351 matches
-
la alți componenți ai societății care, în asemenea condiții, vor simți necesitatea să urmeze decizia specialistului. Amestecul ideologiilor sociale populiste, care lansează slogane de tipul "limba este bun al întregului popor" și deci la îndemîna intervenției tuturor (chiar și a agramaților), de asemenea implicarea puterii politice au orientat deseori conștiințele individuale și, prin ele, conștiința socială spre minimalizarea rolului unor autorități care se manifestă în societate, autoritatea științifică fiind cea mai afectată în acest mod. Dacă autoritatea este o relație, trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
îndemn pragmatic, dar care cade perfect pe orizontul de așteptare al unei populații pe care mizeria aproape că a dezumanizat-o. Așadar, pentru a-și păstra fotoliul, președintele Lucinschi are nevoie de buni consilieri în plan economic nu de ideologi agramați, pe care mai recomandabil ar fi să-i trimită - chiar e sezonul, acum după căderea primei brume - la cules de poame de măceș, să-și mai aerisească mintea.) Să revenim însă la „Uniunea Scriitorilor Creștini” a lui Ion Druță: o
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
permanenți ai secției de traduceri erau actorii Gheorghe Urschi și Gheorghe Pârlea. Personaje obscure, de care nimeni nu-și mai amintește astăzi, precum Dumitru Tampei, Gheorghe Marin, Gheorghe Huruianu, Naum Bernștein ș.a., primiți în rândurile scriitorilor în baza unor traduceri agramate sau a unor plagiate abil camuflate (voit accidentate, pentru a nu fi descoperite) după versiuni românești, au ajuns să diriguiască întreaga producție de carte din RSS Moldovenească. O dată cu eradicarea cenzurii și a ideologiei comuniste, toți acești politruci, împreună cu clientela lor
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
altceva îi spun Animalul. Nesimțit, grobian, dar infatuat, Animalul poate fi mai cu seamă patron: al unui club de fotbal, al unui restaurant, al unui bar, șef de sindicat, dar și politician, guru improvizat al nației, fals „Mesia”, limbarnic și agramat, histrion cu discurs de gangster narcisiac, autoadulatoriu etc. Animalul adoră să se dea în stambă, cum se spune în argou, să fie one man show: fiindcă Animalul nu există și nu funcționează decât sub reflectoarele mass-media ori pe stadioane. De
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
poate vorbi de un mal de siècle, atunci inclusiv acesta este unul decăzut. Mahalaua politică Academia Cațavencu ne-a obișnuit, cu aerul ei mucalit și vitriolant-ironic, de mai bine de zece ani cu o portretistică acidă a politicenilor români: găunoși, agramați, insipizi, caraghioși, chiar imbecili, majoritatea dintre ei. Insolența satirică a respectivului „săptămânal de moravuri grele” era menită să sancționeze prin zeflemea extremă viciile nației, exemplificând prin politicienii săi mai cu seamă. S-a mizat pe un grotesc coroziv și pe
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
Nicolae Văcăroiu, cel mai catastrofic prim-ministru din România postcomunistă, poreclit „Vodcăroiu” și „Lae”, și mulți alții. Politica românească era sancționată ca fiind dominată de „țuțeri”, „majordomi” și „aventurieri”, țara fiind condusă de „văcari” și „văcăroi”, deputați, senatori, miniștri grobieni, agramați, dar cu tupeu, instrumentați de „Bordelul” de la Cotroceni. O figură aparte de mahala politică a devenit vizibilă, însă, în cadrul campaniei electorale din 2004, și ea trebuie radiografiată mai special, pentru că pare să fie destul de emblematică pentru noi: George șGigiț Becali
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
muncitoresc” ce urma a fi rezultatul unirii dintre PCR și PSD, autorul raportului ocupă un spațiu larg din acest document cu angoasele comuniste vizavi de tovarășii social democrați ce se opuneau din răsputeri acestei asimilări forțate. Iată ce nota Cogut (agramat), caracterizându-și proprii oameni bolnavi de putere: „...pe deoparte se opservă la tov. noștri din județ un aier de superioritate și de satisfacție personală că în sfârșit vor veni tov. învățători (subl.ns.) social democrați să fie judecați de iei
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mare scandal că s-a dus să-i colinde și pe ei... Și dacă nu acceptai reeducarea te izola, te băga Dumitrescu la izolare. Gardienii erau foarte cumsecade, era moș Dumitrache ... te distrai cu el, pur și simplu. Era cam agramat Moș Dumitrache, nu-i așa? Moș Dumitrache? Păi era țăran de acolo din Târgșor. Când am fost acolo toți au mers la el la cimitir și i-au aprins o lumânare, și la gardianul șef. Când era de Anul Nou
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
