162 matches
-
geografică statală desemnând mai multe regate din Siria și Canaan. În scrierile sumeriene cele mai timpurii (pe la 2400 î.Hr.) numele de țară Mar.tu se referea la o regiune la „vest” de Eufrat care conține Siria și Canaanul.În scrierile akkadiene sunt prezentați ca niște nomazi, legați mai cu seamă de Muntele Amurru, actualul Djebel Bishri din Siria. Locul lor de origine ar putea să fi fost Peninsula Arabica. Înrudiți cu canaanenii, prin anii 2300-2200 î.Hr. au distrus civilizația urbană a
Amoriți () [Corola-website/Science/321283_a_322612]
-
mai multe mici regate: Halpa (Aleppo),Mari (azi Tell Al Hariri). În nordul Palestinei un regat Amurru avea capitala la Hatzor. Prin 1100 î.H. Asirienii încă numeau Amurru o parte din Siria, Fenicia și Palestina. Termenul Amurru din textele akkadiane și sumeriene se referă atât la amoriți cât și la zeitatea lor principala, care ar fi fost fiul lui Baal sau Belu și al fecioarei Anat. Un alt zeu însemnat al lor era Zeul Sin, al Lunii.
Amoriți () [Corola-website/Science/321283_a_322612]
-
poziția de hegemon al regiunii, eclipsând regatul Babilonian, Egiptul sau Elamul în lupta pentru controlul Orientului Mijlociu. Cu toate acestea până în vremea lui Tiglat-palasar al III-lea, a căror reforme au schimbat statult. La origini Asiria a fost un regat akkadian care s-a dezvoltat între secolele XXV și XXIV î.Hr. Cei mai timpurii regi asirieni au fost conducători mărunti, iar după fondarea imperiului Akkadian, aceștia au devenit supușii lui Sargon, primul unificator al Mesopotamiei. Națiunea asiriană urbanizată și aflată sub
Imperiul Neo-Asirian () [Corola-website/Science/321297_a_322626]
-
s-a dezvoltat între secolele XXV și XXIV î.Hr. Cei mai timpurii regi asirieni au fost conducători mărunti, iar după fondarea imperiului Akkadian, aceștia au devenit supușii lui Sargon, primul unificator al Mesopotamiei. Națiunea asiriană urbanizată și aflată sub control akkadian (babilonian din 1894 î.Hr.) a evoluat din prăbușirea Imperiului akkadian. În perioada asiriană veche a Epocii Bronzului Timpuriu, Asiria era un regat în nordul Mesopotamiei, concurând pentru dominația regională, inițial cu hitiții, huriții și orașele-stat ca Isin, Ur sau Larsa
Imperiul Neo-Asirian () [Corola-website/Science/321297_a_322626]
-
mai timpurii regi asirieni au fost conducători mărunti, iar după fondarea imperiului Akkadian, aceștia au devenit supușii lui Sargon, primul unificator al Mesopotamiei. Națiunea asiriană urbanizată și aflată sub control akkadian (babilonian din 1894 î.Hr.) a evoluat din prăbușirea Imperiului akkadian. În perioada asiriană veche a Epocii Bronzului Timpuriu, Asiria era un regat în nordul Mesopotamiei, concurând pentru dominația regională, inițial cu hitiții, huriții și orașele-stat ca Isin, Ur sau Larsa, iar mai târziu cu orașul amorit Babilon. Începand cu secolul
Imperiul Neo-Asirian () [Corola-website/Science/321297_a_322626]
-
Caucaz până la Deșertul Arabiei. i-a succedat celui Mijlociu. Unii istorici, precum Richard Nelson Frye, au privit acest imperiu ca fiind primul imperiu adevărat din istoria umanității. În acea perioadă, limba aramaică a devenit limbă oficială a statului, alături de limba akkadiană. Asiria s-a prăbușit în mod definitiv în urma invaziei coaliției bablioniene și medice care au cucerit în 612 î.Hr. Ninive și au jefuit ultima capitală, Haran, în 608 î.Hr. Peste mai mult de jumătate de secol atât Asiria cât și
Imperiul Neo-Asirian () [Corola-website/Science/321297_a_322626]
-
