1,853 matches
-
contribuit la crearea "Asociației Culturale a Aromânilor din Albania" și la recunoașterea acestei Asociații, în octombrie 1991, de către guvernul Albaniei. În scopul unei mai bune cunoașteri reciproce a istoriei și culturii celor două popoare, antrenând un număr important de personalități albaneze, academicieni, profesori universitari, oameni de cultură, ziariști etc., a fost creată în mai 1991 Asociația de prietenie Albania-România, având ca președinte pe doamna Rolanda Dhimitri, prima femeie din Albania profesor universitar și doctor în științe chimice. Începând cu anul Universitar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
în mai 1991 Asociația de prietenie Albania-România, având ca președinte pe doamna Rolanda Dhimitri, prima femeie din Albania profesor universitar și doctor în științe chimice. Începând cu anul Universitar 1991/1992, la propunerea ambasadorului, statul român a acordat, anual, tinerilor albanezi de origine română/aromână burse de studiu complete în România. A fost reluată, în acest sens, o tradiție, în relațiile cu etnicii români din Albania, care datează din secolul al XIX-lea. Până în prezent, pe lângă cei circa 1000 de tineri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
pe lângă cei circa 1000 de tineri aromâni din Albania care și-au încheiat studiile universitare în țara noastră ca bursieri ai statului român medici, stomatologi, economiști, filologi, muzicieni etc., se află la studii în România alți cca. 500 de tineri albanezi de origine română/aromână. Acordarea de burse continuă. Numai pentru anul universitar 2007/2008, au primit burse de studii, masterat și doctorat aproape 100 tineri din Albania. În acest fel, România a ajutat și ajută, dezinteresat, la pregătirea de specialiști
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
2007/2008, au primit burse de studii, masterat și doctorat aproape 100 tineri din Albania. În acest fel, România a ajutat și ajută, dezinteresat, la pregătirea de specialiști necesari dezvoltării economice, culturale și sociale a Albaniei. În repetate rânduri autoritățile albaneze, până la cel mai înalt nivel, au adresat mulțumiri ambasadei statului român pentru acest ajutor important. Un alt gest de sprijin și solidaritate l-a constituit ajutorul umanitar acordat de Guvernul român poporului albanez, în anul 1995, constând în 10.000
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
sociale a Albaniei. În repetate rânduri autoritățile albaneze, până la cel mai înalt nivel, au adresat mulțumiri ambasadei statului român pentru acest ajutor important. Un alt gest de sprijin și solidaritate l-a constituit ajutorul umanitar acordat de Guvernul român poporului albanez, în anul 1995, constând în 10.000 tone grâu panificabil, pentru depășirea greutăților caracteristice perioadei de tranziție. De reținut, de asemenea, că în orașul Korcea din Sudul Albaniei, la inițiativa ambasadorului român, în octombrie 1995, a început construirea de către statul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
colaborarea economică și schimburile comerciale. Dacă în anul 1990, valoarea lor era nesemnificativă, în 1996, valoarea acestora a ajuns la aproape 40.000.000 dolari, sumă care nu a mai fost atinsă până în 2006. Sprijinul autorităților române în perioada renașterii albaneze, până la independență și după, a făcut ca poporul albanez să fie recunoscător României, care a contribuit mai mult decât oricare alt stat la făurirea statului albanez independent. Este motivul pentru care România și poporul român se bucură de mare stimă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
valoarea lor era nesemnificativă, în 1996, valoarea acestora a ajuns la aproape 40.000.000 dolari, sumă care nu a mai fost atinsă până în 2006. Sprijinul autorităților române în perioada renașterii albaneze, până la independență și după, a făcut ca poporul albanez să fie recunoscător României, care a contribuit mai mult decât oricare alt stat la făurirea statului albanez independent. Este motivul pentru care România și poporul român se bucură de mare stimă și considerație în Albania. Sami Frasheri, cel mai de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
care nu a mai fost atinsă până în 2006. Sprijinul autorităților române în perioada renașterii albaneze, până la independență și după, a făcut ca poporul albanez să fie recunoscător României, care a contribuit mai mult decât oricare alt stat la făurirea statului albanez independent. Este motivul pentru care România și poporul român se bucură de mare stimă și considerație în Albania. Sami Frasheri, cel mai de seamă ideolog al renașterii naționale albaneze, a scris că "dintre națiunile vecine numai una ne este prietenă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a contribuit mai mult decât oricare alt stat la făurirea statului albanez independent. Este motivul pentru care România și poporul român se bucură de mare stimă și considerație în Albania. Sami Frasheri, cel mai de seamă ideolog al renașterii naționale albaneze, a scris că "dintre națiunile vecine numai una ne este prietenă. Aceasta este națiunea valahilor