10,459 matches
-
zilele pare un mezelic. Alte cerințe au devenit importante. Orgoliul, mândria, onoarea, bogăție și confort au devenit principalele elemente de hrănire ale omului „civilizat” Pentru satisfacerea lor apar războaie și excese de consum care dezechilibrează natura. Într-un stup de albine sau un mușuroi de furnici deosebești o mulțime de activități distincte pe care membrii societății respective o desfășară Există o părere generală că în oricare comunitate trebuie să existe un conducător. La albine, cel puțin, regina care grupează tot roiul
VIAŢĂ, VIAŢĂ LEGATĂ CU AŢĂ. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431161983.html [Corola-blog/BlogPost/368020_a_369349]
-
care dezechilibrează natura. Într-un stup de albine sau un mușuroi de furnici deosebești o mulțime de activități distincte pe care membrii societății respective o desfășară Există o părere generală că în oricare comunitate trebuie să existe un conducător. La albine, cel puțin, regina care grupează tot roiul în jurul ei are de fapt rolul de perpetuare a speciei. Depune ouă spre a completa descreșterea naturală a roiului. Doicile sunt mult mai importante deoarece prin modul de hrănire diferențiat determină ce iese
VIAŢĂ, VIAŢĂ LEGATĂ CU AŢĂ. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1590 din 09 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1431161983.html [Corola-blog/BlogPost/368020_a_369349]
-
amărâtă și suspină în centrul sufletului se simte ca o pasăre împușcată de armele răutății și-a invidiei agitată și însângerată de orbirea omului ce-o privește ca pe-o iluzie în preajma altor gânduri ce se-mbulzesc ca roiul de albine în voia lor și-și fac de cap cu viața unui om. Numai aceleași râvne de-a avea ce-au alții sau de-a duce mai mult decât poate îl fac pe om să nu vadă biata pasăre vătămată care
AMĂRĂCIUNEA FERICIRII de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_mosneanu_1486651705.html [Corola-blog/BlogPost/340078_a_341407]
-
prindă-n joacă, de urechi, cerceii. Râd toți caișii, zarzării și merii, Risipă fac de miros și culoare, Se bucură-n lumina primăverii, Că fața ta e iarăși zâmbitoare. Râd și salcâmii, fie, ca nebunii, Jucându-se în roiuri cu albine. Într-o livadă hohotesc și prunii, Împrăștiind deja esențe fine. Râd chiar și sălciile lângă maluri, Castanii candelabre și-au aprins, Iar liliacul se desface-n valuri Și-i veselie mare pe cuprins. Râd lângă drum magnolii violete, Cu florile
RÂD de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 by http://confluente.ro/leonte_petre_1437652938.html [Corola-blog/BlogPost/373182_a_374511]
-
dea de știre Că pe-un car cu patruzeci de roți Sfântul a trecut în nemurire. Lung alai de preoți și mireni L-au jelit la Putna în tăcere. Deși-n miez de vară frigu-ncet îl cerni De tristețe înghețau albinele în miere. Stelele-n clopotniță căzute Deveniră ceară pentru lumânări Bourul îngenunchease-n munte Ștefan era lacrimă pe zări. În cățuie-n tainiță prin veac Curseră oloaie fără de-ncetare Tronul Țării era mai sărac; Ștefan era-n jilț de-nsingurare. Sâmbătă
CULESE DIN ATLET MOLDAV , AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 by http://confluente.ro/Culese_din_atlet_moldav_aut_marian_malciu_1377890438.html [Corola-blog/BlogPost/359984_a_361313]
-
Cin ne-a mângâiat pe spate? C-am simțit îmbrățișarea Mamei mele, primăvara.” Mărul nu privi defel Către micul zărzărel. Spuse răsucindu-și creanga: „I-auzi? Cică..primăvara?! Și se-ntoarse-n amorțire Supărat pentru trezire. „Nici tu floare, nici albină, Și el simte c-o să vină... Primăvara...” Rănit și dezamăgit, Zărzărelul s-a gândit: „ Am să-l rog pe ghiocel Ca să mă vestească el Primăvara dacă vine. S-o primim cum se cuvine!” Și trimise rugămintea Prin răvaș la ghiocel
VINE PRIMĂVARA? de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1486632032.html [Corola-blog/BlogPost/383397_a_384726]
-
-i aduc și mamei ceva ușor. Te așteptăm cu plăcere la o ceașcă cu ceai, spuse ea veselă referindu-se la ceai. După servitul cinei, Dalia în mână cu toate cele dorite de mama sa, plus niște dulcețuri, miere de albină, gemuri diverse, urca treptele spre etajului unde erau găzduite. Când ajunse la recepție, dădu nas în nas cu Ștefan. - Aa, bună! Ce faci? - Merg spre voi. - Aha, foarte bine. I-am luat mamei Minela ceva în loc de cină. Ține și tu