era, până la imprudență, curajos, conștient nu atât de forța lui fizică, cât de una spirituală și morală. Pe o vreme urâtă, frig, burniță, noroaie, inaugurarea a constat într-o festivitate improvizată în aer liber, pe o scenă pe care, după agramatele cuvântări de rigoare, a cântat anemic un cor de școlari și s-a produs o brigadă de agitație. Se mai împărțise participanților un ou fiert și mult vin acru. Oficialități și invitați de-a valma s-au îmbătat în asemenea
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
T.-R. a reușit să transforme toată povestea într-un fel de chermeză. Rosén eficient ca de obicei. Totuși nu dă chiar așa de bine în situații pur civile, de data asta prea a luat-o militărește cu prescurtările lui agramate. Lindstedt n-a scos un cuvânt toată ziua, dar conf. lui B.-A. e foarte competent. B.-A. e de părere că există două tipuri de inseminatori: cei scabroși și vorbăreți, "fecundatorii renascentiști" și al doilea tip, taciturn, serios, eficace
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
2. Posibila aderare la NATO a Ucrainei și Georgiei cu ocazia summit-ului de la București ar afecta profund interesele geo-strategice ale Rusiei, dar și orgoliul său de mare putere. De aceea, interesele lui Voronin și ale comuniștilor lui anacronici și agramați se întâlnesc cu cele ale Rusiei. Pentru Rusia este mult mai avantajos să aibă un avanpost ca Moldova, stat independent, recunoscut de toate cancelariile lumii, decât unul ca Transnistria, un pseudo-stat, o caricatură politică, nerecunoscut de nimeni. Într-un asemenea
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
Tănăsescu, gras, rotund și roșu ca un rac. Era cu noscut că bea în toate zilele multă bere la berăria Grebert, mai târziu Osvald, în strada Câmpineanu. Ilie Benescu, profesorul de elină, un om foarte de treabă, dar cu totul agramat. Nu avea decât o singură lecție: cercul vocalelor. Se știa însă că bea în toate serile vin roșu la „Pisica neagră“, în casa care înconjura biserica Zlătari. Anghel Dumitrescu 9, tânăr profesor, sosit de curând din Germania, unde avusese o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
și despre orgoliu ca ultim refugiu al celui ce continuă, se încăpățânează să caute leacul cancerului (real și simbolic), în ciuda sutelor de eșecuri. Doctorul Cristian, fost deținut în urma unui denunț și actual obiectiv al supravegherii vigilente a unui anonim și agramat laborant, se confruntă cu judecata întunecată de false adevăruri a fiului său, ce refuză și el compromisul, dar discerne greu realitatea de calomnie. Oponenții lui Cristian (care e tot numai milă, înțelegere, iubire) sunt Redman - „Omul Roșu”, întrupare arhetipală a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
gurnal secret..., frazarea: „ori de câte ori întâlnesc proști solemni, transpir în ceafă...” și n-aș greși deloc, având în vedere confruntarea zilnică, de douăzeci de ani încoace, cu disgrațiosul verbal și comportamental, al unor semeni de-ai noștri, constatând, din păcate că „agramații sunt mai mulți la număr decât cei care vorbesc româna corect”. Vizualizăm un „jurnal” discret, deloc „secret”. Devoalat fiind, „jurnalul” deja ne aparține și-l privim pe omul Alex. ștefănescu în toată splendoarea lui spirituală. Pe criticul Alex. ștefănescu îl
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ce părea să aducă un afront susținătorilor englezei standard. Într-o povestire despre pilotul NASCAR din anii '60 ai secolului al XX-lea, Junior Johnson, el a demonstrat cât de flexibilă poate fi limba engleză, scriind ca și cum ar fi fost agramat și ar fi rămas fără suflare atunci când a descris eforturile unor executori fiscali de a-l prinde pe Johnson vânzând alcool ilegal: În sfârșit, într-o seară l-au încolțit pe Junior pe drumul ce duce spre podul de la Millersville
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
pentru acrobația portretistică a adjectivului -, diplomatul român are virtuțile unui eseist de excepție. Uneori, această stilistică riscă să piardă puterea Cuvântului divin în plasa pedanteriilor livrești sau pe coridoarele unor simple prolegomene. În clasa cuprinzătoare de improvizații teologice și fantezii agramate pe care le suportă scrisul românesc din ultimele două decade, fructul inteligenței unor cărturari pasionați de barocul nuanțelor nu reprezintă decât chemarea la cumpătare și bună judecată. Astfel ni se înfățișează Teodor Baconsky în volumul subintitulat ușor pretențios: Un portret
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
foarte bine, cu familiile și au strâns milioane. Și ce au făcut cei din lagăre? Au venit cu saci cu ruble. Au cumpărat ruble cu 5 lei și le-au vândut cu suta apoi”5. Lăsând la o parte caracterul agramat și eliptic al frazei, e demnă de subliniat Încercarea de punere În circulație - și asta de către una dintre personalitățile proeminente, În epocă, ale Partidului Comunist - a unor clișee de caracter antisemit, bazate pe amănunte greu de probat. xe "Vasile Luca