care trăiesc în Albania și în apropierea ei". Sami Frasheri continuă: "Și România care este mama acestor valahi...s-a manifestat întotdeauna ca prietenă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a manifestat întotdeauna ca prietenă a Albaniei. Albania nu va uita acest lucru și o va răsplăti iubind pe valahi și acordând acestora un tratament bun" (Poemul "Albania" ce a fost tipărit la București, în 1899 și citat de scriitorul albanez Agim Shehu în expunerea făcută la postul de radio Tirana, la 5 iunie 1994). Stima și considerația poporului albanez față de România s-au consolidat în perioada menționată și datorită activității Ambasadei României, care a organizat numeroase manifestări: convorbirile ambasadorului cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
valahi și acordând acestora un tratament bun" (Poemul "Albania" ce a fost tipărit la București, în 1899 și citat de scriitorul albanez Agim Shehu în expunerea făcută la postul de radio Tirana, la 5 iunie 1994). Stima și considerația poporului albanez față de România s-au consolidat în perioada menționată și datorită activității Ambasadei României, care a organizat numeroase manifestări: convorbirile ambasadorului cu oficialitățile albaneze, cu oameni de știință și cultură, interviurile acordate presei și radio-TV, conferințele de presă, expozițiile de carte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Shehu în expunerea făcută la postul de radio Tirana, la 5 iunie 1994). Stima și considerația poporului albanez față de România s-au consolidat în perioada menționată și datorită activității Ambasadei României, care a organizat numeroase manifestări: convorbirile ambasadorului cu oficialitățile albaneze, cu oameni de știință și cultură, interviurile acordate presei și radio-TV, conferințele de presă, expozițiile de carte românească cu donații, zilele muzicii și filmului românesc, traducerea și tipărirea a numeroase cărți de literatură română, reprezentând diplomați, scriitori și poeți români
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
muzicii și filmului românesc, traducerea și tipărirea a numeroase cărți de literatură română, reprezentând diplomați, scriitori și poeți români, cum sunt: Nicolae Titulescu, Mihai Eminescu, Victor Eftimiu, Ana Blandiana, Marin Sorescu și alții. Ambasadorul a îndemnat mulți scriitori și traducători albanezi să facă cunoscute în Albania operele unor colegi români. Dintre oamenii de cultură albanezi, se remarcă, în această privință, scriitorul și publicistul Dionis Buhani, născut la București, care în 1996 a fost sărbătorit de Ambasada română, cu ocazia împlinirii a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
diplomați, scriitori și poeți români, cum sunt: Nicolae Titulescu, Mihai Eminescu, Victor Eftimiu, Ana Blandiana, Marin Sorescu și alții. Ambasadorul a îndemnat mulți scriitori și traducători albanezi să facă cunoscute în Albania operele unor colegi români. Dintre oamenii de cultură albanezi, se remarcă, în această privință, scriitorul și publicistul Dionis Buhani, născut la București, care în 1996 a fost sărbătorit de Ambasada română, cu ocazia împlinirii a 70 de ani. Dionis Buhani a tradus și au fost puse în scenă, la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
etc, peste 20 de piese scrise de I.L. Caragiale, Victor Eftimiu, Aurel Baranga, Tudor Mușatescu, Dumitru Solomon etc. La majoritatea premierelor acestor piese de teatru, ambasadorul român a fost de față, întreținându-se cordial cu oficialitățile locale și cu artiștii albanezi. O altă formă de colaborare inițiată de ambasador a fost stabilirea de legături directe între unele unități administrative din cele două țări, respectiv între: Dâmbovița și Kruja, Giurgiu și Peshkopia, Constanța și Durres, Mangalia și Vlora etc. Aceste unități administrative
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
etc. Aceste unități administrative au organizat și realizat vizite de documentare și schimb de experiență, expoziții, pe diferite teme, turnee artistice, întreceri sportive etc., toate acestea contribuind la o mai bună consolidare a relațiilor de prietenie dintre popoarele român și albanez. Ambasadorul Gheorghe Micu continuă să contribuie la dezvoltarea relațiilor româno-albaneze, fiind președintele Asociației de Prietenie Româno-Albaneze. Pe lângă accesul facil la înaltele autorități albaneze, în calitate de Decan al Corpului diplomatic din Tirana, în perioada 1992-1994, ambasadorul român a avut prilejul să cunoască
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
etc., toate acestea contribuind la o mai bună consolidare a relațiilor de prietenie dintre popoarele român și albanez. Ambasadorul Gheorghe Micu continuă să contribuie la dezvoltarea relațiilor româno-albaneze, fiind președintele Asociației de Prietenie Româno-Albaneze. Pe lângă accesul facil la înaltele autorități albaneze, în calitate de Decan al Corpului diplomatic din Tirana, în perioada 1992-1994, ambasadorul român a avut prilejul să cunoască și să contacteze numeroși șefi de stat și de guvern, de parlament, miniștri de externe, care au efectuat vizite oficiale în Albania (S.U.A.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
