189 matches
-
se întoarcă la Botoșani. Este numit asesor la Tribunalul din Suceava. Primește titlul de comis. Moare tânăr din cauza tuberculozei. Un volum de Poetice cercări îi apărea în 1839; cu unele inedite, e reluat în 1840, sub titlul Poezii. „Albina românească”, „Alăuta românească”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură” reproduc din versurile sale. Lipsit de inventivitate verbală, într-un stil incolor, C. a atacat temele epocii. Lamartiniza vizibil în Toamna și Seara la Ceahlău, cultivând ca și poetul francez contrastul dintre împăcarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286547_a_287876]
-
la justiția mitului (Iisus străbate iadul, spre a răscumpăra, pentru a doua oară, pe Adam și Eva, ca într-o apocrifă Evanghelie a lui Nicodim), evocând mese cuvioase, temeinicele arme răzășești, soboarele celeste și ierarhii de îngeri (ce zic din alăută și cobuz), lăsând să cuvânteze, în semnele naive, bestiarul. Spirit pasionat, neliniștit, protagonist al unui episod „renascentist” în frământatul și contradictoriul Răsărit, C. însuși (ce uza de o „frumoasă limbă românească” în redactarea actelor curente) este citat, ca autor de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286493_a_287822]
-
transliterat în alfabetul latin, cu respectarea riguroasă a rândurilor, până la exactitatea despărțirilor în silabe de la capetele de rând. De pildă, în 1970, fosta Editură Minerva, specializată în valorificarea patrimoniului literar românesc, a inaugurat seria unor astfel de ediții critice cu Alăuta Românească din 1837-1838, suplimentul literar al Albinei Românești a lui Gheorghe Asachi, ediția fiind îngrijită de Cornelia Oprișanu, cu o prefață de Al. Andriescu. A urmat, în 1972, Dacia literară a lui Mihail Kogălniceanu, din 1840, îngrijită de Maria Platon
Revistele lui B. P. Hasdeu by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8760_a_10085]
-
copiază în Cartea cântecelor. 99 de cântece de dor și jale scrise de poeții noștri moderni și contemporani. Transcrie totodată 76 de poezii ale căror ritm, rimă și conținut păstrează ceva din incantația versurilor populare, reunindu-le sub titlul Lieduri (Alăuta românească). Selectează apoi poeme inspirate de Obiceiurile vechi, de Credință și de Copil. Descoperirea Helladei și a artei grecești a fost un eveniment capital în viața lui Ion Pillat, minune care - după cum mărturisește - a fost trăită de el cu intensitate
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
alba cenușă și-mi amintesc de Crucea Sudului pe care n-am văzut-o, fiindcă cealaltă poartă dinspre Capricorn a fost închisă pentru mine. Doar deasupra, ochiul prin care trece lumina clipește cu văpăi, din cauza cântecului neînălțat din ostroave (coardele alăutei sunt rupte, glorioasele degete pline de iperită), și nici urechile nu aud; și nici ochii nu văd; lacrimile lor sunt strânse sub pleoapa marelui ochi; și nici mâinile nu ating amforele de piatră pline de miere; roiuri de albine împlinesc
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
Astfel Dumnezeu e aproximat în icoanele ce-I transcriu chipul, ca și în icoanele firii în care Sfînta Treime crește copleșitor-vegetal: "E o biserică pardosită cu mari cărți pe care îngenunchi. Și din chivoturi căptușite cu satin scot psaltire și alăute evreești. Iar îngerii coboară din cer icoane ale împărăției. Doamne, mîngîie-mă aproape. Din icoane dau muguri și frunze și răsar Trei Dumnezei care merg împreună" (Psalmul 36). Extazul eului poetic se extinde panteistic-dionisiac, prin contopirea creaturii cu tot ce ființează
