1,482 matches
-
pian are personalitatea lui. Nu este făcut de un robot, bagi lemn și la final ai pianul. Nu, fiecare piesă este asamblată de un om și marile firme nu își deconspiră secretul. Nu poți pătrunde în locurile unde se petrece alchimia unui pian. Sigur că sunt detalii tehnice, dar care contează foarte mult. Un pian ca cel din sala George Enescu ajunge cam la 60.000 de euro”, ne-a mai povestit rectorul Facultății de Muzică. Imensa orgă de la Conservator are
Istoria instrumentelor muzicale, în magaziile Conservatorului Bucureşti. De la viori de peste 100 de ani, la piane noi de 60.000 de euro () [Corola-journal/Journalistic/69452_a_70777]
-
faptele, cât trăirile omenești. El trăiește drama creației și a adaptării care face parte din orizontul evreului rătăcitor. Psihologia eroilor, a indivizilor care fac istoria (și aici Gheorghe Schwartz întocmește o listă a celebrităților care au creat mituri) intră în alchimia artei sale combinatorii. Fascinat de paradox și parabolă, jucătorul de șah anticipează, în text, marile mișcări și modificările unor destine. Sunt destine care scurtcircuitează memoria colectivă, sunt referințe, combinații și speculații care aprind imaginația și sfidează logica elementară, configurând o
Gheorghe Schwartz: martor rătăcitor prin Istorie by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Journalistic/4484_a_5809]
-
locul lor, principial, de intervenții calme și lucide precum cele ale lui Andrei Pleșu sau Teodor Baconsky. Așa cum scria Andrei Pleșu, „e nevoie de oarecare diletantism ca să-ți închipui că pentru a deosebi între magie și mistică, pentru a defini alchimia ca drum spre Piatra Filozofală și metafizica drept «știință a absolutului» trebuie să te «inspiri» din d-na Underhill și din Bergson“. Iar Teodor Baconsky observa că e nevoie de o considerabilă doză de antipatie față de Nae Ionescu pentru a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
domeniul practicii mistice. Marta Petreu insistă însă să-l mențină până la urmă sub mantia autoarei engleze. În acest scop, ea afirmă că Nae Ionescu „păstrează ideea Evelynei Underhill, dar simplifică argumentarea“. Întrucât aceasta se ocupă de un subiect complicat precum alchimia, Nae Ionescu nu ar face decât să „rețină tipologia“, dar să „simplifice exemplificările“. Sâcâit totuși de reziduurile mnezice el deschide, în mijlocul prelegerii, o paranteză „simptomatică“, „din perspectivă psihanalitică“, despre alchimie, care, după Marta Petreu, provine tot din cartea lui Underhill
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
argumentarea“. Întrucât aceasta se ocupă de un subiect complicat precum alchimia, Nae Ionescu nu ar face decât să „rețină tipologia“, dar să „simplifice exemplificările“. Sâcâit totuși de reziduurile mnezice el deschide, în mijlocul prelegerii, o paranteză „simptomatică“, „din perspectivă psihanalitică“, despre alchimie, care, după Marta Petreu, provine tot din cartea lui Underhill. Conștientă probabil de noul ei fals intelectual, ea e totuși precaută cu termenii și evită atât „împrumut“, cât și „provine“ sau „preia“. A găsit o inteligentă formulă prin care îl
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
să ferească partitura plagiatului de a fi înmuiată de vreun bemol. Nici una dintre aceste afirmații nu e adevărată. Ultima prelegere a lui Nae Ionescu are în comun cu textul corespondent al lui Evelyn Underhill doar tema. La fel, și menționarea alchimiei are în comun doar cuvântul „alchimie“. „Preluarea“ se reduce la atât. Nae Ionescu situează tipul sfântului în registrul „vieții pure“. În această viață pură se întâlnesc cele două domenii opuse, al misticii și al magiei. „Viața de sfânt înfățișează deci
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
fi înmuiată de vreun bemol. Nici una dintre aceste afirmații nu e adevărată. Ultima prelegere a lui Nae Ionescu are în comun cu textul corespondent al lui Evelyn Underhill doar tema. La fel, și menționarea alchimiei are în comun doar cuvântul „alchimie“. „Preluarea“ se reduce la atât. Nae Ionescu situează tipul sfântului în registrul „vieții pure“. În această viață pură se întâlnesc cele două domenii opuse, al misticii și al magiei. „Viața de sfânt înfățișează deci întru atât o primejdie, întrucât ea
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
poate calca, se poate grefa pe o atitudine magică, adică pe o atitudine prin care noi credem că participăm noi înșine, într-un oarecare fel, la divinitate.“ Panteismul, teozofia și ocultismul cultivă această atitudine. De aceea se referă aici la alchimie: pentru a o distinge de magie. Alchimia aparține fără îndoială ocultismului, dar este o „operație mistică“ a acestuia. Alchimia e o terapeutică, în timp ce magia e o tehnică. Alchimia creează un instrument pentru perfecționarea de sine, magia creează instrumente de stăpânire
