141,085 matches
-
oameni, căruțe, tractoare, camioane și utilaje agricole, care evidențiau o activitate febrilă. Faptul acesta nu era o simplă chestiune regizată pentru a creea o impresie doar, ci era, într-adevăr, o realitate. Existența unei activități susținute și a unor producții agricole mari, era evidentă, cu toate că ea suferea cosmetizări majore în rapoartele înaintate conducerii superioare de partid și de stat. Cine, dintre vârstnici, nu își mai amintește oare, de stivele imense de sfeclă de zahăr, care - în fiecare toamnă - se înălțau impunătoare
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
fiecare toamnă - se înălțau impunătoare în spațiile de depozitare ale stațiilor de cale ferată, până târziu în iarnă? În comparație cu acele vremuri, satul românesc de astăzi, pare mort, încremenit într-un îndepărtat Ev mediu. Câte un bătrân, purtându-și arhaicele unelte agricole, în spate sau pe bicicletă, își târșâiește pașii firavi spre pământurile pe care le-a redobândit după ’89. Majoritatea tinerilor sunt plecați la oraș, încercând să se căpătuiască. Puțini dintre ei, s-au transformat în agricultori navetiști - de nevoie, bine
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
a învârtelilor supranumite afaceri. Dar știu că există mai multe cauze principale care cu necesitate au generat actualul marasm. 1.Dezastrul din agricultură favorizat de lacunele Legii 18/91 și de imensele pagube provocate prin desființarea aberantă a fostelor Cooperative Agricole de Producție (CAP) și Întreprinderi Agricole de Stat (IAS), un dezastru care depășește puterea minților normale, având în vedere că România posedă circa nouă milioane de hectare teren arabil, pământ bun de uns pe pâine, și că între fruntariile sale
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
că există mai multe cauze principale care cu necesitate au generat actualul marasm. 1.Dezastrul din agricultură favorizat de lacunele Legii 18/91 și de imensele pagube provocate prin desființarea aberantă a fostelor Cooperative Agricole de Producție (CAP) și Întreprinderi Agricole de Stat (IAS), un dezastru care depășește puterea minților normale, având în vedere că România posedă circa nouă milioane de hectare teren arabil, pământ bun de uns pe pâine, și că între fruntariile sale trăiesc acuma doar 18 milioane de
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
la mascarea furtișagurilor foștilor mari mahări ai agriculturii socialiste. La toate astea se adaugă descurajarea sistematică a particularilor prin incalificabila politică agrară promovată de toate guvernele postdecembriste: dobânzi uriașe percepute de bănci în faza de început (unde ne sunt băncile agricole, că de filialele diverselor bănci străine te lovești aproape la fiecare pas, cam așa ca de farmacii?), ioc subvenții din partea statului, când este știut că până și fermierii americani beneficiază de subvenții și protecție la achiziționarea celor de trebuință și
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
americani beneficiază de subvenții și protecție la achiziționarea celor de trebuință și la desfacerea produselor finite, de asemenea nu tu prețuri de achiziție stimulative, nu tu semințe, îngrășăminte și insecticide la prețuri avantajoase, nu tu combustibil fără accize și mașini agricole livrate de stat în contrapartidă pentru campaniile agricole. Este evident pentru oricine că, acordând atenția cuvenită agriculturii (în curând, marile probleme ale omenirii nu vor fi crizele politice și economico-financiare, ci apa, aerul și alimentele!), alta era azi situația României
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
celor de trebuință și la desfacerea produselor finite, de asemenea nu tu prețuri de achiziție stimulative, nu tu semințe, îngrășăminte și insecticide la prețuri avantajoase, nu tu combustibil fără accize și mașini agricole livrate de stat în contrapartidă pentru campaniile agricole. Este evident pentru oricine că, acordând atenția cuvenită agriculturii (în curând, marile probleme ale omenirii nu vor fi crizele politice și economico-financiare, ci apa, aerul și alimentele!), alta era azi situația României, vasăzică nu ajungeam în postura deopotrivă rușinoasă și
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
E o coincidență faptul că ați realizat la Radiodifuziunea Română o emisiune de turism cultural și în presa scrisă de specialitate multe reportaje de călătorie în țară? După absolvirea Facultății de Filologie am fost angajată la o revistă a „Revistelor Agricole”. Într-un fel tot cu „evadare”, cum spuneți, ( destul de rar) la sat. Au trecut câțiva ani până m-am transferat la Postul Național de Radio, unde făcusem practica ziaristică din timpul facultății, fiindcă, din anul al 3-lea fusesem admisă
O CONVORBIRE CU ELISABETA IOSIF de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354153_a_355482]
-