ROMAN (CAP. LECTIA DE ECHITATIE ) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 611 din 02 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Zbor_spre_stele_roman_cap_lectia_de_stan_virgil_1346596641.html [Corola-blog/BlogPost/343898_a_345227]
-
și prea nu știu multe. Mă destramă cuvintele și necuvintele, mă adun temporar și ineficient... - O! Tu, Doamne! Trece-mă prin liniști și înțelegeri mai sus decât le am acum! Caișii au început să stârnească adieri albe și verzi, agitând albinele și mâhnirile. Mi s-a înrourat obrajii iar mâinile mi-s prea mici să-i răcorească. Un singur lucru trebuie să mă mâhnească și să mă îndurereze: păcatul. - Sunt eu sigură că printre caiși nu am făcut mii de neîngăduiri
CÂND NE ASCUNDEAM DUPĂ CAIŞI de LILIOARA MACOVEI în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/lilioara_macovei_1426749294.html [Corola-blog/BlogPost/370251_a_371580]
-
Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1158 din 03 martie 2014 Toate Articolele Autorului Coborâsem o clipă fugară Înlăuntrul adâncului meu, Acum urc înapoi spre afară Mântuit de-ntunericul greu... Bun venit, primăvară! * Mă alintă slăvită lumina, Mă salută albina sprințară, Mi-e plină de sevă tulpina Din ceruri iubirea coboară... Bun venit, primăvară! * Din iarnă răzbate și mama, E încă-n genunchi la icoană, O lacrimă-mi mângâie geana, Parfumuri răzbat de afară... Bun venit, primavară! Referință Bibliografică: BUN
BUN VENIT, PRIMĂVARĂ! de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Bun_venit_primavara_gheorghe_parlea_1393836404.html [Corola-blog/BlogPost/353707_a_355036]
-
Bălan, Editura „Premier”, Ploiești, 2007): Aleea Clubului, Aleea Fabricii, Calea Unirii, Fundătura Toamnei, Intrarea Bălăcuța, Intrarea Canal, Intrarea Gladiolei, Intrarea Lalelei, Intrarea Levănțica, Intrarea Ogrăzii, Intrarea Panselei,Intrarea Pieții, Intrarea Pîrîului, Intrarea Pădurii, Intrarea Serei, Intrarea Soarelui, Intrarea Stejarului, Strada Albinei, Strada Armoniei, Strada Balaca, Strada BucegiStrada Bucovului, Strada Cireșului, Strada Cocorilor, Strada Colinei,Strada Crinilor, Strada Crizantemelor, Strada Cîmpiei, Strada Dealului, Strada Distilării, Strada Fagului, Strada Fagurilor, Strada Falansterului, Strada Florilor, Strada Fântânii, Strada Ghioceilor, Strada Gloriei, Strada Grădinilor, Strada
O MARE REALIZARE A SCRIITORULUI CRISTIAN PETRU BĂLAN de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1496283211.html [Corola-blog/BlogPost/371096_a_372425]
-
nu doar mama își iubește copilul, fetița sau băiatul ei născuți din dragoste și iubire. Și vulturul își iubește puiul ieșit din ou. Și peștele se duce să moară spre a naște iarăși pește și leoaica își protejează odraslele, iar albina zboară zi și noapte spre a-și regenera stupul cu alte harnice surate. Priviți cum își lasă copacul sămânța să cadă pe solul fertil, cu speranța că apa o va ajuta să înalțe un alt copac la fel de trainic și înalt
INIȚIAL de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1474724823.html [Corola-blog/BlogPost/369534_a_370863]
-
coada unei comete. Un element din structura unui nor celular. Un leu ce străbate savana alergând după hrană. O pasăre în zbor alungând depărtarea. O zgâtie de fată jucându-se cu o pisicuță. Un falnic copac în mijlocul unei păduri. O albină ce zboară zilnic să culeagă nectarul vieții. Un susur de apă străbătând munții de piatră sau însăși iubirea dată unui semen. Că e om, că e fiară, frunză sau floare , doar un apus de soare precedat de un răsărit, e
INIȚIAL de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1474724823.html [Corola-blog/BlogPost/369534_a_370863]
-
cercul luminos ce-l desena flacăra lămpii cu gaz, când liniștea era perturbată de neastâmpărații șoricei ce se zbenguiau în pod, pe care-i ascultam „...cum învelișul/ De la cărți ei mi le rod” , iar în dimineți senine, „în zumzet de albine” alergam în „câmp râzând” și nu-mi ajungea ziulica toată ca să mă joc și să mă bucur de frumusețea codrului „bătut de gânduri” a poienilor „smălțuite” în razele soarelui binefăcător, admirând florile și ascultând armonii celeste „dulcea batere de vânt