Un poet religios by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12622_a_13947]
-
cu textul transliterat în alfabetul latin, cu respectarea riguroasă a rândurilor, până la exactitatea despărțirilor în silabe de la capetele de rând. În 1970, fosta Editură Minerva, specializată în valorificarea patrimoniului literaturii române, a inaugurat seria unor astfel de ediții critice cu Alăuta Românească din 1837-1838, suplimentul literar al Albinei Românești a lui Gheorghe Asachi. A urmat, în 1972, Dacia literară a lui Mihail Kogălniceanu, din 1840. În 1980, revista Propășirea din 1844 a fost reprodusă într-o monumentală ediție facsimilată și transliterată
B.P. Hasdeu și revista Aghiuță by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7266_a_8591]
-
foarte vechi. În textele de la mijlocul secolului al XIX-lea, exemplele de complement direct fără pe se găsesc cu mare ușurință: "științi deosebite, care nu le cunoștea el" (Anton Pann, Archir, 1854); "acele care nu știi le voi spune acuma" (Alăuta românească, 1837); "munca câmpului, care o fac la vreme" (D. Golescu, Însemnare a călătoriei mele); "nu ieșea nici un calendar care să nu-l aibă el întâi, nici o carte bisericească care să n-o cumpere, nici o traducție care să nu puie
"Care" și "pe care" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9380_a_10705]
-
are nimeni nevoie: sau/ poate de mîini? De inimă? Numai de suflet să/ nu vă atingeți: sufletul nu este al meu... Unde să fug/ să scap de mine... Pe cine să pun să încalece pe catîrca mea, în/ zarvă de alăute?// Calc mereu pe urmele mele, urmele/ mele înghețate, ale tristeții: sînt zeci de kilometri/ cunoscuți pe de rost înaintea/ mea, cînd am mai trecut eu oare pe aici?" (ibidem). Liviu Ioan Stoicu plînge fără lacrimi, sec, sarcastic, ca un Iov
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
murit în 1968, la Berlin. MARȚI, 20 IUNIE MIHAIL KOGĂLNICEANU În 1891 a decedat la Paris omul politic, istoricul și scriitorul român Mihail Kogălniceanu. „Începătorul culturii românești“, cum l-a numit Nicolae Iorga, a fost publicist, scriitor, traducător, editor (publicațiile „Alăuta românească“, „Dacia litearară“, „Arhiva românească“, „Propășirea“ ș.a.), profesor la Academia Mihăileană, avocat, om politic. A redactat „Dorințele Partidei Naționale în Moldova“ și „Proiect de constituție pentru Moldova“. A fost lider al mișcării unioniste, unul din liderii societății „Unirea“ și membru
Agenda2006-24-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285063_a_286392]
-
Corăbiile lui Hiram, care au adus aur din Ofir, au adus din Ofir și foarte mult lemn de santal și pietre scumpe. 12. Împăratul a făcut cu lemnul mirositor pălimare pentru Casa Domnului și pentru casa împăratului și arfe și alăute pentru cîntăreți. N-a mai venit de atunci lemn de acesta mirositor, și nu s-a mai văzut pînă în ziua de azi. 13. Împăratul Solomon a dat împărătesei din Seba tot ce a dorit, tot ce a cerut, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85038_a_85825]
-