iunie 2007, ambasadorul Gheorghe Micu se află din nou la Tirana, în calitate de Însărcinat cu afaceri al României, trimis de Ministerul Afacerilor Externe, unde continuă activitatea din perioada când a fost ambasador al României, bucurându-se de atenția și prețuirea autorităților albaneze. Distincții La încheierea misiunii sale diplomatice în Albania, în decembrie 1996, a primit numeroase însemne onorifice din partea unor organizații albaneze și a fost distins de Președintele Republicii Albania, Prof. Dr. Sali Berisha, cu ordinul cultural "Naim Frasheri" clasa I "pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Afacerilor Externe, unde continuă activitatea din perioada când a fost ambasador al României, bucurându-se de atenția și prețuirea autorităților albaneze. Distincții La încheierea misiunii sale diplomatice în Albania, în decembrie 1996, a primit numeroase însemne onorifice din partea unor organizații albaneze și a fost distins de Președintele Republicii Albania, Prof. Dr. Sali Berisha, cu ordinul cultural "Naim Frasheri" clasa I "pentru merite deosebite avute în dezvoltarea relațiilor româno-albaneze". Ambasadorul Gheorghe Micu deține, de asemenea, ordine și medalii ale României. Câteva cuvinte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
ordinul cultural "Naim Frasheri" clasa I "pentru merite deosebite avute în dezvoltarea relațiilor româno-albaneze". Ambasadorul Gheorghe Micu deține, de asemenea, ordine și medalii ale României. Câteva cuvinte despre Albania Autoritățile române, până la nivelul regelui, au sprijinit cu toate forțele mișcarea albaneză de eliberare, organizarea, la București, la hotelul Continental, a întâlnirii patrioților albanezi din România și alte țări balcanice, unde la 5 noiembrie 1912 s-a hotărât proclamarea independenței Albaniei. La întâlnire, a participat bătrânul înțelept, marele patriot Ismail Qemali, care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
relațiilor româno-albaneze". Ambasadorul Gheorghe Micu deține, de asemenea, ordine și medalii ale României. Câteva cuvinte despre Albania Autoritățile române, până la nivelul regelui, au sprijinit cu toate forțele mișcarea albaneză de eliberare, organizarea, la București, la hotelul Continental, a întâlnirii patrioților albanezi din România și alte țări balcanice, unde la 5 noiembrie 1912 s-a hotărât proclamarea independenței Albaniei. La întâlnire, a participat bătrânul înțelept, marele patriot Ismail Qemali, care de la București, însoțit de alți patrioți albanezi, între care și aromâni, a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
hotelul Continental, a întâlnirii patrioților albanezi din România și alte țări balcanice, unde la 5 noiembrie 1912 s-a hotărât proclamarea independenței Albaniei. La întâlnire, a participat bătrânul înțelept, marele patriot Ismail Qemali, care de la București, însoțit de alți patrioți albanezi, între care și aromâni, a plecat la Viena, și, prin Triest, a sosit la Vlora unde a ridicat steagul independenței Albaniei, el devenind primul prim-ministru al Albaniei. Hotelul Continental din București găzduiește, în prezent, o placă memorială consacrată acestui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
plecat la Viena, și, prin Triest, a sosit la Vlora unde a ridicat steagul independenței Albaniei, el devenind primul prim-ministru al Albaniei. Hotelul Continental din București găzduiește, în prezent, o placă memorială consacrată acestui eveniment pusă de primul ministru albanez Fatos Nano în noiembrie 2003. Este cunoscut entuziasmul cu care Tache Ionescu, fost ministru de externe și prim-ministru al României, a salutat în ziarul "Dimineața", din 1 decembrie 1912, Albania, noul stat independent din Balcani. Istoricește, albanezii au găsit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
din 1 decembrie 1912, Albania, noul stat independent din Balcani. Istoricește, albanezii au găsit în România un adăpost cald, primitor, prietenesc, care le-a permis să desfășoare o activitate patriotică în slujba patriei lor. Nu întâmplător primul abecedar al limbii albaneze a fost tipărit la Brăila de precursorul Renașterii Naționale Albaneze, Naum Veqilarxhi, fost colaborator al pandurului Tudor Vladimirescu. În România, au funcționat numeroase asociații patriotice albaneze, școli de pregătire a cadrelor didactice, care urmau să predea limba albaneză în țară
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Istoricește, albanezii au găsit în România un adăpost cald, primitor, prietenesc, care le-a permis să desfășoare o activitate patriotică în slujba patriei lor. Nu întâmplător primul abecedar al limbii albaneze a fost tipărit la Brăila de precursorul Renașterii Naționale Albaneze, Naum Veqilarxhi, fost colaborator al pandurului Tudor Vladimirescu. În România, au funcționat numeroase asociații patriotice albaneze, școli de pregătire a cadrelor didactice, care urmau să predea limba albaneză în țară. În România, au fost tipărite primele cărți în albaneză. Părintele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]