DOR DE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1289 din 12 iulie 2014 by http://confluente.ro/Marin_voican_ghioroiu_1405185970.html [Corola-blog/BlogPost/349223_a_350552]
-
american MON 810, România s-a grăbit să dea și ea aviz favorabil. Există în țară cam trei mii trei sute de hectare de teren cu porumb modificat genetic. Cultivatorii spun că porumbul lor devine furaj. Nu spun că vîntul și albinele pot contamină culturile tradiționale, ecologice, cu polenul modificat genetic. Comisia pentru Securitate Biologică susține că riscul asupra mediului și asupra organismului uman prin cultivarea porumbului MON810 este “neglijabil”. Germania, Franța, Ungaria, Polonia, Grecia și Italia au interzis deja cultivarea de
ALIMENTELE MODIFICATE GENETIC DISTRUG RINICHII, FICATUL, PANCREASUL ORI APARATUL GENITAL de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alimentele_modificate_genetic_distrug_rinichii_ficatul_pancrea_georgeta_nedelcu_1327419004.html [Corola-blog/BlogPost/359665_a_360994]
-
fac parte din Zonă Ecologică Națională reglementate prin Legea Biodiversității. Mai mult decât atât, culturile modificate genetic nu vor fi permise pe o zonă de 30 de km în jurul ariilor protejate, pe o zonă de 10 km din jurul stupilor de albine și pe o zonă de 7 km din jurul culturilor certificate ecologic - toate acestea ducând la o interdicție totală în întreaga țară de a cultiva plante modificate genetic. “Ecologiștii nu trebuie să își facă griji, sunt complet mulțumit, pentru că legea este
ALIMENTELE MODIFICATE GENETIC DISTRUG RINICHII, FICATUL, PANCREASUL ORI APARATUL GENITAL de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Alimentele_modificate_genetic_distrug_rinichii_ficatul_pancrea_georgeta_nedelcu_1327419004.html [Corola-blog/BlogPost/359665_a_360994]
-
de e ofilită O mănâncă-ntr-o clipită, Pătrunjelul necrestat Îl înlătură de-ndat`, Păstârnacu-i oropsit, Niciodat` nu l-a-ndrăgit, Usturoiu-ngălbenit, De-ndată e izgonit; Însă din zori se zvonește C-au fugit toți mișelește, Lăsând în marea gradină, Buruieni și o albină. Referință Bibliografică: Inspecția / Teodora Noje : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1218, Anul IV, 02 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Teodora Noje : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
INSPECŢIA de TEODORA NOJE în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 by http://confluente.ro/Teodora_noje_1399034383.html [Corola-blog/BlogPost/360238_a_361567]
-
domnișor. Cu otii lacrăma, Cu inima sânge-ntiega. Nime nu-l videa, Nime nu-l audza, Numa Maria Magdalena Și cu surorile lu' Lazăr. Porniră pe câmpu Rusalim Culegând la flori de min Și le pusără-nt-on spin. Din flori să făcură albine, Din albine să făcu miere, Din miere să făcu ceară, Din ceară să făcură făclii. Făcliile s-or aprins, Iadu s-o-ncis, Raiu s-o descis. Ferica, Doamne, ferica, De cine-o ști Rugăciunea Sfintei Vineri S-o dzâce-o Joi sară
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
otii lacrăma, Cu inima sânge-ntiega. Nime nu-l videa, Nime nu-l audza, Numa Maria Magdalena Și cu surorile lu' Lazăr. Porniră pe câmpu Rusalim Culegând la flori de min Și le pusără-nt-on spin. Din flori să făcură albine, Din albine să făcu miere, Din miere să făcu ceară, Din ceară să făcură făclii. Făcliile s-or aprins, Iadu s-o-ncis, Raiu s-o descis. Ferica, Doamne, ferica, De cine-o ști Rugăciunea Sfintei Vineri S-o dzâce-o Joi sară de doauă
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
-și va petrece viața-n veci. Acesta este creștinismul strămoșilor mei. Pentru ei, moartea e spre Viața; sacrificiul Mântuitorului e pentru fertilitate, pentru perpetuarea vieții pe Pământ. Răstignirea, „chinul și-amarul”, e un spin în care florile se preschimba în albine, din albine în miere, din miere în ceară, din ceară în făclii, din făclii în Lumina. Iar Lumină deschide Raiul. Fără moarte nu există înviere, fără spin nu există Lumină. Răstignirea Mântuitorului nu e despre vină, păcat, iertare; e despre