Babilonia) a fost un stat în Mesopotamia Inferioară (Irak), Babilon fiind capitala sa. a apărut atunci când regele Hammurabi cel Mare (circa 1728 - 1686 î.Hr.) a creat un imperiu din teritoriile fostelor regate Sumer și Akkad. Imperiul Babilonian a adoptat limba akkadiană semitică pentru uz oficial și a păstrat limba sumeriană pentru uz religios, care în acel moment nu mai era o limbă vorbită. Tradițiile akkadiană și sumeriană au jucat un rol major în cultura babiloniană de mai târziu, iar regiunea va
Imperiul Babilonian () [Corola-website/Science/315344_a_316673]
-
a creat un imperiu din teritoriile fostelor regate Sumer și Akkad. Imperiul Babilonian a adoptat limba akkadiană semitică pentru uz oficial și a păstrat limba sumeriană pentru uz religios, care în acel moment nu mai era o limbă vorbită. Tradițiile akkadiană și sumeriană au jucat un rol major în cultura babiloniană de mai târziu, iar regiunea va rămâne un important centru cultural, chiar și în afara statului, în întreaga epoca bronzului și epoca fierului timpurie. Cea mai veche mențiune a orașului Babilon
Imperiul Babilonian () [Corola-website/Science/315344_a_316673]
-
astfel încât apare primul imperiu babilonian în timpul a ceea ce se numește "Perioada Vechiului Babilon". În timpul mileniului al III î.Hr., s-a dezvoltat o simbioză culturală foarte intimă între sumerieni și akkadieni, care a inclus răspândirea bilingvismului . Influența limbii sumeriene asupra celei akkadiană (și vice versa), este evident în toate domeniile, de la împrumutul lexical la o scară masivă, la convergențe sintactice, morfologice și fonologice. Acest lucru a determinat oamenii de știință să se refere la sumerienii și akkadienii din al treilea mileniu ca
Imperiul Babilonian () [Corola-website/Science/315344_a_316673]
-
Influența limbii sumeriene asupra celei akkadiană (și vice versa), este evident în toate domeniile, de la împrumutul lexical la o scară masivă, la convergențe sintactice, morfologice și fonologice. Acest lucru a determinat oamenii de știință să se refere la sumerienii și akkadienii din al treilea mileniu ca la un "sprachbund". Akkadiana treptat a înlocuit sumeriana ca limbă vorbită în Mesopotamia undeva în jurul sfârșitul mileniului al III-lea î.Hr. - începutul mileniului al II-lea î.Hr. (datarea exactă fiind doar o chestiune de dezbateri
Imperiul Babilonian () [Corola-website/Science/315344_a_316673]
-
este evident în toate domeniile, de la împrumutul lexical la o scară masivă, la convergențe sintactice, morfologice și fonologice. Acest lucru a determinat oamenii de știință să se refere la sumerienii și akkadienii din al treilea mileniu ca la un "sprachbund". Akkadiana treptat a înlocuit sumeriana ca limbă vorbită în Mesopotamia undeva în jurul sfârșitul mileniului al III-lea î.Hr. - începutul mileniului al II-lea î.Hr. (datarea exactă fiind doar o chestiune de dezbateri), dar sumeriana a continuat să fie folosită ca limbă
Imperiul Babilonian () [Corola-website/Science/315344_a_316673]
-
lui Cir, cunoscut și sub numele de Cilindrul lui "Cir cel Mare", este un document aparținând conducătorului persan Cirus al II-lea cel Mare. Documentul se prezintă sub forma unui cilindru din lut, inscripționat cu o scriere cuneiforma în limba akkadiana. Cilindrul a fost creat după cucerirea persana a Babilonului în 539 î.Hr., cănd Cir a răsturnat pe regele babilonian Nabonidus punând capăt, astfel Imperiului Neo-Babilonian. Textul îl denunță pe Nabonidus ca fiind necuviincios și descrie victoria lui Cir ca fiind
Cilindrul lui Cir () [Corola-website/Science/317292_a_318621]
-
