227 matches
-
un stadiu dominat de o conștiință magică de sorginte electrică etc. Puse dintr-odată pe hîrtie, expresiile acestea nu ne spun mai nimic, și în plus stranietatea lor ne îndeamnă să dăm dreptate acelora care văd în McLuhan un autor alambicat, prolix și pe alocuri ininteligibil. În realitate, opera acestui lucid observator, deși dificilă în literă, e foarte simplă în spiritul ei. Dacă e s-o înfățișăm schematic, ea arată astfel: potrivit lui McLuhan, evoluția omenirii nu se măsoară în epoci istorice
Tribul electric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9266_a_10591]
-
sonore fundamentale sau structuri temporale, monodia, polifonia, omofonia și eterofonia se înfățișează ca niște clădiri de sunete care în realitate sunt arare ori locuite în identitatea lor nudă, originară, pură, de obicei practica muzicală savantă ridicînd edificii sonore compozite și alambicate. Ele sunt armurile și armăturile cu care se dotează timpul în zbaterea lui sonoră. Nu e ușor de izolat monodia, polifonia (superpozițională sau imitativă), omofonia ori eterofonia dintr-o partitură. Cu atît mai dificil este să identifici una sau mai
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
prea tare în serios. De aici, degringolada căreia îi cade pradă. Midas nu este destul de rafinat încît să înțeleagă că un vers precum Je meurs de soif auprès de la fontaine nu e altceva decît o serie nesfîrșită de subtile și alambicate paradoxuri. Mă întreb, de altfel, dacă vor fi fost și cărți (în fine, pergamente sau papirusuri, tăblițe de argilă ș.a.m.d.) printre posesiunile regelui Midas. Am mari îndoieli. Cărțile inspiră alchimia, niciodată nu i se supun. De la moara lui
Despre hybris, aur și legende by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14661_a_15986]
-
asta. Sigur, drepturile traducătorilor, truditori anonimi neplătiți îndeajuns nici în bani, nici în glorie, sînt de apărat într-o altă discuție. Însă asta nu scuză amestecul - par ignorance - în frazele autorului, chiar dacă ipoteza lui Radu Pavel Gheo cum că frazele alambicate ale traducerii, în locul șirurilor clare ale originalului, pot influența vreun tînăr prozator, care trăiește, așa, cu un model fals, e cam hazardată. Nici furculisioanele, omisiunile, depărtarea nepermisă, prin reformulare, de contururile unei idei. Nici lipsa de cuprindere a întregului, de
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7862_a_9187]
-
sa? Nici mai mult, nici mai puțin decât absolutul. Absolutul este un gong, care de-atâta izbire începe să sune dogit.” - p.58), deși are, în ce-l privește, dezamăgirile unui iubitor de forme frumoase, mai mult decât de esențe alambicate. E firesc, atunci, să-i placă, mai degrabă, tristețile lui Demostene Botez, traduceri „pentru ziua de azi a melancoliei eminesciene - p.70”. De fapt, în urmă cronicilor lui Boz nu rămân criterii, ci empatii. Un mic zodiac, cum însuși sugerează
Momentul și schițele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5002_a_6327]
-
epoci, așa cum sunt dantelăresele, ceasornicarii, autorii de epopei sau autorii de panegirice, cronicarii și rapsozii. Poezia devine, în epoca supremației mass-media și a divertismentului, o curiozitate din categoria antichităților. Poezia este o modalitate de exprimare mult prea lentă, absconsă și alambicata pentru viteza și eficiența comunicării din era informațională. În regimul comunist, poezia era un limbaj secret, atractiv pentru un public supravegheat și controlat de o propagandă fără ambiguități. În regimul comunist, poezia oferea șansa unei comunicări clandestine și a unei
Ce s-a întâmplat cu literatura română în postcomunism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8755_a_10080]
-