AL ANULUI 1981) Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 2114 din 14 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Înainte de 1989, elevii din Republica Socialistă România făceau din a doua jumătate a lunii septembrie și până la sfârșitul lui octombrie, practică agricolă. Că era vorba de cartofi, ceapă, struguri sau gogoșari, pionierii și UTC-iștii dădeau cinste patriei și partidului, răspunzând "Prezent" la chemarea de a oferi o mână de ajutor la strânsul recoltei. Aceștia, repartizați în serii de câte două săptămâni
LA CARTOFI, LA HELIADE ÎNTRE VII (O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI AL ANULUI 1981) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371089_a_372418]
-
în silozuri, în vii sau la ferme. În București, renumite erau silozul de ceapă din Berceni și cel de cartofi de la Heliade între Vii, aflat la ieșirea din Pantelimon. La Heliade între Vii am făcut și eu cea dintâi practică agricolă în 1981, ca elevă în clasa a noua la Școala Centrală din București. Acest eveniment a rămas memorabil pentru mine datorită neobișnuitei asocieri dintre numele marelui om de cultură Ion Heliade Rădulescu și cuvintele "între vii". Auzeam în premieră de
LA CARTOFI, LA HELIADE ÎNTRE VII (O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI AL ANULUI 1981) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371089_a_372418]
-
crustă de pământ uscat, miroseau urât și aveau o consistență puțin mai dură decăt cea a meduzelor proaspăt scoase din apa mării. La sortat înghițeam praf și ne umpleam din cap până-n picioare de colb. După prima zi de practică agricolă, mi-am adus mănuși de lână și, cu ele în mâini, despărțirea cartofilor de dat la gunoi de cei oarecum buni de aruncat în tigaie a devenit mai ușoară. Însă acest lucru conta mai puțin căci tovarășul în halat albastru
LA CARTOFI, LA HELIADE ÎNTRE VII (O FILĂ DIN ALBUMUL CU AMINTIRI AL ANULUI 1981) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371089_a_372418]
-
efectuate pe nepusă masă în centrele de producție, procesare, depozitare și comercializare a alimentelor și băuturilor: abatoare, depozite, puncte de desfacere. Căci până la pensionarea sa, ceea ce înseamnă zeci de ani de activitate, nu doar că a pus pe picioare Cooperative Agricole de Producție unde la propriu animalele mureau de foame (a avut serios de tras din întrebuințarea substantivului „inaniție”, pe care activiștii anilor șaizeci nu l-au priceput, dar îndată l-au catalogat ca extrem de dușmănos pentru rânduielile socialiste!, lăsând în
INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378553_a_379882]
-
de București. Până ajung reporterii cu avionul prăpădul este înlăturat de întreaga comunitate, inclusiv de păgubitul obligat de Legea Electorală să-și plângă de milă la cârciumă. Transilvăneanul, chiar român neaoș pune mâna pe lopată nu așteaptă pompierul. Pe câmpurile agricole, mai puțin roditoare ca-n Valahia, vezi holde cât cuprinde ochiul. Cam așa erau holdele pe vremea moșierilor valahi, dar astăzi comasarea mai multor parcele în Valahia este o cauză penală (vezi procesul Nana). Și vă mai mirați că economia
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
copiii. Ajunge muncitoare la Filatură și, pe deasupra, întreținătoarea unui om violent decăzut în alcoolism. Fabrica se dezintegrează și pleacă să muncească pentru întreținere și fără a lipsi nici prea mult de lângă copii, câte trei luni pe an, la o fermă agricolă din Germania. Se strică și această sursă de venit datorită câtorva colege care furau. Disperată, se hotărește să plece în Spania, în final, la sora ei stabilită acolo cu doi ani înainte... ...Aici, în Spania, priveau cu regret dar și
POVESTEA NOASTRA de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358418_a_359747]
-
al opimului. Traficul de droguri este o afacere condusă de mafia, care înflorește în zonele violente și sărace. Mulți fermieri care au revenit la cultivarea macului au declarat că fac lucrul acesta din cauza insecurității și din lipsă de alte opțiuni agricole. A-ți vinde față ca să o căsătorești pentru a-ți achita împrumuturile, nu doar datoriile din droguri, este o practică regională ce datează de secole. Această practică a crescut expotential din cauza sărăciei adusă de cei 30 de ani de război
AFGANISTAN – TARA UNDE FEMEILE SE VAND [Corola-blog/BlogPost/94008_a_95300]
-
public, alături de foștii mei colegi Ioan Chiorean, Florian Junjan, Vasile Sabău, Victor Morlocan și Gheorghe Păcurar. Eram uncolectiv tânăr, bine inchegat, care muncea cu devotament pentru cetățean, pentru toți locuitorii comunei, veghea și se implica în bunul mers al lucrărilor agricole, la tot ce însemna sector vegetal sau animalier. În fața primăriei, nu erau ca azi parcate autoturisme, se circula pe jos, în cel mai fericit caz cu căruța sau bicicleta. Mașini aveau doar cei de la raionul de partid și încă ce
CAP. 7- de IONEL CADAR în ediţia nr. 2222 din 30 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343097_a_344426]
-