("akkadiană:" Nabu-kudurri-usur având sensul de "Nabu, apărătorul hotarului") a fost rege al Imperiului Babilonian din cca. 1125 î.Hr. până în 1103 î.Hr.. A nu se confunda cu Nabucodonosor al II-lea, faimos pentru că apare în Biblia ebraică, cel care a domnit în
Nabucodonosor I () [Corola-website/Science/317324_a_318653]
-
povestiri din religia sumeriană seamănă izbitor cu povestirile altor religii/mitologii din Orientul Mijlociu. De exemplu, ideea biblică a creației omului și potopul lui Noe sunt strâns legate cu povestirile sumeriene. Zeii și zeițele din Sumer sunt reprezentați similar în religiile Akkadiene, Canaanite și altele. De asemenea, o serie de povestiri sunt asemănătoare cu cele din mitologia greacă, de exemplu, coborârea lui Inanna în lumea de dincolo este foarte asemănătoare cu mitul Persefonei. Majoritatea zeităților sumeriene aparțin unei clasificări numite Anunna ("[descendenții
Mitologia sumeriană () [Corola-website/Science/321499_a_322828]
-
(alte denumiri Anunnaku, Ananaki sau Anunna) este un grup de zeități sumeriene, babiloniene și akkadiene. Numele poate fi scris „a-nuna”, „a-nuna-ke<sub>4</sup>-ne” sau „a-nun-na”, semnificând „cei de sânge regal” sau „copii princiari”. Relația lor cu grupul de zei cunoscut sub numele de Igigi este neclară, dar în mitul potopului "Atra-Hasis" se
Anunnaki () [Corola-website/Science/316443_a_317772]
-
eternitate”, cu clauze de neagresiune, de asistență mutuala (alianță defensivă) și privind extrădarea refugiaților politici. Ramses a ordonat că textul tratatului să fie gravat în hieroglife și pe pereții templului din Karnak. Astăzi sunt atestate două versiuni: una în limba akkadiana (tăblițele de la Hatussa / Bogaz-Köy) și cealaltă în limba egipteană (stela gravata de la Karnak). La începutul textului de pe stela de la Karnak s-a menționat primirea la Pi-Ramses (capitala Egiptului) a tăbliței de argint trimise de Hattusilis al III-lea. După aceea
Bătălia de la Kadesh () [Corola-website/Science/325923_a_327252]
-
limba egipteană (stela gravata de la Karnak). La începutul textului de pe stela de la Karnak s-a menționat primirea la Pi-Ramses (capitala Egiptului) a tăbliței de argint trimise de Hattusilis al III-lea. După aceea s-a transcris traducerea egipteană a textului akkadian, la care s-a adăugat o clauză privind tratamentul umanitar aplicabil fugarilor repatriați și familiilor acestora.
Bătălia de la Kadesh () [Corola-website/Science/325923_a_327252]
-
pentru hieroglifele egiptene: documentul crucial în descifrarea acestui sistem de scriere. Textul este o declarație a lui Darius al Persiei, scris de trei ori, în trei sisteme de scriere și limbi diferite: două limbi alăturate, vechea persană și elamita, iar akkadiana, dedesubt. Darius a domnit în Persia între anii 521 î.Hr. și 486 î.Hr. Prin 515 î.Hr., Darius I își relatează într-o lungă povestire ascensiunea la tron în fața uzurpatorului Smerdis al Persiei, cât și războaiele victorioase care au urmat, precum și
Inscripția de la Behistun () [Corola-website/Science/327459_a_328788]
-
din Imperiul Medic. Ea este extrem de greu accesibilă, muntele fiind defrișat pentru a face inscripția mai evidentă după gravare. Textul în persana veche conține 414 linii în cinci coloane; textul elamit cuprinde 593 de linii în opt coloane, iar textul akkadian are 112. Inscripția a fost ilustrată de un bazorelief care îi reprezintă pe Darius, doi servitori, în mărime naturală și zece personaje înalte de un metru, legate cu mâinile la spate, care reprezintă popoarele cucerite. Zeul Ahura Mazda plutește deasupra
Inscripția de la Behistun () [Corola-website/Science/327459_a_328788]