auriu atîrnau de cornișe bogat ornamentate pînă la o pardoseală în tablă de șah, cu dale din marmură albă și neagră. Taburete, scaune și canapele vechi erau risipite în jur, fără o ordine anume, printre instrumente cu coarde, de genul alăutelor și viorilor. Un pian cu coadă era așezat într-un colț, lîngă un aparat de raze mătăhălos învechit, iar în mijlocul încăperii, Lanark văzu spatele unei siluete în panaloni negri și vestă, sprijinindu-se de un banc de tîmplărie și netezind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mai puțin poiana înflorită din Sibma, bogată în vițe și Eleale pînă la piscina asfaltată; soarele, vîntul și spuma orbitoare; triumful Galateei și căsătoria ei cu Grant; prăbușirea Cocqigrues; Dumnezeu se predă; înflorirea strălucitorilor ciulini cenușii; construcția acelei Nephelococugia; ciocîrliile, alăutele, violoncelele, violetele și revărsarea de furie; vapoarele de cursă liberă pe fluviul Clyde; fericirea și activitatea pozitivă a lui Coulter, venirea lui McAlpin și învierea lui Aiken Drummond; Apoteoza și încoronarea Fecioarei AmyAnnieMoraTracyKatrina Veronica Margaret Inge Inge Inge Inge Inge
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
păcătoși. Amin! - Ascultă, fiico, mai e blestemăție de ceea cu scorțișoară?întrebă popa Țuică pe Otilia, că de-abia-i simții gustul. Toarnă colea, să am păcate mai multe, ca să mă smeresc Domnului când mă va chema. "Mărturisi-mă-voi ție întru alăută, Dumnezeule, Dumnezeul meu!" - Apropo de alăută, zise Stănică, ăsta e vin de chef culăutari, nu cu aperitiv. Păcat că sfințiile-voastre nu puteți juca! - Da' de ce, porc de câine, să nu putem juca? Saltă și tebucură, Sioane", zice Scriptura. La Sfânta
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
blestemăție de ceea cu scorțișoară?întrebă popa Țuică pe Otilia, că de-abia-i simții gustul. Toarnă colea, să am păcate mai multe, ca să mă smeresc Domnului când mă va chema. "Mărturisi-mă-voi ție întru alăută, Dumnezeule, Dumnezeul meu!" - Apropo de alăută, zise Stănică, ăsta e vin de chef culăutari, nu cu aperitiv. Păcat că sfințiile-voastre nu puteți juca! - Da' de ce, porc de câine, să nu putem juca? Saltă și tebucură, Sioane", zice Scriptura. La Sfânta taină a căsătoriei nu G. Călinescu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
era Ada, și numele celeilalte era Țila. 20. Ada a născut pe Iabal; el a fost tatăl celor ce locuiesc în corturi și păzesc vitele. 21. Numele fratelui său era Iubal: el a fost tatăl tuturor celor ce cîntă cu alăuta și cu cavalul. 22. Țila, de partea ei a născut și ea pe Tubal-Cain, făuritorul tuturor uneltelor de aramă și de fier. Sora lui Tubal-Cain era Naama. 23. Lameh a zis nevestelor sale: "Ada și Țila, ascultați glasul meu! Nevestele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
ca pe niște roabe luate cu sabia? 27. Pentru ce ai fugit pe ascuns, m-ai înșelat, și nu mi-ai dat de știre? Te-aș fi lăsat să pleci în mijlocul veseliei și al cîntecelor, în sunet de timpane și alăută. 28. Nu mi-ai îngăduit nici măcar să-mi sărut nepoții și fetele! Ca un nebun ai lucrat. 29. Mîna mea este destul de tare ca să vă fac rău, dar Dumnezeul tatălui vostru mi-a zis în noaptea trecută: "Ferește-te să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
stârnea să-i spună ce înseamnă să fii boier și de ce fuseseră ei hărăziți să fie boieri și nu simpli țărani, robi sau țigani. Uneori se trezea recitând versuri învățate cândva sau ivite spontan, în timp ce ciupea un al-ūd arab, o alăută cu șapte corzi cumpărată la Pisa, dintr-o prăvălie cu vechituri. Transfigurate, cumva îmblânzite de rotunjimile bolților, sunetele desferecau în el un vârtej de stări, întrebări și imagini surprinzătoare. Se rezema de ziduri, se răstignea pe crucea lor rece, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
