și pentru animale sau plante. Lissauer întrebuințează (în loc de agnozie) termenul de "apercepție", care este contradictoriu cu leziunea
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
emoțional" care abolește corelația dintre comportamental etic și acțiunile întreprinse. Zona asociativă frontală bazală face posibilă adaptarea emoțională la realitatea trăită și influențează decizia comportamentală. În caz de leziune, provoacă agnozia "etic-comportamentală". Nerecunoașterea invalidității conduce la decizii contradictorii pentru interesele agnosticului, dar și pentru cele ale subiecților cu care se află în contact, transformându-l într-un individ antisocial. Implicațiile agnoziei sale conduc la conflicte social-juridice. Agnozicul "etic-comportamental" are nevoie de asistență socio-medicală. Observații finale Cartea are drept concepție de bază
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]
-
serviciul instituțiilor care se recompun perpetuu. 4. Antropologia religiei. În general, antropologia religiei se înscrie într-o tradiție materialistă, eliberată de interpretări teologice, însă ea a fost mult timp marcată de religiile Bibliei. Este dificil pentru occidentali, chiar atei sau agnostici, să se desprindă de ideea unei religii monoteiste, legată de un text, exclusivă și care implică o conversie. În fața complexității lumii, nu prea este de mirare că, pe toate meridianele, oamenii au căutat să ajungă la adevărurile ascunse dincolo de percepția
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
lui Henri de Saint-Simon despre o filosofie bazată pe știință, ca o încercare de a îndrepta nelegiuirile Revoluției Franceze. Pozitivismul său influențează pe Karl Marx. Concepția lui propovăduiește altruismul ca o religie a umanității. 102 Claude Bernard (1813-1878). Fiziolog francez agnostic, empirist și scientist, introduce metoda științifică în practicarea medicinei. El introduce, în cercetarea științifică, "experimentul orb" ca o condiție de respectare a obiectivității. Contribuie la înțelegerea funcțiilor pancreasului, ficatului, sistemului nervos autonom simpatico-parasimpatic. Cea mai de seamă contribuție a sa
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Dumnezeu. Era și firesc, într-o lume reificată, în care orice miracol, chiar și Învierea, dacă nu are o explicație științifică, înseamnă că nu s-a întâmplat. Apostolul Toma, în chiar necredincioșia lui, ar fi astăzi campionul credinței pe lângă un agnostic sau "spiritual" postmodern. Ceea ce urmărim noi este să atragem atenția cititorului asupra unor evenimente de istorie profană care se pretează la o interpretare nu doar filozofică, ci și teologică, ele servind ca obiect de studiu pentru teologia istoriei. Apărută ca
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]