-
bloc de piatră independent, fixat cu știfturi și cu sârmă de fier. O traducere în aramaică a inscripției face parte din papirusurile aramaice de la Elephantina. O altă traducere în aramaică a fost găsită la Sakkarah/Saqqarah în Egipt, iar versiuni akkadiene au fost găsite în Babilon. Prima mențiune istorică a inscripției a fost făcută de istoricul și medicul grec Ctesias, care îi nota existența spre anul 400 î.Hr. Tacitus o menționa și el și descria unele monumente auxiliare, mult timp uitate
Inscripția de la Behistun () [Corola-website/Science/327459_a_328788]
-
băiat din împrejurimi, care s-a cățărat de-a lungul unei fisuri din faleză și a instalat corzi la înălțimea textului în akkadiană. În acest fel, a putut să ia amprenta textului în papier-mâché. Rawlinson s-a dedicat traducerii scrierii akkadiene și a limbii, independent de lucrările lui Edward Hincks, lui Julius Oppert și ale lui William Henry Fox Talbot, care au contribuit și ei la descifrare. Edwin Norris și alții au fost primii care au făcut același lucru cu elamita
Inscripția de la Behistun () [Corola-website/Science/327459_a_328788]
-
din "Mumia" și "Mumia revine" și dezvăluie originile lui Mathayus și ascensiunea sa la putere ca Regele Scorpion. Numele său este o referire la un rege real din perioada protodinastică a istoriei Egiptului Antic, Scorpion II. Mathayus (Johnson), ultimul mercenar akkadian adevărat, împreună cu fratele său vitreg, Jesup, și cu prietenul său, Rama, este angajat de către regele Pheron (Rees) pentru a omorî un vrăjitor, ale cărui puteri profetice îi permit violentului împărat egiptean Memnon (Brand) să-și conducă imperiul cu o mână
Regele Scorpion (film) () [Corola-website/Science/326428_a_327757]
-
kurzilor în Turcia și Imperiul Otoman. În același timp, istoriografia panturcică a fost folosită ca paravan pentru pretențiile revizioniste ridicate împotriva vecinilor. Scriitorii naționaliști panturcici au pretins de-a lungul timpului că diferite grupuri etnice precum parții, sciții, sumerienii, indienii, akkadienii, elemiții, hitiții, mitannii sau hurienii sunt de origine turcică Lynn Meskell sublinia că s-a ajuns până acolo încât susținătorii panturcismului să afirme că sumerienii sau hitiții sunt popoare turcice, dar chiar și mai mult, până și marile civilizații antice
Panturcism () [Corola-website/Science/326875_a_328204]
-
a complicat și mai rău în anumite momente. Deși nu se știe din ce cauză, cuneiforma s-a răspândit în tot Orientul Apropiat. Cuneiforma a fost adoptată cu unele mici schimbări de popoarele care le-au urmat sumerienilor în Mesopotamia (akkadieni, babilonieni, asirieni) și de popoarele vecine care vorbeau limbi diferite (hitiții, perșii, etc.) În mileniul al III-lea î.Hr., Mesopotamia a fost unificată de regele Sargon I care a întemeiat Imperiul Akkadian; akkadienii dezvoltând ulterior cuneiformele și îmbogățind patrimoniul scris
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]
-
popoarele care le-au urmat sumerienilor în Mesopotamia (akkadieni, babilonieni, asirieni) și de popoarele vecine care vorbeau limbi diferite (hitiții, perșii, etc.) În mileniul al III-lea î.Hr., Mesopotamia a fost unificată de regele Sargon I care a întemeiat Imperiul Akkadian; akkadienii dezvoltând ulterior cuneiformele și îmbogățind patrimoniul scris cu diferite texte, în special texte militare. Limba akkadiană s-a răspândit așa de mult încât a devenit limba diplomației. Chiar și Egiptul care avea sistemul său propriu perfecționat de scriere (vezi
Istoria scrisului () [Corola-website/Science/325838_a_327167]