186 matches
-
intra într-o sală plină de psihologi evoluționiști îi provoca mari neliniști. Dar întrunirea îi oferea șansa de a încerca un discurs pe care nu îndrăznea să-l prezinte în altă parte: o teorie despre motivele pentru care pacienții cu agnozia degetelor - incapacitatea de a numi care deget era atins sau indicat - sufereau adesea și de discalculie - o dizabilitate matematică. Nu se aștepta ca discursul său să fie o revoluție. Trebuia pur și simplu să-și joace propriul rol, să spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
în parkinsonism, ce se caracterizează printr-o voce rigidă, fără modulații și într-o cadență crescută, precum și în unelesindroame cerebeloase, caz în care vocea are caracter sacadat, exploziv și necoordonat. 5. Tulburări gnozice și praxicetc "5. Tulburări gnozice și praxice" Agnozia este considerată, alături de afazie, una dintre manifestările clinice dereferință ce caracterizează frecvent traumatismele cranio-cerebrale. Prin acest termen se înțelege imposibilitatea recunoașterii persoanelor sau obiectelor (după formă, culoare, masă, temperatură), deși se păstrează funcțiile senzoriale elementare (Waxman, 1988). Cunoașterea de către KT
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
dintre manifestările clinice dereferință ce caracterizează frecvent traumatismele cranio-cerebrale. Prin acest termen se înțelege imposibilitatea recunoașterii persoanelor sau obiectelor (după formă, culoare, masă, temperatură), deși se păstrează funcțiile senzoriale elementare (Waxman, 1988). Cunoașterea de către KT a formelor de manifestare a agnoziei îi asigură posibilitatea de a acționa pe mai multe planuri, pentru a realiza un proces de recuperare direcționat, atât pe plan motric, cât și psihic. Se impune ca în etapa evaluării potențialului psihomotric să nu se piardă din vedere diversitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
dorește să fie ajutat să dobândească (sau să redobândească) o capacitate funcțională cu care trebuie să fie înzestrată orice persoană, pentru a reuși să se insereze în realitatea vieții sociale. Deși, în general, funcțiile elementare senzitivo-senzoriale prin care se exercită agnozia și funcțiile intelectuale nu sunt afectate, transmiterea mesajului dintre aria corticală senzorială și ariile parasenzoriale fiind parazitată, rezultă o serie de tulburări de percepție și cunoaștere ce merită a fi cunoscute. Astfel, sunt descrise următoarele forme de agnozie: - auditivă: pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
se exercită agnozia și funcțiile intelectuale nu sunt afectate, transmiterea mesajului dintre aria corticală senzorială și ariile parasenzoriale fiind parazitată, rezultă o serie de tulburări de percepție și cunoaștere ce merită a fi cunoscute. Astfel, sunt descrise următoarele forme de agnozie: - auditivă: pentru anumite sunete sau zgomote; - verbală: aude sunetele, dar nu recunoaște cuvintele vorbite; - vizuală: nu recunoaște obiectele din jurul său, la fel ca și persoanele cu care vine în contact; nu recunoaște nici imaginile legate de casa în care locuiește
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
unor acțiuni voluntare complexe, prin intermediul cărora se ajunge la îndeplinirea unui scop. Apraxia, în schimb, reprezintă incapacitatea executării acelor gesturi și mișcări voluntare, care nu realizează scopul propus, deși funcțiile musculare și senzoriale sunt conservate. Apraxiile, la fel ca și agnoziile, au o gamă extrem de largă de manifestare, clasificându-se în: globale și parțiale (specifice unor anumite funcții). Apartenența lor la hemiplegie este majoritară. Apraxiile globale se diferențiază în: - ideo-motrică (unisau bilaterală) - se manifestă prin capacitatea de a descrie corect gestul
[Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
