189 matches
-
ei, în gene ral. În iunie a.c. în cadrul Simpozionului „Gheorghe Asachi” - ctitor de cultură românească, în aceeași galerie „Manuscriptum”, a fost organizat o expoziție de periodice mai vechi deținute de bibliotecă, între care la loc central a stat „Albina” și „Alăuta românească”, publicul ieșean având atunci o lungă perioadă (aproape două luni) la dispoziție spre a o vi zita. I.N.O. - O ultimă întrebare, poate. Am văzut la „Gala laureațilorʺ - premiile salonului. Și rămânân d to t în zona presei, cea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ramuri înghețate pe sticla ferestrelor. Poetul descrie tablouri cu bujori, natură moartă, cheamă mirosuri și creează beții olfactive, adevărate paradisuri în descendența lui Anghel și a lui Mihai Celarianu. Ca și aceștia, cântă nuferi și lăcrămioare, crini, lalele, însoțite de alăute, viole, menuete care ne trimit la Bacovia, fără ca poetul să trăiască dramele acestuia. Horia Zilieru rămâne la desfășurări ritualice, indiferent dacă este vorba de o lirică erotică, de evocarea satului, de evocarea unui trecut îndepărtat, manifestat în formule clasice sau
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
aducerii aminte" ("Clopotele"). 16 "Căci nu sunt mulți adolescenți care/ Pot însoți un șarpe" (A. Păunescu). 17 "Șarpele cu ochii de diamant/ Ridicat pe iedera de foc". 18 "Și s-a urât cu cântecul din fluier,/ Cu jalea din câmpii, alăuta/ Vor șerpi cu clopoței, năpârci cu șuier,/ Și nu mai vor nici hora, nici lăuta." 19 "Ca o șoaptă din țărână/ Împrejurul roții olarului/ Venim de departe lovindu-ne./ Nu ne chema, nu ne opri, nu ne opri, nu ne
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
gingaș franciscanism arghezian". Viața fremătătoare este căutată sub semnul universalului, pretutindeni, sub rotirea astrelor, sau în chilia călugărului Iakint, care păcătuiește alături de o fată: "La el, azi-noapte, în chilie/ A-ntârziat o fată vie,/ Cu sânii tari, cu coapsa fină/ De alăută florentină". În Morgenstimmung, melosul sugerează o atmosferă, o stare de spirit difuză, iar feminitatea pune în mișcare cântecul miraculos, sublimul spiritual, "vijeliile" cărnii, realitatea halucinantă a contopirii cuplului. O poezie a regretului se reține din Oseminte pierdute și din rilkeana
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
închipui o ieșire din letargie. Cum să se înfrângă exasperantul imobilism? Lancea lui Horea a fost una dintre soluții: protestul radical și fără întoarcere contra opresiunii. Luminarea sistematică a poporului prin școală și biserică definea o altă linie de conduită. Alăuta și Albina lui Asachi deveneau simboluri ale noului tip, alături de sabia Vladimirescului, de școala lui Lazăr, de Curierul heliadesc, și de atâtea noi instrumente ale regenerării. Un cântec popular din 1821 îi invita pe români să nu mai sufere, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
un bărbat învățat și patriot", cum ne asigură istoricul de atunci Florian Aaron. La acea dată Kogălniceanu se făcuse cunoscut nu numai prin Histoire de la Valachie (1837) și prin alte scrieri apărute aproape sincron, ci și prin editarea pasageră a Alăutei românești, ca supliment al revistei lui Asachi. Avea toate atuurile și nu e de mirare că la finele anului 1839 a înțeles să asume o răspundere mai înaltă, aceea de a solidariza cât mai multe condeie în jurul unui program bine
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
niște nunți și chef de nuntași și ospețe, Și-unde sub zarea de facle miresele ies din iatacuri Și sînt pornite-n oraș. Și cîntec de nuntă răsună Tare, la horă se prind jucăușii și-acolo-ntre dînșii Fluiere și alăute țin hangul. Femei grămădite 485 Stau în picioare la porți și alaiul privesc cu mirare [...]. Iată și-orașul celalt. În arme lucind două taberi Zidu-mpresoară și au fiecare osebită părere, 500 Unii să darme orașul ori numai în două să
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
din Locul sfînt, căci toți preoții de față se sfințiseră fără să mai țină șirul cetelor, 12. și toți Leviții care erau cîntăreți: Asaf, Heman, Iedutun, fiii și frații lor, îmbrăcați în in subțire, stăteau la răsăritul altarului cu chimvale, alăute și arfe, și aveau cu ei o sută douăzeci de preoți care sunau din trîmbițe, 13. și cînd cei ce sunau din trîmbițe și cei ce cîntau, unindu-se într-un glas ca să mărească și să laude pe Domnul au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