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
atitudine magică, adică pe o atitudine prin care noi credem că participăm noi înșine, într-un oarecare fel, la divinitate.“ Panteismul, teozofia și ocultismul cultivă această atitudine. De aceea se referă aici la alchimie: pentru a o distinge de magie. Alchimia aparține fără îndoială ocultismului, dar este o „operație mistică“ a acestuia. Alchimia e o terapeutică, în timp ce magia e o tehnică. Alchimia creează un instrument pentru perfecționarea de sine, magia creează instrumente de stăpânire a realității înconjurătoare. Alchimia se situează pe
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
noi înșine, într-un oarecare fel, la divinitate.“ Panteismul, teozofia și ocultismul cultivă această atitudine. De aceea se referă aici la alchimie: pentru a o distinge de magie. Alchimia aparține fără îndoială ocultismului, dar este o „operație mistică“ a acestuia. Alchimia e o terapeutică, în timp ce magia e o tehnică. Alchimia creează un instrument pentru perfecționarea de sine, magia creează instrumente de stăpânire a realității înconjurătoare. Alchimia se situează pe o poziție transcendentalistă, pe când magia, pe una demiurgică. Aceste precizări nu se
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
teozofia și ocultismul cultivă această atitudine. De aceea se referă aici la alchimie: pentru a o distinge de magie. Alchimia aparține fără îndoială ocultismului, dar este o „operație mistică“ a acestuia. Alchimia e o terapeutică, în timp ce magia e o tehnică. Alchimia creează un instrument pentru perfecționarea de sine, magia creează instrumente de stăpânire a realității înconjurătoare. Alchimia se situează pe o poziție transcendentalistă, pe când magia, pe una demiurgică. Aceste precizări nu se găsesc la Underhill în expunerea tipului sfântului și nu
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
distinge de magie. Alchimia aparține fără îndoială ocultismului, dar este o „operație mistică“ a acestuia. Alchimia e o terapeutică, în timp ce magia e o tehnică. Alchimia creează un instrument pentru perfecționarea de sine, magia creează instrumente de stăpânire a realității înconjurătoare. Alchimia se situează pe o poziție transcendentalistă, pe când magia, pe una demiurgică. Aceste precizări nu se găsesc la Underhill în expunerea tipului sfântului și nu am reușit să le identificăm nici în alte părți ale cărții unde e vorba despre alchimie
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
Alchimia se situează pe o poziție transcendentalistă, pe când magia, pe una demiurgică. Aceste precizări nu se găsesc la Underhill în expunerea tipului sfântului și nu am reușit să le identificăm nici în alte părți ale cărții unde e vorba despre alchimie. Cât despre „perspectiva psihanalitică“ - atât de desăvârșit absentă -, pe care o vede Marta Petreu, aici nu mai este vorba de rea credință și de fals intelectual, ci de altceva mai grav, pe care nu-l numim dintr-un respect de
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
predomină o estetică babiloniană. Admirația fățisă a unui trecător regenerează starea de bună dispoziție, trecând ușor de la dezgust la melancolie. Cum starea liniară a eroinei este cea de melancolie, chiar și sărbătorile sunt un lung prilej de meditație, o adevărată alchimie a sentimentelor se manifestă sub greutatea trăirilor colective față de momentele semnificative ale unui an: Revelionul, Paștele etc. Cadoul îi trezește memoria involuntară, în care femeia se regăsește în ipostaza de copil care și-a păstrat “așteptarea pasională” și “plăcerea copilarească
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
mine"; pe cerbul "cu stea în frunte" nu "crângul cu ciutele" nici "cărarea cu iezerul" îl cheamă, ci "depărtările... erele, sferele". Ca și la Eminescu, nemărginirea dă proporții de eveniment cosmic iubirii și celorlalte stări sufletești: În ceasul acela de alchimie cerească/ silirăm luna și câteva stele/ în jurul nostru să se învârtească"; "Patimă fără păcate/ ne răstoarnă-n infinit". Dar cosmicul este la Blaga de natură mitică, un spațiu al povestei: "O, lumea este o albastră haină/ în care ne cuprindem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
deschidere până la zborul fulminant al lui Hyperion către Demiurg; Tudor Arghezi dă valoare universală lucrurilor prin condensarea cosmosului în jurul lor, prin centrarea lor în lume, considerându-le cea mai inatacabilă certitudine; iar Lucian Blaga își propune să transsubstanțieze lumea prin alchimia mitică, fără însă "a încerca trepte mai sus", cum scrie în una din poezii sale târzii, cu titlu semnificativ, Ecce tempus. La Eminescu stările poetice se petrec transorizontic, dincolo de dincolo confine cu zborul "intelectului eroic", de care vorbește Giordano Bruno