de Marele Gatsby, dar un Gatsby cu un mecanism sufletesc complicat, greu de descifrat, cu o lume încâlcită și lunecoasă, cu alte jocuri ale pasiunii și alte ambiții și căi de străbătut.Tash Aw are alt talent, cel de constructor alambicat și rafinat, care știe să păstreze intact misterul, țesătura narativă devine invizibilă, pierdută în "apele mătăsii". Spre deosebire de Mo Yan, Anchee Min a părăsit China comunistă, emigrând în America, primele ei cărțile depun mărturie despre experiențele trăite (Red Azalea și Becoming
Cele mai frumoase... by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7774_a_9099]
-
referitoare la fiica sa și Gazprom, președintele și-a început răspunsul arătând că nu are cunoștință de situație, după care a început să-l acuze pe reporter că minte, să atace Antena 3, pe Dan Voiculescu și să spună lucruri alambicate și contradictorii, care au trădat nesiguranța și gravitatea faptelor prezentate de jurnalist. Glasul lui Traian Băsescu s-a schimbat la întrebarea despre fiica sa, iar comportamentul non-verbal al acestuia - prin care a avut extrem de mult de câștigat de-a lungul
Băsescu (își) pierde controlul: „S-a comportat ca un om prins cu minciuna”. Cum a reacționat președintele în 2009, într-o situație asemănătoare celei cu Gazprom by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/32970_a_34295]
-
o ecuație familială diferită. De când a abandonat ficțiunea pură cu valențe alegorice din romanele de dinainte de Nobel, J.M. Coetzee (care a și explicat într-un interviu că, pentru el, autobiografia este autre-biografie, biografia altuia), se dedă la jocuri tot mai alambicate bazate pe permutări ale propriei sale persoane ficționalizate. In Vara, nimic nu este sigur. Unele interviuri sunt pătimaș subiective și, pe deasupra, ajung la cititor distorsionate de „Vincent" care își ia mari libertăți de interpretare, ajungând până la rescrierea totală a unui
Uite Coetzee, nu e Coetzee by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6505_a_7830]
-
supraviețuirea culturală a exilului: reviste, edituri, fundații, institute de cercetare, cenacluri și colaborarea la posturi de radio care au asigurat cunoașterea activității și a atitudinii lor politice. Un alt aspect ce ar trebuie discutat și reliefat în întreaga lui motivație alambicată este constituirea grupurilor în exil, după principii politice (de-o parte foștii legionari, de alta oamenii Fundației Regale Universitare "Carol I" etc.) sau culturale (în jurul unei reviste, al unui cenaclu sau al unui post de radio), și turbulențele create de
Cronologia exilului literar postbelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8379_a_9704]
-
cosașu în penumbră - valeriu cristea descins de pe dostoievskiana stradă dostoievski din cluj dincolo de ușile colectiviste vibra feminitatea individualizată a constanței buzea arhetipalul cronicar literar manolescu sesiza dintr'o privire asupra cărții indicațiuni pentru balerina din respirație preferința mea pentru titluri alambicate oare și aceea pentru femei sofisticate? surâsul fragilei adriana sculpturala irina învăluită de azurul propriilor priviri (peste ani - ana ipătescu a internetului - marina iradiind good vibrations) anormalitatea devenită normă era agil contrariată de subtextul unor pagini cât o gură de
Poezie by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Imaginative/11764_a_13089]
-
mai trăia zece ani, cincisprezece, deci în jur de 65 de ani și prindea perioada 1946-1952, după cea din urmă expropriere!" Ne întrebăm pe cît posibil cu delicatețe: nu cumva scepticismul marcat al lui Barbu Cioculescu, fie și-n formule alambicate, în chinezerii scriptice relativizante, reprezintă o reacție a disocierii de matca paternalistă, bine ascunsă, resorbită? Ni se poate replica: Dar Șerban cel Rău a fost el însuși departe de o postură a satisfacției depline în raport cu viața, nu exclusiv cu cea
Barbu Cioculescu par lui meme by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12046_a_13371]
-