10. Slujitorii lui Hiram și slujitorii lui Solomon, care au adus aur din Ofir, au adus și lemn mirositor și pietre scumpe. 11. Împăratul a făcut cu lemnul mirositor scări pentru Casa Domnului și pentru casa împăratului, și arfe și alăute pentru cîntăreți. Nu se mai văzuse așa ceva în țara lui Iuda. 12. Împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit ea, ce a cerut, mai mult decît adusese ea împăratului. Apoi s-a întors și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Iuda și din Ierusalim, în frunte cu Iosafat, au plecat veseli și s-au întors la Ierusalim, căci Domnul îi umpluse de bucurie, izbăvindu-i de vrăjmașii lor. 28. Au intrat în Ierusalim și în Casa Domnului, în sunete de alăute, și de arfe și trîmbițe. 29. Groaza Domnului a apucat toate împărățiile celorlalte țări, cînd au auzit că Domnul luptase împotriva vrăjmașilor lui Israel. 30. Și împărăția lui Iosafat a fost liniștită, și Dumnezeul lui i-a dat pace de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
au junghiat, și au adunat sîngele la piciorul altarului, ispășire pentru păcatele întregului Israel, căci pentru tot Israelul poruncise împăratul să se aducă arderea de tot și jertfa de ispășire. 25. A pus pe Leviți în Casa Domnului cu chimvale, alăute și arfe după rînduiala lui David, lui Gad, văzătorul împăratului, și proorocului Natan, căci astfel era porunca Domnului, dată prin proorocii Săi. 26. Leviții au luat loc cu instrumentele lui David, și preoții cu trîmbițele. 27. Ezechia a poruncit să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
era Ada, și numele celeilalte era Țila. 20. Ada a născut pe Iabal; el a fost tatăl celor ce locuiesc în corturi și păzesc vitele. 21. Numele fratelui său era Iubal: el a fost tatăl tuturor celor ce cîntă cu alăuta și cu cavalul. 22. Țila, de partea ei a născut și ea pe Tubal-Cain, făuritorul tuturor uneltelor de aramă și de fier. Sora lui Tubal-Cain era Naama. 23. Lameh a zis nevestelor sale: "Ada și Țila, ascultați glasul meu! Nevestele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
ca pe niște roabe luate cu sabia? 27. Pentru ce ai fugit pe ascuns, m-ai înșelat, și nu mi-ai dat de știre? Te-aș fi lăsat să pleci în mijlocul veseliei și al cîntecelor, în sunet de timpane și alăută. 28. Nu mi-ai îngăduit nici măcar să-mi sărut nepoții și fetele! Ca un nebun ai lucrat. 29. Mîna mea este destul de tare ca să vă fac rău, dar Dumnezeul tatălui vostru mi-a zis în noaptea trecută: "Ferește-te să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
menționate, având un conținut preponderent politic, dispuneau Însă și de suplimente cu o tematică mai variată, științifică, literară sau de divertisment. Aceste suplimente apăreau fie separat, ca publicații distincte (Foaie pentru inimă și literatură, Blätter für Geist, Gemüth und Vaterlandskunde, Alăuta românească sau Curierul de ambe sexe), fie direct În paginile gazetelor-mamă, sub forma unor pagini adiționale. Gazeta liberală clujeană Erdélyi Híradó, de exemplu, avea atât un supliment editat separat, Într-un format mai mic (de jumătăți de coală), intitulat Vasárnapi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
răspândiți pe mii de kilometri, primitivi, fără conștiința unui trecut și fără un ideal comun, nu are asemănare pe tot întinsul globului. Astăzi, în iurtele de piei peticite și afumate, în jurul focului de noapte, un popor decăzut adoarme în sunetele alăutei, ce repetă la nesfârșit povestea unui trecut glorios, când Ghengis Khan trăia... O! pe acel timp, în acea vreme toți tinerii aveau un cal și un arc cu săgeți, iar șirului de căruțe ce însoțea "Hoarda de Aur" i se
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Editura Fundației Axis, 2006, 121 p. Al. Dima (la a 70-a aniversare). Bibliografie întocmită de Lenuța Drăgan. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1976, 85 p. Al. O. Teodoreanu (Păstorel). Biobibliografie de Dorina Mercheș. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1986, 405 p. ALĂUTA românească (1837-1838). Ediție facsimilată urmată de transcrierea textului, glosar și indici de Cornelia Oprișanu. București, Minerva, 1970, 186 p. Alăuta românească (1837-1838). Indice bibliografic de Cornelia Oprișanu. Iași, [BCU „Mihai Eminescu”], 1969, 50 p. Albina românească, vol. I-II, (1829-1849
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Mihai Eminescu”, 1976, 85 p. Al. O. Teodoreanu (Păstorel). Biobibliografie de Dorina Mercheș. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1986, 405 p. ALĂUTA românească (1837-1838). Ediție facsimilată urmată de transcrierea textului, glosar și indici de Cornelia Oprișanu. București, Minerva, 1970, 186 p. Alăuta românească (1837-1838). Indice bibliografic de Cornelia Oprișanu. Iași, [BCU „Mihai Eminescu”], 1969, 50 p. Albina românească, vol. I-II, (1829-1849). Indice bibliografic de Lenuța Drăgan și Mariana Stescu. Iași, BCU „Mihai Eminescu”, 1999, 950 p. Almanachul Societății Academice Social Literare
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
