177 matches
-
de l’épidemiologie psychiatrique”, în Evol. psychiat., 23, 2, 239, 1968. Sagarin, E., Deviants and deviance, Praeger Publ., New York, 1975. Scharf, S.J., Foundations of object relations family therapy, Jason Aronson Inc., Londra. Scheff, T.J., Being mentally ill. A sociological theory, Aldine Chicago, 1966. Scheler, M., Le sens de la souffrence, Aubier, Paris, 1936. Scheler, M., Nature et forme de la sympathie, Payot, Paris, 1928. Schluederberg, A.; Strauss, S.; Peterson, P., „Chronic fatigue syndrome research; definition and medical outcome assessement”, în Ann. Intern. Med
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Spears, J.; Swanson, L. (1992), Rural Communities: Legacy and Change, Westview Press, Boulder Fukuyama, E. (1995), Trust: The Social Virtues and the Creation of Prosperity, Free Press, NewYork Glaser, B. G.; Strauss, A. L. (1967), The Discovery of Grounded Theory, Aldine Publishing Company, Chicago Gratz, D. B. (2001, 5 septembrie), "Student achievement: What is problem?" Education Week, 21(1), 80, 62, extras de pe www.edweek.org/ew/ newstory.cfm? slug=gratz.h21 Henderson, A. T.; Berla, N. (1994), A New Generation Evidence
by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Ă. (1994Ă. Psychology, Pain and Anaesthesia. London: Chapman & Hall. Gilligan, S. (1987Ă. Therapeutic Trances: The Cooperation Principle In Ericksonian Hypnotherapy. New York: Brunner/Mazel. Glaser, B. G. & Strauss, A. L. (1967Ă. The Discovery Of Grounded Theory Strategies For Qualitative Research. New York: Aldine. Glaser, R., Kennedy, S., Lafuse, W., Bonneau, R., Speicher, C., Hillhouse, J. & Kiecolt-Glaser, J. K. (1990Ă. Psychological stress-induced modulation of interleukin 2 receptor gene expression and interleukin gene 2 production in peripheral blood leukocytes. Archives of General Psychiatry, 47, 707-712
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
A. (1983Ă. On the utility or otherwise of psychotherapy research. In D. Pilgrim (Ed.Ă, Psychology and Psychotherapy: Current Trends and Issues. London: Routledge. Truax, C. B. & Carkhuff, R. R. (1967Ă. Toward Effective Counseling And Psychotherapy: Training And Practice. New York: Aldine. Tsuji, Y. & Kobayshi, T. (1988Ă. Short and long ultradian EEG components in day-time arousal. Electroencephalography and Clinical Neurophysiology, 70, 110-117. Turk, D. C., Meichenbaum, D. & Genest, M. (1983Ă. Pain And Behavioral Medicine: A Cognitive-Behavioral Perspective. New York: Guilford Press. Van der
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
că a venit momentul să vorbesc. Întâi vreau să le mulțumesc tuturor celor care au semnat Protestul și au fost alături de mine. Lor le sunt dator o explicație, iar nu acelora care pun la îndoială cuvintele mele. Ultimul număr din Aldine pe care l-am realizat a fost cel din 3 octombrie. Întrucât 6 octombrie e Ziua Internațională a Comemorării Holocaustului, am considerat că se cade să marchez publicistic acest moment. Primisem un articol despre o carte a unui istoric maghiar
Scriitori persecutați by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7725_a_9050]
-
am, de vreme ce nu am făcut decât să prezint un adevăr istoric recunoscut și de cei mai mulți istorici evrei. Mi-a răspuns că articolul în sine nu prezintă importanță, dar eu aș fi "recidivist", fiindcă în urmă cu un an publicasem în Aldine un articol al unui bătrân țărănist pe aceeași temă. Este de neînchipuit: cum să pedepsești un om pentru ceva petrecut în urmă cu un an? Emil Hurezeanu, la acel moment directorul ziarului, a considerat cazul clasat, mustrându-mă însă sever