s-ar putea reproșa, de exemplu, că folosește un limbaj excesiv stilizat, care face cuvintele să nu se lege în imagini coerente (metaforizarea e, de altfel, caracteristică și pentru Iacob Roman); greu însă se poate descoperi vreo stîngăcie în construcția alambicatelor sale figuri de stil. Ce taină-i aceasta?, culegerea de poeme a lui Iacob Roman, se autoprezintă Minei pe lunile noiembrie și decembrie. Teologic și ortodox vorbind, mineiul este o carte bisericească în care sînt notate slujbele de peste an, pe
Trei poeți bănățeni by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/16766_a_18091]
-
contrabalansat realismul critic afirmat de marii noștri clasici - avangardismul, modernismul și gândirismul se opun realismului susținut de Sadoveanu, Rebreanu și cei doi Petrești, Camil și Cezar. Fraza întortocheată a lui Emil Boldan, care imaginează aceste similitudini, merită reținută pentru forma alambicată a proletcultismului ce-și distilează veninul ideologic, cu riscul de a se intoxica în propriile emanații: Aparenta diversitate și chiar adversitate reciprocă sub care toate aceste curente se prezentau nu puteau ascunde linia lor comună ideologică, dușmănoasă realismului, diversionistă și
Canonul literar proletcultist (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8264_a_9589]
-
limba română, Dan Petrescu; inițial romanul a apărut în limba franceză, la editura Fayard, în anul 2003) și foarte bogat tematic, romanul A șasea lumină este departe de ceea ce s-ar putea numi o lectură facilă. Dimpotrivă, acțiunea sa destul de alambicată, întinsă pe două continente, și numărul relativ mare de personaje (chiar dacă, în scurta sa prefață la ediția românească autorul recunoaște că doar trei sau patru dintre ele contează cu adevărat în economia cărții), veșnicul balans � în maniera Umberto Eco - între
A povesti și a înțelege viața by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12619_a_13944]
-
adolescență încercînd cu disperare să-și retrăiască viața altfel. O aventură Coppola oarecum de aceeași factură în care a fost implicată și pe atunci pubera Sofia, ce a jucat-o pe sora cea mică a protagonistei. Alegînd o cale mai alambicată decît Francis în mai sus amintita comedie Peggy Sue se mărită, fiica - crescută pe platourile de filmare ale tatălui, dar admiratoare a umorului sarcastic practicat de Mike Nichols în Absolventul și a modalității de detașare lucidă exersat magistral de Terrence
Uciderea inocenței by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16038_a_17363]
-
tresărire de ludic a celor trei autori, un încîntător și senzațional fals. Senzaționalul e chiar cuvîntul cheie pentru Femeia în roșu, un roman care-și cuprinde nu numai propriul mecanism de alcătuire, ci și propria critică, sau, mai curînd, un alambicat sistem de apărare față de traficanții frontierelor critice: dacă ceea ce fac cei trei este o anchetă pe urmele altei anchete (asupra morții banditului John Dillinger, în a cărui trădare e implicată femeia în roșu, românca Anna Sage, fostă Ana Persida Cumpănaș
Autopsie (Trafic de critică) by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14001_a_15326]
-
câteva observații de făcut. Cuvintele mari, de care autorul cronicii nu se ferește deloc, ne-ar duce cu gândul că este comentată lirica unor poeți de talia lui Rilke, Blaga sau Hölderlin. (În paranteză fie spus, formulările acestea pretențioase și alambicate se potrivesc oricui și nimănui!) Dar nu, surpriză: recenzia este despre placheta Povara răstignirii de Cornel Boteanu. Apoi: când textul critic consacrat poeziei arată astfel, cu prețiozități și clișee care nu spun nimic, nu trebuie să ne mire faptul că
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4723_a_6048]
-
scrisă în bună parte înainte de '90 dar care avea o "ramă" actualizată. Personajul care se tot întoarce în timp a fost pur și simplu transportat dintr-o epocă în alta - povestea, conținutul au rămas aceleași. O altă poveste buzuriană tipică, alambicată, "esopică", avînd drept bonus un mic artificiu tehnic de actualizare. în Voința de putere se insistă pe acele cîteva găselnițe narative care au prins cîndva, dar care acum nu pot stîrni unui cititor contemporan decît un zîmbet ironic de compătimire