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
petrece viața-n veci. Acesta este creștinismul strămoșilor mei. Pentru ei, moartea e spre Viața; sacrificiul Mântuitorului e pentru fertilitate, pentru perpetuarea vieții pe Pământ. Răstignirea, „chinul și-amarul”, e un spin în care florile se preschimba în albine, din albine în miere, din miere în ceară, din ceară în făclii, din făclii în Lumina. Iar Lumină deschide Raiul. Fără moarte nu există înviere, fără spin nu există Lumină. Răstignirea Mântuitorului nu e despre vină, păcat, iertare; e despre importanța sacrificiului
Povestea ca viață. Veniți de luați Lumină by https://republica.ro/povestea-ca-viata-veniti-de-luati-lumina-ztusa-cum-se-rugau-batranii [Corola-blog/BlogPost/338474_a_339803]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > ROADELE NATURII Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 173 din 22 iunie 2011 Toate Articolele Autorului ROADELE NATURII Livada scăldată-n soare, etalează a ei splendoare: flori, nuanțe de culoare, și miresme-mbietoare. Albinele lucrătoare fac de zor polenizare, nectare din flori adună, în faguri să le depună. Mierea fină, aromată, Regine-i va fi donată, bine s-o gospodărească familia să-și hrănească. Mai spre seară, florile își închid corolele, roadele să protejeze
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Roadele_naturii.html [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
am cules în coșulețe, pe copii să îi răsfețe. Cireșe, vișine, nectarine, caise, piersici, cu arome fine, pere-n galben aurite, mere-n roșu smălțuite. M-a-mbiat un prisăcar, oferindu-mi un mic dar în culori de chihlimbar: faguri, miere de albine, și nectare cristaline. Mâncați, dragii mei copii, și în coș veți mai găsi flori de câmp, viu colorate, de iubire s-aveți parte... TOAMNA Pe strada cu plopi doar vântul colindă, Frunze foșnesc și-n aer se plimbă. Jos un
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Roadele_naturii.html [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
voie bună, și-n noaptea minunată petrecem împreună. E sărbătoarea lumii, azi s-a născut Cristos, din inimi se revarsă al draostei prinos. ROADELE NATURII Livada scăldată-n soare, etalează a ei splendoare: flori, nuanțe de culoare, și miresme-mbietoare. Albinele lucrătoare fac de zor polenizare, nectare din flori adună, în faguri să le depună. Mierea fină, aromată, Regine-i va fi donată, bine s-o gospodărească familia să-și hrănească. Mai spre seară, florile își închid corolele, roadele să protejeze
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Roadele_naturii.html [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
am cules în coșulețe, pe copii să îi răsfețe. Cireșe, vișine, nectarine, caise, piersici, cu arome fine, pere-n galben aurite, mere-n roșu smălțuite. M-a-mbiat un prisăcar, oferindu-mi un mic dar în culori de chihlimbar: faguri, miere de albine, și nectare cristaline. Mâncați, dragii mei copii, și în coș veți mai găsi flori de câmp, viu colorate, de iubire s-aveți parte... TOAMNA Pe strada cu plopi doar vântul colindă, Frunze foșnesc și-n aer se plimbă. Jos un
ROADELE NATURII de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 by http://confluente.ro/Roadele_naturii.html [Corola-blog/BlogPost/341815_a_343144]
-
demonstrat și științific, domnilor, lucrul acesta acum. Dacă, de exemplu, externalizezi regina dintr-un stup, la o anumită distanță de acesta, albinele-lucrătoare își continuă lucrarea în stup, datorită reginei-matcă, care continuă să le dirijeze activitatea albinelelor, prin inducția electromagnetică transmisă albinelor în chiar hipercomunicarea ADN-ului lor. Același lucru s-a întâmplat și cu Regele nostru Mihai și Regina Ana, au fost externalizați forțat de regimul comunist, scoși afară din Stupul lor. Dar lucrul nedrept și strigător la cer, este faptul
SCRISOAREA NR.144 (PARTEA A DOUA) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Jurnal_de_atelier_i_fragment_din_scris_constantin_milea_sandu_1353414708.html [Corola-blog/BlogPost/364888_a_366217]