761 matches
-
în 12 volume. Avicenna a fost unul dintre primii alchimiști care și-a dat seama că deosebirile dintre metale sunt mult mai profunde și că niciunul din metalele uzuale nu pot fi transformate în aur (care era unul din dezideratele alchimiștilor) doar printr-o simplă colorare cu vreo substanță miraculoasă. Lucrările sale, "Cartea vindecării", "Cartea cunoștinței" și "Canonul medicinei" au servit ca material de referință pentru universitățile europene timp de aproape șase secole. Prin descrierea metodelor de preparare a substanțelor, aceste
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
material de referință pentru universitățile europene timp de aproape șase secole. Prin descrierea metodelor de preparare a substanțelor, aceste lucrări pot fi considerate ca adevărate precursoare ale iatrochimiei de mai târziu. În evul mediu, în apusul Europei existau mii de alchimiști. Mulți dintre ei erau adevărați șarlatani, care profitau de naivitatea oamenilor și compromiteau știința transformării substanțelor, făcând din aceasta doar un mijloc comod de existență. Unul dintre cei mai de seamă alchimiști ai acestei perioade a fost Albertus Magnus (1195
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
evul mediu, în apusul Europei existau mii de alchimiști. Mulți dintre ei erau adevărați șarlatani, care profitau de naivitatea oamenilor și compromiteau știința transformării substanțelor, făcând din aceasta doar un mijloc comod de existență. Unul dintre cei mai de seamă alchimiști ai acestei perioade a fost Albertus Magnus (1195 - 1280). Acesta reușește să extragă arsenul și azotatul de argint și i se atribuie una din primele descrieri ale acidului sulfuric. Dintre numeroasele sale lucrări științifice, cea mai valoroasă a fost "De
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
experimentale. Deși nu și-a îndeplinit dezideratele (transformarea metalelor în aur și obținerea tinereții veșnice), alchimia a pregătit terenul pentru chimia științifică de mai târziu. Prin acumularea unui uriaș material de date experimentale și prin dotarea laboratoarelor cu dispozitivele necesare, alchimiștii au fost deschizători de drumuri în organizarea sistematică a cercetării științifice de mai târziu, care va debuta în perioada Renașterii. Această perioadă de circa două secole, a început în jurul lui 1500 și se caracterizează prin deplasarea interesului alchimiștilor de la tema
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
dispozitivele necesare, alchimiștii au fost deschizători de drumuri în organizarea sistematică a cercetării științifice de mai târziu, care va debuta în perioada Renașterii. Această perioadă de circa două secole, a început în jurul lui 1500 și se caracterizează prin deplasarea interesului alchimiștilor de la tema transformării metalelor în aur la cea a preparării medicamentelor, în contextul în care Europa fusese străbătută de Moartea neagră la sfârșitul secolului al XIV-lea, urmată un secol mai târziu de un violent val de sifilis, adus probabil
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
de distilare, a preparat hidrogenul din oțet și din pilitură de fier și eterul etilic din etanol și din vitriol. Combătând teoria umorală a lui Galenus, Paracelsus consideră că starea de boală se datorează insuficienței sau lipsei unuia dintre principiile alchimiste sare, mercur sau sulf și că medicul ar trebui să refacă echilibrul prin aportul medicamentelor. La prepararea acestora, Paracelsus a utilizat și unii compuși anorganici pe bază de cupru, mercur, plumb, arsen, antimoniu, sulf sau fier. Învățatul german Georg Bauer
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
de sodiu. Acesta din urmă va fi numit ulterior "Sal Glauberi" ("Sarea lui Glauber") sau "Sal mirabilis" ("sarea minunată"). De asemenea, Glauber a mai elaborat numeroase rețete, utilizate și în prezent, pentru prepararea sticlei, a unor coloranți minerali și silitrei. Alchimistul german Hennig Brandt (c. 1630 - c. 1710), în 1669, încercând să obțină piatra filozofală, a calcinat reziduul de la evaporarea urinii în absența aerului și a obținut o substanța care luminează luminescentă, pe care a numit-o "foc rece", fosforul alb
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
Helmont a studiat fermentațiile și a observat că acestea se datorează unor substanțe, pe care le-a numit "fermenți" și astfel poate fi considerat unul dintre întemeietorii enzimologiei. Deși în domeniul fiziologiei a aplicat concepții filozofice idealiste și era un alchimist convins cu privire la transformarea metalelor în aur, van Helmont poate fi considerat unul dintre precursorii chimiei experimentale. În celebra lucrare "The Sceptical Chemist" ("Chimistul sceptic") apărută în 1661, chimistul și filozoful englez Robert Boyle (1627 - 1691) delimitează net chimia de alchimie