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
regulă așa că s-a apucat de dat „sfaturi” găștii uteciste vasluiene pentru că SE IMPUSESE o îndoctrinare desăvârșită, „de la cel cu cucu-n țărână, până la cel cu barba de lână”. Iată ce a cuvântat nemernicul emisar bucureștean și ce a notat agramatul „redactor” al procesului verbal: „...a dat directive fiecăruia (sic!) grupă aparte. Responsabilu cu pionerii trebuie să ție ședință Sâmbăta unde le va povesti despre Lenin dar și alte povești frumoase (subl.ns.). Le va vorbi pe înțelesul lor despre disciplină
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
prostirea poporului, nu reușise ca întro lună de sejur vasluian să-i convingă pe aceștia de a intra „sub steagul partidului” nici măcar în forma sa disimulată numită șmecherește „Mișcarea Tineretului Progresist”. Iată ce mai scria tov-ul în compunerea sa profund agramată: „...am fost din nou la Social Democrați în care, am stabilit o nouă ședință la care voi participa”. Dar, surpriză de proporții! Era așa de „iubit” de către social democrați acest trădător al neamului românesc venit de la București, încât aceștia au
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
care nu a căutat să-și formeze colectivul de muncă pentru a acoperi munca care (frumoasă și îmbietoare cacofonie!, n.n.) o are”. Dovedind iarăși grave lacune chiar și în exprimarea scrisă a propriilor idei, într-un stil extrem de amalgamat și agramat, Bălteanu continuă astfel: „... spiritul de voluntarist în munca organizatorică a fost deschis. Grupele activează în felul următor: cele din întreprinderi în localul fabricilor unde lucrează, iar cele din oraș, în localul pendinte săptămânale (?!?, n.n.)”. Structura pe sexe era următoarea: „...din
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
a fi slabă și plină de multe părți negative. Întreaga muncă a fost dusă în mod sectar numai de secretarul Secției, iar membrii colectivului de muncă nu au depus nici o muncă în această direcție (subl.ns.)”. Credem că această frază agramată nu era altceva decât justificarea lefii frumușele pe care o primea în acele timpuri grele „tov. secretar al secției de Educație și Cultură”, autonumitul „sectar” Petru Bighiu. Dacă la începutul acestui material spuneam că raportorul trecuse sub tăcere numărul participanților
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
n.n.). (...) Nu avem ziare de stradă”. Iată că se demonstrează încă o dată diluarea interesului politic chiar al corifeilor bolșevici vasluieni, care în campania electorală din ’46 se lăudau „centrului” cu aceste „ziare de stradă”, ce erau, de fapt, niște scrieri agramate care îndemnau la „lupta proletariatului” (aproape inexistent în oraș), împotriva „reacțiunii” și a „burgheziei asupritoare”. Totuși, se pare că tov. Mihai Antip nu fusese „ridicat” la rangul de responsabil al sectorului I „Vasile Roaită” degeaba de vreme ce Bighiu îl ridica în
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Negrești comuna Buhăești; Plasa Vaslui - comunele Telejna și Ștefan cel Mare”. Făcând un bilanț al înscrișilor, Cotruță notase: „...în toate aceste comune sunt în total 75 de tineri înscriși pe bază de proces verbal”. Urmează veșnicele și agasantele laude scrise agramat la rubrica „politic”: „...din munca noastră dusă pe teren, reese că tineretul satelor sunt dornici de a se organiza și de a duce munca atât din punct de vedere politic cât și organizatoric, cultural și reconstrucție. Tineretul privește cu încredere
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
subminare a economiei naționale” ca să nu mai amintim de „uneltire contra ordinii de stat”. Mulți, foarte mulți „chiaburi” și-au sfârșit zilele prin sinistrele pușcării și lagăre comuniste ori prin coloniile de muncă forțată. În același stil imbecil și complet agramat, tov. Olaru își continua „opera” astfel: „...tinerii și-au luat angajamentul în ședințe că va răspunde la chemarea Partidului și a Organizației noastre”. Oare chiar au existat aceste angajamente, sau Olaru bătea zdravăn câmpii la acea oră?! Tot la „agitație
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
acum două zile cu el, la telefon, pe 25 va veni la Borca, însă nu știe nici el unde să mă mute încă. Aici nici post nu mai am, ca să nu mai precizez că m-am certat din nou cu agramatul de directoraș și că nu-l mai suport pur și simplu. Rareori am întîlnit un om care să fie atît de lipsit de caracter! Nu știu ce-am să mă mai fac dacă nu pot pleca de aici. Nu astea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]