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
leneș: ele ne schimbă viața, ca fîșiile de iarbă lingușitoare și insistente ce fac să explodeze cimentul sub care s-au strecurat". După cum se vede, lui Breban îi plac poemele în proză, metafora este punctul forte, se pare. Fraza lungă alambicată, ambiguități semantice, uneori greșeli semantice, toate aceste așa-numite atuuri au fost demontate cu acuratețe de Ion Negoițescu. Nu are rost să revenim... Este deja legendar stilul greoi brebanian, poticnit, fără strălucire. Cantitatea este totul. Sînt puține comparațiile între cele
Aceeași veche poveste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14950_a_16275]
-
Albaret: scriitorul este văzut, aici, ca "facétieux, attentif ŕ șes amis, roué, habile (subl. m.), soucieux de șa réputation, étonnamment bien informé..." (cf. Le Monde, 26 noiembrie) Este de presupus că bună Céleste se va fi pierdut adeseori în dantelăria alambicata a relațiilor sociale ale marelui burghez care era Proust - așa cum mulți dintre cei care încep În căutarea timpului pierdut se pierd în hătișul savant al frazelor proustiene... Acel Proust "roué", "habile" la care se referă cronică din Le Monde nu
Du côté de chez Proust by Alex. Leo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/12120_a_13445]
-
prea tare în serios. De aici, degringolada căreia îi cade pradă. Midas nu este destul de rafinat încît să înțeleagă că un vers precum Je meurs de soif auprès de la fontaine nu e altceva decît o serie nesfîrșită de subtile și alambicate paradoxuri. Mă întreb, de altfel, dacă vor fi fost și cărți (în fine, pergamente sau papirusuri, tăblițe de argilă ș.a.m.d.) printre posesiunile regelui Midas. Am mari îndoieli. Cărțile inspiră alchimia, niciodată nu i se supun. De la moara lui
La despãrțirea de I. Fischer by Gabriela Creția () [Corola-journal/Journalistic/14663_a_15988]
-
este, probabil, membru în Comitetul Central al PCR. Râsul lui Desiderius Candid îi va zgudui pe toți, implicându-l, desigur, ca pretext ideologic major, pe Marx, invocat de afișul buclucaș. Tutilă Doi va fi mazilit, totuși vag ocrotit cu o alambicată protecție de sus. Caftangiu va fi făcut țap ispășitor pentru greșeala de pe afiș (pentru că May a fost înlocuit cu Marx) și va fi împins la sinucidere. Osmanescu intră în conflict cu Tutilă Unu, iar puterea și pozițiile politice ale amândorura
O satiră politico-filosofică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8727_a_10052]
-
stilť (la cele care-aveau), n-am inventat unele de circumstanță la prozele ce nu se pricopsiseră cu acest fel de caracterizare". S-ar putea conchide că scriitorul însuși nu dă prea multă importanță numitelor "etichete" (stilul sec, convenabil, grațios, detașat, alambicat, elocvent, hiperbolic, explicativ, înflorit, familiar, elevat, fapt-divers, prețios, participant, poetic, moderat, pamflet, calm). Faptul că totuși le-a folosit ar sugera unele explicații. în 1967, chiar titlul volumului (Exerciții de stil) va fi slujit ca o pavăză contra ingerințelor cenzurii
La o reeditare by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/8708_a_10033]
-
așteptarea verdictului, folosește ironia într-un articol publicat în Credința: "De când se scrie sub regimul cenzurii numele, ideile și faptele trebuie mascate. Altminteri ar sări în ochi și ar fi cenzurate (așa cum se întâmplă adesea, de altfel). Și așa mascate, alambicate, strivite sub nume străine și alegorii continentale - faptele și ideile gazetăriei românești nu mai sunt așa de accesibile publicului. Noul simț al alegoriei va deveni în curând un adevărat limbaj. Cititorii vor putea citi "simbolic" tot așa de curent cum
Mircea Eliade și Cenzura by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/9430_a_10755]