mnezice; e) amnezii de conservare constând în pierderea iremediabilă a tuturor amintirilor; f) amnezii secundare unor leziuni cortico-cerebrale și asociate tulburării unor funcții instrumental-simbolice cerebrale, așa cum sunt ele întâlnite în afazii (uitarea limbajului), apraxii (uitarea executării unor acte motorii) sau agnozii (tulburări de evocare și recunoaștere). Tulburările psihice în care sunt semnalate cel mai frecvent tulburările de memorie de natură amnezică sunt următoarele: - confuzia mintală în care întâlnim amnezia lacunară; - sindromul Korsakow, amnestic confabulator; - demențele presenile și senile care prezintă o
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cursul stărilor de inhibiție stuporoasă, sindromul catatonic, depresii, melancolie, negativism sau stereotipii. c) Mimica discordantă sau paramimia este expresia neconcordanței dintre starea psihică și atitudinile expresive ale bolnavului. Ea poate fi întâlnită în următoarele situații psihopatologice sub diferite aspecte: - apraxii, agnozii sau afazii; - grimase; - ticuri și spasme; - în schizofrenie sub formă de grimase, manierisme sau stereotipii; - mimica din cursul simulării unor afecțiuni psihice sau somatice; - mimica de tip histrionic-spectacular, pasională, convulsiv-cataleptică sau extatică din cursul isteriei; - economia și ecokinezia, ca forme
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și maturizarea limbajului; tulburări de limbaj consecutive unor afecțiuni psihice (nevroze, psihoze, demențe). Le vom analiza în continuare. Tulburările de origine senzorială sau motorie sunt reprezentate prin următoarele: - surdi-mutitatea la copiii surzi; - audi-mutitatea la copiii cu auzul normal dar cu agnozie auditivă congenitală; - dislalii sau tulburări de elocuțiune; - dislalii sau tulburări articulare (de cauză piramidală, extrapiramidală sau cerebeloasă, consecutive parkinsonismului, pseudobulbarism, PGP). Anomaliile de dezvoltare ale limbajului constau din următoarele: - audi-mutitatea idiopatică în raport cu o întârziere a dezvoltării funcțiilor praxice, o stare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sunt întâlnite următoarele tulburări de schemă corporală: - iluzii kinestezice cu prezența unui al treilea membru fantomă, - hemiasomatognozia sau sindromul Anton-Babinski. În leziunile hemisferului cerebral stâng „major” sunt semnalate ca tulburări de schemă corporală, următoarele: - autotopoagnozia sau sindromul Pick, - sindromul Gerstmann (agnozie digitală, agrafie și dezorientare dreapta-stânga). Ideile de negare corporală, de factură delirantă ca interpretare a propriei scheme corporale, apar fie în asomatognozia totală, fie în cursul sindromului Cottard, de negare corporală și imortalitate, din melancolia delirantă. Tulburările de schemă corporală
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
sine”, refuzul de a comunica sau imposibilitatea de a putea realiza acest act. Acest tip de deficiență poate avea trei dimensiuni: periferică, printr-o tulburare a analizatorilor (vizual sau auditiv), centrală, printr-o tulburare a funcțiilor instrumental-simbolice cerebrale (afazie, apraxie, agnozie), globală, printr-o tulburare a maturizării și dinamicii sistemului personalității, cum este întâlnită, de exemplu, în autism. Deficiența de adaptare-integrare socială se referă la capacitățile persoanei de a se putea adapta la situațiile vieții sau de a se integra în
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
creier. Agitație: formă de comportament patologic de expresie motorie, mai mult sau mai puțin turbulentă și dezordonată, cu caracter pulsional, adesea ireflexiv, putând duce la acte de violență cu caracter de periculozitate atât pentru bolnav, cât și pentru anturajul acestuia. Agnozie: pierderea capacității de a recunoaște, înțelege și denumi semnificația diferiților stimuli senzoriali în absența unor tulburări de tip senzorial periferic (agnozie vizuală, tactilă, auditivă, asterognozie, prosopagnozie). Agorafobie: frica patologică de spații deschise. Agrafie: tulburare caracterizată prin pierderea capacității de a