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
uime?te prin inepuizabilul s? u „instinct creator, demiurgic" , În virtutea c?ruia „retope?te, prelucreaz?? ?i reconstruie? te universul, cu substan?e de toate densit?? ile, pornind de la elementele fluide pe care le condenseaz?? ?i le Îngroa??, ca Într-o alchimie fantastic?" (Z. D.-Bu?ulenga). Poetul-demiurg f?ure?te astfel o proprie „geografie magic?", ale c?rei coordonate se configureaz? uneori din vastele perspective cosmice, În care putem reg?și „viziunea grandioas? a romanticilor asupra universului", dar ?i o anume
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cot în coaste. — Știi ce? Ocultiștii ar face bine să se ocupe mai mult de Heidegger. M-a întrebat, mimând interesul, ce voiam să spun. Am pufnit. — Ați studiat totul, inclusiv absența sexului la Heidegger, dar niciodată relația lui cu alchimia. L-am prins de umeri și mi-am pironit ochii într-ai lui: — A scris Originea operei de artă, nu? Se holba la mine, confuz. — Opera de artă, am insistat. Ce înseamnă asta? A dat din umeri. — Ești mărginit, i-
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
care a scos un muget înfiorător. Nu știam că păunii fac așa, dar mi-am dat seama că era în călduri, lucru ce mi-a repugnat imediat. Nuferii putreziți din havuz au jucat la rândul lor un rol în crunta alchimie a creierului meu înfierbântat, cert e că am simțit că mi se întărește varga ca unui Künstler care își vede apropiindu-se țelul. — Vino aici, puicuțo, i-am șoptit orătaniei, vino să-ți arăt țeava athanorului. Martin a fugit, dând
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
2009; Heideggger și rostirea ființei, Editura Lumen, 2009. Viorel Rotilă, (c) 2010 Institutul European, Iași www.euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107 euroedit@hotmail.com Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ROTILĂ, VIOREL Din alchimia unei existențe. Jurnal de idei / Viorel Rotilă; Iași: Institutul European, 2010 ISBN 978-973-611-646-9 821.135.1-94 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMÂNIA VIOREL
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
Jurnal de idei / Viorel Rotilă; Iași: Institutul European, 2010 ISBN 978-973-611-646-9 821.135.1-94 Reproducerea (parțială sau totală) a prezentei cărți, fără acordul Editurii, constituie infracțiune și se pedepsește în conformitate cu Legea nr. 8/1996. Printed in ROMÂNIA VIOREL ROTILĂ DIN ALCHIMIA UNEI EXISTENȚE Jurnal de idei INSTITUTUL EUROPEAN 2010 Dedic această carte prietenilor mei, Lidia Celmare, Vasile Sion, Mihaela Trufaș (Zofot), Traian Palade, Aurel Căluian, de la care am aflat adevăratul sens al prieteniei, fiindu-mi alături în vremuri de răstriște; celor
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
evoluționistă afirmă că tot ceea ce este viu are drept strămoș comun (și tată continuu) Pământul. Iată unul din fundamentele ecologiei! (Ceea ce face din ecologie o "afacere de familie".) Este posibil ca filosofia să joace pentru știință același rol pe care alchimia l-a avut pentru chimie. De ce presiune ne-ar putea scăpa moartea de o considerăm câteodată o eliberare? Conceptul de contribuții, vehiculat de oamenii de știință, își capătă sensul în orizontul unei gândiri sistematice: scriem contribuții așteptând ca altcineva să
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
totalității. Uneori avem gânduri care ne înveninează. Este posibil ca acest efect să fie dat de vreun conținut ce își are sălașul în cuvinte care, odată amestecate, dau o "otravă"; nu este vorba de o "chimie" și nici de-o "alchimie" a cuvintelor. Contextul în care ele apar (context ce le dă o parte din sens) ne înveninează; ele vin în întâmpinarea (sau drept rezultatul) unei orientări axiologice, a unei dispuneri față de unele valori (de fapt în spatele lor, deoarece valorile sunt
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
tipar: 2010 • Apărut: 2010 • Format 12,5 × 19,5 cm Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43 • O.P. 1 • C.P. 161 cod 700107 • Tel. Difuzare: 0788.319462 Fax: 0232/230197 • editura ie@yahoo.com http://www.euroinst.ro VIOREL ROTILĂ Din alchimia unei existențe 6 1
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
proiectului de ansamblu al spectacolului; totuși unele din secvențele sale au suficient potențial pentru a-și croi un traseu autonom. Cel mai intrigant aspect al Verii fierbinți pe Iza, pe care îmi doream să-l deslușesc cum se cuvine, este alchimia elaborării sale. Căutând indicii în acest sens, am descoperit o seamă de fapte pline de înțeles. Se pare că autorul și regizorul Mihai Măniuțiu îi descria lui Ioan Pop scena pe care o imagina și coloana sonoră pe care o
O vară fierbinte pe Iza by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/8710_a_10035]