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
și filozoful englez Robert Boyle (1627 - 1691) delimitează net chimia de alchimie și marchează începutul chimiei moderne. Lucrarea combate concepțiile retrograde ale peripateticienilor (care susțineau că la baza alcătuirii Universului se află doar aerul, apa, focul și pământul) și ale alchimiștilor (care considerau că toate lucrurile din natură au în compoziție doar principiile alchimiste sare, mercur și sulf). Mergând mai departe Boyle definește pentru prima dată conceptul de element chimic, ca fiind orice substanță care nu poate fi descompusă prin mijloace
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
marchează începutul chimiei moderne. Lucrarea combate concepțiile retrograde ale peripateticienilor (care susțineau că la baza alcătuirii Universului se află doar aerul, apa, focul și pământul) și ale alchimiștilor (care considerau că toate lucrurile din natură au în compoziție doar principiile alchimiste sare, mercur și sulf). Mergând mai departe Boyle definește pentru prima dată conceptul de element chimic, ca fiind orice substanță care nu poate fi descompusă prin mijloace chimice obișnuite. E drept că aplicarea în practică a acestei definiții s-a
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
de element chimic, ca fiind orice substanță care nu poate fi descompusă prin mijloace chimice obișnuite. E drept că aplicarea în practică a acestei definiții s-a dovedit a fi ineficientă, deoarece aerul, nefiind descompus până atunci, era considerat element. Alchimiștii credeau că, prin reacția cu sulfat de cupru, fierul poate fi transformat în cupru și că nu ar fi nevoie decât de o substanță cu puteri deosebite ("magice") ca un metal să poată fi tranformat în aur. Boyle a dovedit
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
-lea, când alchimia intră complet în declin, și durează aproape un secol, când sunt formulate primele legi științifice ale chimiei. Necesitatea optimizării proceselor metalurgice, cum ar fi prelucrarea minereurilor în cuptoare și furnale, impunea elaborarea unei explicații științifice a arderii. Alchimistul german Johann Joachim Becher (1635 - 1682), în lucrarea "Physica subterranea" ("Fizica subterană"), considera că arderea unei substanțe se datorează prezenței în aceasta a unui "pământ inflamabil". Discipolul său, chimistul Georg Ernst Stahl (1659 - 1734), elaborează în 1697 teoria flogisticului în
Istoria chimiei () [Corola-website/Science/308466_a_309795]
-
sau Arnaud de Ville-Neuve, Arnold(uș) de Villa Nova, Arnaldus Villanovanus, Arnaldo de Villanova ( c. 1235 - 1311) a fost alchimist, astrolog, medic, teolog, unul dintre cei mai celebri erudiți ai secolului al XIII-lea. S-a născut la Valencia. A călătorit prin Franța, Italia, Spania, atât ca medic, cât și ca ambasador. Renumele sau a fost răsunător: printre pacienții săi
Arnaldus de Villanova () [Corola-website/Science/312460_a_313789]
-
regi. Susținând reformarea bisericii, a fost acuzat de erezie și întemnițat. A fost salvat de la ardere pe rug de către papă Bonifaciu al VIII-lea, care îi fusese pacient. În 1309 este din nou închis la Paris, datorită reputației proaste de alchimist, iar Universitatea de la Sorbona dispune arderea cărților sale filozofice. Pentru a scăpa de Inchiziție, se refugiază în Sicilia, la curtea lui Frederic al II-lea. Mai tarziu este chemat la Avignon ca medic al papei Clement al V-lea, dar
Arnaldus de Villanova () [Corola-website/Science/312460_a_313789]
-
și exploatarea arseniului din muntele Sandaracurgium - provincia Pont. Ca element, se pare că a fost preparat pentru prima dată de Albertus Magnus, în anul 1250, din auripigment și săpun, și apoi de Paracelsus prin sublimarea sandaracului cu coji de ou. Alchimiștii foloseau arseniul pentru albirea metalelor colorate ca fierul și cuprul. Acestea, frecate cu arseniu, primeau un luciu alb. Date certe despre propagarea arseniului metalic provin de la Lèmery, care, în 1675, tratează sulfurile de arsen cu drojdie de vin și săpun
Arsen () [Corola-website/Science/299389_a_300718]
-
pentru albirea metalelor colorate ca fierul și cuprul. Acestea, frecate cu arseniu, primeau un luciu alb. Date certe despre propagarea arseniului metalic provin de la Lèmery, care, în 1675, tratează sulfurile de arsen cu drojdie de vin și săpun moale, de la alchimiștii secolelor următoare, care fac studii sistematice asupra obținerii și proprietăților acestui element. Dintre aceștia, amintim: J. Scroeder (1694), H. Brandt (1733) și J. Liebig (1842). În paralel cu descoperirea proprietăților fizico-chimice ale arseniului, alchimiștii au descoperit și proprietățile biomedicale. Din