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ireflexiv, putând duce la acte de violență cu caracter de periculozitate atât pentru bolnav, cât și pentru anturajul acestuia. Agnozie: pierderea capacității de a recunoaște, înțelege și denumi semnificația diferiților stimuli senzoriali în absența unor tulburări de tip senzorial periferic (agnozie vizuală, tactilă, auditivă, asterognozie, prosopagnozie). Agorafobie: frica patologică de spații deschise. Agrafie: tulburare caracterizată prin pierderea capacității de a scrie care apare în cadrul afaziei. Agresivitate: dispoziție fundamentală a ființelor vii. Poate avea un caracter ostil-distructiv sau un caracter activ-constructiv de
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
constituțională sau dobândită, a unor indivizi, de a dezvolta anumite tulburări psihice. Prodrom: grup de manifestări constante ca asociere, cu caracter bizar, vizând caracterul și comportamentul, care preced cu mai multe ore, zile sau săptămâni declanșarea atacului epileptic paroxistic. Prosopagnozia: agnozia figurilor, incapacitatea bolnavului de a recunoaște persoanele cunoscute după figura acestora. Psihastenie: nevroză caracterizată prin asocierea angoasei cu fobii și obsesii, la care se adaugă inhibiție intelectuală, timiditate, manii mintale (precauție, îndoială, perfecțiune, control, rezervă, ruminație). Psihobiografie: istoria vieții individuale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
M. Sendrial Franța Histoire culturelle de la maladie (1980) J. Postel și Cl. Quétel Franța Nouvelle Histoire de la psychiatrie (1983) Hemm S., Sartorius N., Helmchen H., Lauter H., Germania Contemporary Psychiatry (2001) Index tematic Absență Abulie Acalculie Acatisie Achinezia Afazie Agitație Agnozie Agorafobie Agrafie Agresivitate Alcoolism Alexie Alienare mintală Ambivalență Amimie Amnezie Amuzie Andropauză Anestezie Angoasa Anorexia mintală Anormalitate Anticipație Anxietate Apatie Aprosexia Apsihia Arierație mintală Astenie Ataxia Aura Autism Automatismul mintal Automutilare Baraj Boală psihică Bovarism Bradipsihie Carență de autoritate Carență
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
organice, tratament medicamentos, intervenție operatorie etc., factori ce trebuie evaluați de la caz la caz. În urma examenului psihologic subiectiv și a informațiilor culese de la familie și personalul medical, recuperatorul va aprecia dacă sindroamele asociate (ca: hemiparezele, hemianopsiile, hemiagnoziile vizuale, apraxiile și agnoziile) impun combinarea metodelor psiho-logopedice, chino-terapeutice, fizioterapie și psihoterapie, care să permită performanța afazicului prin capacitatea de comunicare. Subliniem că atitudinea bolnavului față de recuperare reprezintă un factor esențial de succes sau de insucces. Unii bolnavi pot fi mobilizați prin persuasiune și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
numeroase greșeli, confuzii, ezitări de elocuțiune a literelor în cuvinte, deformându-le. Ceea ce se întâlnește în mod curent la acești subiecți este cunoscut în literatura de specialitate sub numele de paralexie. Legat de această deficiență, putem face o analogie cu agnozia: incapacitatea de a integra percepțiile vizuale elementare, conservate în ansamblu, care să faciliteze recunoașterea obiectului și aprecierea sensului celor văzute, a culorilor, a spațiului etc. Agnozia interesează simbolurile grafice. Subiectul recunoaște literele dar nu poate citi ce este scris, sau
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
specialitate sub numele de paralexie. Legat de această deficiență, putem face o analogie cu agnozia: incapacitatea de a integra percepțiile vizuale elementare, conservate în ansamblu, care să faciliteze recunoașterea obiectului și aprecierea sensului celor văzute, a culorilor, a spațiului etc. Agnozia interesează simbolurile grafice. Subiectul recunoaște literele dar nu poate citi ce este scris, sau ce a scris. Această stare patologică a fost numită cecitate verbală (Ajuriaguerra și Haecan, citat de C. Păunescu). Există o formă și mai gravă a agnoziei