mine în regiune, la câțiva kilometri de comuna mea. Dacă nu mă grăbesc să-l ocup, s-ar putea să-l pierd și nu mai am rezerve financiare să stau fără serviciu, iar dacă mă duc la Călărași la Secția Agricolă, cine știe prin ce coclauri mă aruncă. - Bine, când vine medicul la vizită îți ceri externarea și mai vorbim acasă. Între cei doi prieteni care înainte abia așteptau să se vadă și să se iubească, acum se instalase o stare
PRIMA PARTE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364084_a_365413]
-
autostradală. Un capitol important de mare interes pentru investitorul italian reprezentat în cadrul Forumului, a fost cel al producerii de energie din surse regenerabile, pe teritoriul României. Mihai Bărbuliceanu a prezentat nevoile și oportunitățile care există în România, în reabilitarea infrastructurii agricole, în special în irigatii. Argumentele prezentate pe scurt de Bărbuliceanu au avut o continuitate într-o întalnire organizată după Forum, între societatea Raja SA din Constanța și câțiva întreprinzători italieni. Corneliu Dinu, vicepreședintele CCIRO Italia, Consilier Științific al Consiliului Mondial
Milano, Forumul economic CCIRO Italia: [Corola-blog/BlogPost/93130_a_94422]
-
După terminarea facultății, Viorel și Ramona Axinte au primit repartiția ministerială undeva în Dobrogea, pentru a-și pune în practică cele învățate în cei cinci ani de studii, în cadrul Facultății de Agronomie „Nicolae Bălcescu” din București și anume la Cooperativa Agricolă de Producție „Gheorghe Doja” din comuna dobrogeană Pecineaga. Cooperativa era înființată încă de prin 1949-1950, după modelul colhozurilor sovietice, imediat după alungarea regelui Mihai I din țară și preluarea puterii administrative de către Petru Groza ca prim-ministru și a celei
TENTATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365444_a_366773]
-
facultate, iar în anul patru de studii și-au unit destinele prin căsătoria civilă. La sosirea lor în toamna anului 1967, în cadrul ceapeului cum îi spuneau sătenii, fiecare dintre cei doi specialiști au fost repartizați să răspundă, Victor de sectorul agricol, iar Ramona de cel zootehnic, sub directa subordine a inginerului șef Tudor Șes, om la vreo treizeci și cinci de ani, venit în comună prin transfer politic de undeva de prin Ardeal, lucru ce se vedea și după accentul său și vorba
TENTATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365444_a_366773]
-
la șoseaua națională și apoi la oraș, cei trei au stabilit mai întâi să o lase pe tânăra tehniciană la Agenția Națională pentru Ameliorare și Reproducție în Zootehnie, pentru a-și rezolva problemele, iar ei doi să meargă la Direcția Agricolă pentru formalități și apoi la depozitul de îngrășăminte chimice, să încarce camionul cu azotați și fosfați. Zis și făcut. Au făcut un ocol al orașului și au lăsat-o pe Săndica să coboare la Direcția pentru Protecția Resurselor Genetice Animale
TENTATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365444_a_366773]
-
al orașului și au lăsat-o pe Săndica să coboare la Direcția pentru Protecția Resurselor Genetice Animale Palas, cu recipientul frigorific special în mână, iar cei doi bărbați și-au continuat drumul spre centru, spre orașul vechi, unde era Direcția Agricolă. A trebuit să traverseze întregul oraș din Palas până în zona Cazinoului unde era Direcția Agricolă. Șoseaua ce cobora în port era mai distrusă decât cea de la țară, aceasta din cauza utilajelor de mare tonaj ce transportau marfa din port în diferite
TENTATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365444_a_366773]
-
Genetice Animale Palas, cu recipientul frigorific special în mână, iar cei doi bărbați și-au continuat drumul spre centru, spre orașul vechi, unde era Direcția Agricolă. A trebuit să traverseze întregul oraș din Palas până în zona Cazinoului unde era Direcția Agricolă. Șoseaua ce cobora în port era mai distrusă decât cea de la țară, aceasta din cauza utilajelor de mare tonaj ce transportau marfa din port în diferite direcții ale țării. Viorel, rezolvând repede cu actele necesare la D.A., a luat dispoziția de
TENTATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365444_a_366773]
-
Toamna, odată cu scoala, se pornea și campania agricolă. Era o definiție umoristică care circula printre noi: țăranii sunt acea pătură socială care ajută elevii, studenții și armata la strânsul recoltei. Colegii mergeau la cules cartofi sau la sfeclă, iar noi, cei scutiți, eram obligați să fim prezenți la
VIOREL CROITORU [Corola-blog/BlogPost/361019_a_362348]
-
retragerea BNR din această activitate și crearea BCR, banca improvizată și fără bani. Ani de zile nu a mai funcționat creditul intern iar cel extern nu apăruse încă. Banca de Investiții, singurul creditor al Industriei și-a încetat activitatea. Banca Agricolă și BRCE, responsabile cu finanțarea agriculturii și a comerțului exterior sau apucat de hoții. Toate ministerele au fost transformate în institute de cercetare pentru uzul informațional al noilor politicieni, care, în mod covârșitor erau oameni fără nicio pregătire sau experiență
STATUL ŞI BISERICA 2014 – UN DIALOG CU ION OLTEANU (2) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361636_a_362965]