-n jur, luminile sunt stinse. Sub candela cu mucul ei de tort Veghez trecutul, ultimul meu mort. Doar umbra mă-mpresoară când m-apropii. În preajma ta șoptesc în taină plopii. O văd pe mama, lunecând tăcută Cu mâna ostenită pe-alăută. Iar tata a plecat și el departe Într-o poveste, dincolo de moarte. S-au dus pe rând și n-au să vie iar Și lacrimi cad ca picurii de ceară. O teamă rece mă așteaptă-n prag. Întind spre clanță
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Inaintea lui Maiorescu, Kogălniceanu a înțeles că poporul său are dreptul la existență națională independent, numai în măsura unei contribuții individuale valoroase la progresul omenirii întregi. începutul îl face Kogălniceanu în 1838, atunci când Gh. Asachi îi încredințează editarea unei alte “Alăute românești”, care, spre deosebire de cea din 1837, urma să apară regulat de două ori pe lună, cuprinzând numai lucrări literare, dintre cele ce valorificau” producturile duhului cele mai nouă și cele mai interesante pentru cititori”. Ivită la 1 iulie 1838, “Alăuta
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Alăute românești”, care, spre deosebire de cea din 1837, urma să apară regulat de două ori pe lună, cuprinzând numai lucrări literare, dintre cele ce valorificau” producturile duhului cele mai nouă și cele mai interesante pentru cititori”. Ivită la 1 iulie 1838, “Alăuta românescă”, socotită de mai toți istoricii literari , cea dintâi revistă literară , a însemnat prima manifestare a unui program de activitate culturală și literară,subordonată unui nou principiu coordinator: cel național. Publicând colaborărilor lui Negruzzi, Asachi, I. Tăutu ș.a. Kogălniceanu căuta
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
sale către C. Negruzzi și Petrache Poenaru, apelul pentru o "Bibliotecă universală" de traduceri și de texte reprezentative care să ilustreze ideile culturale, estetice și literare ale lui Heliade. Asachi va edita, la rândul său, un supliment literar, sub titlul "Alăuta românească" (martie 1837 - septembrie 1838), apoi o revistă de popularizare științifică, "Icoana lumei" (1840) și un fastuos hebdomadar bilingv, "Spicuitorul moldo-român" ("Le glaneur moldo-valaque"), în 1841. "Alăuta românească" s-a impus datorită faptului că a adunat în jurul ei pe cei
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
lui Heliade. Asachi va edita, la rândul său, un supliment literar, sub titlul "Alăuta românească" (martie 1837 - septembrie 1838), apoi o revistă de popularizare științifică, "Icoana lumei" (1840) și un fastuos hebdomadar bilingv, "Spicuitorul moldo-român" ("Le glaneur moldo-valaque"), în 1841. "Alăuta românească" s-a impus datorită faptului că a adunat în jurul ei pe cei mai reprezentativi scriitori ai epocii. Lirica publicată este, în general, de factură preromantică (C. Negruzzi, Ionică Tăutu ș.a.), fie anacreontică (Gh. Asachi, Manolachi Drăghici). Scrierile în proză
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
ș.a.), fie anacreontică (Gh. Asachi, Manolachi Drăghici). Scrierile în proză sunt mai puține: note de călătorie (C. Negruzzi), povestiri cu subiect oriental, scrisori, etc. Deosebit de bogată este rubrica traducerilor din Schiller (Kogălniceanu), Martial (Asachi), Voltaire. Puținele pagini de critică din "Alăuta românească", datorate lui Kogălniceanu, premerg curentului de la " Dacia literară", afirmând importanța istoriei naționale pentru asimilarea, pe un articulat fond autohton, a elementelor utile din civilizațiile străine. Fiind prima revistă din Moldova, consacrată exclusiv literaturii, " Alăuta românească" a fost, cu deosebire
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Puținele pagini de critică din "Alăuta românească", datorate lui Kogălniceanu, premerg curentului de la " Dacia literară", afirmând importanța istoriei naționale pentru asimilarea, pe un articulat fond autohton, a elementelor utile din civilizațiile străine. Fiind prima revistă din Moldova, consacrată exclusiv literaturii, " Alăuta românească" a fost, cu deosebire prin cea de-a doua serie (1 iulie 1838, sub redacția lui M. Kogălniceanu), și cea dintâi tentativă însemnată de afirmare a elementului autohton în literatură. Aceste prime periodice românești, cu ritm de apariție normal
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
lor, sau de care era legată propria lor patrie. Obiectivele pe care și le propun cele două gazete marchează o evidentă unitate de opinii și de preocupări. Prima perioadă din activitatea literară a "Albinei românești", adică cea desfășurată înainte de apariția "Alăutei românești", este cât se poate de modestă. De altfel, partea literară a unui jurnal românesc, între 1829-1849, era aproape fără excepție, foarte mult deosebită de ceea ce înțelegem astăzi prin literatură. Ea cuprindea cam tot ceea ce depășea sfera informării administrative și
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]