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Agnozia interesează simbolurile grafice. Subiectul recunoaște literele dar nu poate citi ce este scris, sau ce a scris. Această stare patologică a fost numită cecitate verbală (Ajuriaguerra și Haecan, citat de C. Păunescu). Există o formă și mai gravă a agnoziei verbale, alexia literară, capacitatea de a identifica literele, formă mai gravă decât dislexia disgrafia. Agnozia vizuală și alexia literară în care subiectul nu poate surprinde valoarea elementelor grafice în sinteză, la nivel de cuvânt, nici fono-articulator, nici semantic, încadrate în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ce a scris. Această stare patologică a fost numită cecitate verbală (Ajuriaguerra și Haecan, citat de C. Păunescu). Există o formă și mai gravă a agnoziei verbale, alexia literară, capacitatea de a identifica literele, formă mai gravă decât dislexia disgrafia. Agnozia vizuală și alexia literară în care subiectul nu poate surprinde valoarea elementelor grafice în sinteză, la nivel de cuvânt, nici fono-articulator, nici semantic, încadrate în ceea ce am amintit parțial în paralexie sunt tulburări ale schemei perceptive întâlnite la copilul afazic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de exemplu: Dumnezeu vorbește prin el în delirul profetic. Alteori bolnavul simte că gândurile lui se formulează verbal în el și contra voinței sale. Frecvent aceste halucinații sunt localizate în buze, gură, limbă, faringe, uneori și în corp-stomac, abdomen. C. Agnoziile Agnozia se definește ca un defect de integrare gnozică (de transformare a excitației în senzație și a acesteia în imagine perceptivă) prin leziunea centrilor de integrare. Majoritatea agnoziilor se întâlnesc în patologia neurologică, dintre care amintim cele mai importante: 1
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
exemplu: Dumnezeu vorbește prin el în delirul profetic. Alteori bolnavul simte că gândurile lui se formulează verbal în el și contra voinței sale. Frecvent aceste halucinații sunt localizate în buze, gură, limbă, faringe, uneori și în corp-stomac, abdomen. C. Agnoziile Agnozia se definește ca un defect de integrare gnozică (de transformare a excitației în senzație și a acesteia în imagine perceptivă) prin leziunea centrilor de integrare. Majoritatea agnoziilor se întâlnesc în patologia neurologică, dintre care amintim cele mai importante: 1. Agnozia
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
localizate în buze, gură, limbă, faringe, uneori și în corp-stomac, abdomen. C. Agnoziile Agnozia se definește ca un defect de integrare gnozică (de transformare a excitației în senzație și a acesteia în imagine perceptivă) prin leziunea centrilor de integrare. Majoritatea agnoziilor se întâlnesc în patologia neurologică, dintre care amintim cele mai importante: 1. Agnozia vizuală (cecitatea psihică) constă în tulburarea recunoașterii semnificației obiectelor, imaginilor sau persoanelor, deci vederea este intactă, normală, iar conștiința limpede, clară. 2. Agnozia culorilor este tulburată clasificarea
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Agnozia se definește ca un defect de integrare gnozică (de transformare a excitației în senzație și a acesteia în imagine perceptivă) prin leziunea centrilor de integrare. Majoritatea agnoziilor se întâlnesc în patologia neurologică, dintre care amintim cele mai importante: 1. Agnozia vizuală (cecitatea psihică) constă în tulburarea recunoașterii semnificației obiectelor, imaginilor sau persoanelor, deci vederea este intactă, normală, iar conștiința limpede, clară. 2. Agnozia culorilor este tulburată clasificarea culorilor, însoțită de amnezia și numele acestora. 3. Agnozia obiectelor animate, în speță
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
centrilor de integrare. Majoritatea agnoziilor se întâlnesc în patologia neurologică, dintre care amintim cele mai importante: 1. Agnozia vizuală (cecitatea psihică) constă în tulburarea recunoașterii semnificației obiectelor, imaginilor sau persoanelor, deci vederea este intactă, normală, iar conștiința limpede, clară. 2. Agnozia culorilor este tulburată clasificarea culorilor, însoțită de amnezia și numele acestora. 3. Agnozia obiectelor animate, în speță a fizionomiei; bolnavul nu recunoaște persoane cunoscute sau nu se recunoaște pe sine privindu-se în oglindă (prosopagnozia). 4. Agnozia simbolurilor grafice (cecitate
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]