da decît un bat, și un omer de sămînță nu va da decît o efă. 11. Vai de cei ce dis de dimineață aleargă după băuturi amețitoare, și șed pînă tîrziu noaptea și se înfierbîntă de vin! 12. Arfa și alăuta, timpana, flautul și vinul le înveselesc ospețele; dar nu iau seama la lucrarea Domnului, și nu văd lucrul mîinilor Lui. 13. De aceea, poporul meu va fi dus pe neașteptate în robie; boierimea lui va muri de foame, și gloata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
de domnie pe toți împărații neamurilor. 10. Toți iau cuvîntul ca să-ți spună: "Și tu ai ajuns fără putere ca noi, și tu ai ajuns ca noi!" 11. Strălucirea ta s-a coborît și ea în locuința morților, cu sunetul alăutelor tale, așternut de viermi vei avea, și viermii te vor acoperi. 12. Cum ai căzut din cer, Luceafăr strălucitor, fiu al zorilor! Cum ai fost doborît la pămînt, tu, biruitorul neamurilor! 13. Tu ziceai în inima ta: "Mă voi sui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
compuneri alese“. La fel trebuie văzută și apariția suplimentelor culturale și literare. „Curierul de ambe sexele“, „Adaos literar“, „Gazeta Teatrului Național“, „Muzeul Național“ - se distribuiau împreună cu publicația fondată de Heliade, iar în replica moldovenească, Asachi tipărea pentru cumpărătorii „Albinei“ suplimentele „Alăuta românească“, „Arhiva Albinii“ și „Foaia sătească a Prințipatului Moldovii“. E aceeași strategie de marketing prin care a apărut și revista care-mi găzduiește articolul din rubrica de față. CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Prințese date uitării sau necunoscute... Emil BRUMARU Forma
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
Pe drumul vieții, colindând haihui Cu toți neconformiștii laolaltă, Sorbind cu saț din vinul meu gălbui, Sub pași simțeam pământul, cum tresaltă, Poteci tăcute șerpuind, plângând, Ca-n coapsa de fioruri străbătută În liturghii ascunse, până când Ecouri se scurgeau din alăută... Și alte melodii nășteau pe rând; Știu, cântecele ce vă cânt, vă par Vetuste poate, dar din ele cine Nu a sorbit măcar un strop amar, Întins dintr-un căuș, de mâini peline?
CINE? by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83764_a_85089]
-
inițiind spre "contemplarea eternității": eterul spiritualității pure, ce se confundă cu negrăitul. Că mistica poeziei lui Mallarmé este o inițiere în inefabil, o dovedește suavul poem Sainte (Sfânta): La geam vechi santal tăinuind Ce-n ceas târziu se decolòră Din alăuta-i scânteind Cândva cu flaut sau mandoră, E Sfânta pală răsfoind Tom de demult ce se dișterne Dintr-un Magnificat curgând Cândva la fine de vecerne: La acest geam ca un potir Atins de-o harfă modulată De-un înger
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de tot și daruri de mîncare, n-am nici o plăcere de ele; și vițeii îngrășați pe care-i aduceți ca jertfe de mulțumire nici nu Mă uit la ei. 23. Depărtează de Mine vuietul cîntecelor tale; nu pot asculta sunetul alăutelor tale! 24. Ci dreptatea să curgă ca o apă curgătoare, și neprihănirea ca un pîrîu care nu seacă niciodată! 25. Mi-ați adus voi jertfe și daruri de mîncare, în timpul celor patruzeci de ani din pustie, casa lui Israel?... 26
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]
-
Credeți că ziua nenorocirii este departe, și faceți să se apropie domnia silniciei. 4. Ei se culcă pe paturi de fildeș, stau întinși alene pe așternuturile lor, mănîncă miei din turmă, și viței puși la îngrășat. 5. Aiurează în sunetul alăutei, se cred iscusiți ca David în instrumentele de muzică. 6. Beau vin cu pahare largi, se ung cu cel mai bun untdelemn, și nu se întristează de prăpădul lui Iosif. 7. De aceea, vor merge în robie, în fruntea prinșilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85063_a_85850]