Arsen () [Corola-website/Science/299389_a_300718]
-
de vin și săpun moale, de la alchimiștii secolelor următoare, care fac studii sistematice asupra obținerii și proprietăților acestui element. Dintre aceștia, amintim: J. Scroeder (1694), H. Brandt (1733) și J. Liebig (1842). În paralel cu descoperirea proprietăților fizico-chimice ale arseniului, alchimiștii au descoperit și proprietățile biomedicale. Din arseniul alb s-au preparat puternice otrăvuri, care au făcut multe victime de-a lungul anilor. Se spune că Papa Pius al III-lea și Clement al XIV-lea au fost otrăviți cu "aqua
Arsen () [Corola-website/Science/299389_a_300718]
-
este primul roman din seria "" scrisă de Richelle Mead. Cartea este narată de Alchimista Sydney Sage și acțiunea are loc după elementele din "Sacrificiu final". A fost publicată de editura "Razorbill" în 23 august 2011. Sydney a pierdut încrederea Alchimiștilor după episodul cu Rose, și probabil nu o vor ierta vreodată pentru asta, dar
Bloodlines () [Corola-website/Science/323811_a_325140]
-
este primul roman din seria "" scrisă de Richelle Mead. Cartea este narată de Alchimista Sydney Sage și acțiunea are loc după elementele din "Sacrificiu final". A fost publicată de editura "Razorbill" în 23 august 2011. Sydney a pierdut încrederea Alchimiștilor după episodul cu Rose, și probabil nu o vor ierta vreodată pentru asta, dar știe prea bine că dacă renunță la ea, următoarea aleasă va fi sora ei mai mică, Zoe. Când se ivește o nouă misiune care ar putea
Bloodlines () [Corola-website/Science/323811_a_325140]
-
scapă de șeful de coșmar, Keith, și încearcă să-i dea de cap celui care s-ar putea să prezinte cea mai mare provocare dintre toate: Adrian Ivashkov. După evenimentele din "Sacrificiu final" situația lui Sydney este nefavorabilă, de vreme ce majoritatea Alchimiștilor o consideră o trădătoare. Trezită în toiul nopții, Sydney este anunțată că Alchimiștii vor trimite unul de-al lor pentru a o proteja pe prințesa Dragomir, Jill. În urma numeroaselor atentate la viața ei, în special din partea facțiunilor de Moroi nemulțumiți
Bloodlines () [Corola-website/Science/323811_a_325140]
-
celui care s-ar putea să prezinte cea mai mare provocare dintre toate: Adrian Ivashkov. După evenimentele din "Sacrificiu final" situația lui Sydney este nefavorabilă, de vreme ce majoritatea Alchimiștilor o consideră o trădătoare. Trezită în toiul nopții, Sydney este anunțată că Alchimiștii vor trimite unul de-al lor pentru a o proteja pe prințesa Dragomir, Jill. În urma numeroaselor atentate la viața ei, în special din partea facțiunilor de Moroi nemulțumiți, Consiliul decide să o trimită în California, Palm Springs, unde ea se va
Bloodlines () [Corola-website/Science/323811_a_325140]
-
la viața ei, în special din partea facțiunilor de Moroi nemulțumiți, Consiliul decide să o trimită în California, Palm Springs, unde ea se va amesteca printre oameni. Într-un efort de a-și proteja sora, pe Zoe, Sydney îi convinge pe Alchimiști că alegerile pe care le-a făcut au fost motivate de ambiție și din dorința de a fi transferată din Siberia. Deși nesiguri, Alchimiștii îi dau misiunea și o pun sub comanda unui vechi favorit al tatălui ei, Keith. Jill
Bloodlines () [Corola-website/Science/323811_a_325140]
-
printre oameni. Într-un efort de a-și proteja sora, pe Zoe, Sydney îi convinge pe Alchimiști că alegerile pe care le-a făcut au fost motivate de ambiție și din dorința de a fi transferată din Siberia. Deși nesiguri, Alchimiștii îi dau misiunea și o pun sub comanda unui vechi favorit al tatălui ei, Keith. Jill se înregistrează ca sora lui Keith, Sydney și Eddie Castile. Adrian vine și el pentru a nu o mai vedea pe Rose la Curte
Bloodlines () [Corola-website/Science/323811_a_325140]
-
de bănuieli și i se oferă posibilitatea de a avea propriul ei apartament și de a renunța la școală. Aceasta propune ca apartamentul să-i fie oferit lui Adrian în schimbul cercetării unui nou efect al Spiritului asupra Strigoilor de care Alchimiștii erau foarte interesați. Sub pretextul investigării mai de aproape a prințesei Moroi, aceasta cere permisiunea de a rămâne în campus și-i este acordată laolaltă cu slujba lui Keith de Alchimist local în Palm Springs.
Bloodlines () [Corola-website/Science/323811_a_325140]
-
unui nou efect al Spiritului asupra Strigoilor de care Alchimiștii erau foarte interesați. Sub pretextul investigării mai de aproape a prințesei Moroi, aceasta cere permisiunea de a rămâne în campus și-i este acordată laolaltă cu slujba lui Keith de Alchimist local în Palm Springs.
Bloodlines () [Corola-website/Science/323811_a_325140]