Scriitori persecutați by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/7725_a_9050]
-
ani, mai ales aldine; mai rar, compacte (cf. DEX) și, ușor învechit, grase: "litere grase", caractere grase". ("gazetele nu și-au pierdut timpul cu dubii. Unele au titrat cu litere grase, pe prima pagină...", Cotidianul, 17.05.2005). Găsim termenul aldine în dicționarul român-francez al lui Frédéric Damé, din 1893, cu traducerea "lettres aldines", apoi în Dicționarul limbii române (Dicționarul Academiei, A-B, 1913), cu explicația "litere grase", în Dicționarul universal al lui Șăineanu (de exemplu, în ediția a opta, 1930
Bolduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6910_a_8235]
-
în dicționarul român-francez al lui Frédéric Damé, din 1893, cu traducerea "lettres aldines", apoi în Dicționarul limbii române (Dicționarul Academiei, A-B, 1913), cu explicația "litere grase", în Dicționarul universal al lui Șăineanu (de exemplu, în ediția a opta, 1930: "aldine sau litere grase"), la I.-A. Candrea, în Dicționarul Enciclopedic Ilustrat "Cartea Românească", 1931 ("aldină... - literă grasă") și, desigur, în toate lucrările lexicografice ulterioare. Pentru același tip de caractere, termenul consacrat în engleză este bold, în franceză - gras, în germană
Bolduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6910_a_8235]
-
Dicționarul limbii române (Dicționarul Academiei, A-B, 1913), cu explicația "litere grase", în Dicționarul universal al lui Șăineanu (de exemplu, în ediția a opta, 1930: "aldine sau litere grase"), la I.-A. Candrea, în Dicționarul Enciclopedic Ilustrat "Cartea Românească", 1931 ("aldină... - literă grasă") și, desigur, în toate lucrările lexicografice ulterioare. Pentru același tip de caractere, termenul consacrat în engleză este bold, în franceză - gras, în germană - fett, în italiană - grassetto sau neretto. Multe dintre acestea (gras, fett, grassetto) se bazează pe
Bolduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6910_a_8235]
-
Multe dintre acestea (gras, fett, grassetto) se bazează pe o metaforă vizuală care a fost probabil imitată și în română, în calcul litere grase. Termenul impus în română - și pentru care dicționarele indică drept etimon pur și simplu cuvântul italian aldine - a suferit o interesantă schimbare de sens, pe care o reliefează comparația cu alte limbi. Cuvântul italienesc (ca și reflexul său francez, aldines) provine de la numele editorului și tipografului venețian Aldo Manuzio (1450-1515), care a introdus multe inovații în punctuație
Bolduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6910_a_8235]
-
tipografului venețian Aldo Manuzio (1450-1515), care a introdus multe inovații în punctuație și în tipul de caractere. Edițiile sau literele aldine sunt, în sens larg, cele create și folosite de Aldo Manuzio și de urmașii săi; în italiană sau franceză, aldino/aldin a dobândit sensul restrâns de "literă cursivă", principala inovație a editorului. În Trésor de la Langue Française Informatisé, un citat din É. Leclerc, Manuel de typographie (1897) ilustrează acest sens ("Il șl'italiqueț a été connu aussi sous le nom
Bolduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6910_a_8235]
-
nom de lettres vénitiennes, parce que les premiers poinçons ont été faits ŕ Venise, ou sous celui de lettres aldines, parce que Alde Manuce s'en est servi le premier en 1512"). În română, specializarea a mers în altă direcție, aldinele devenind la un moment dat, cum am văzut, echivalente cu "literele grase". În ultima vreme, foarte mulți vorbitori au preluat din engleză termenul bold (care nu era inclus în dicționare - v. DEX), înregistrat de Noul dicționar universal (2006) și Dicționarul
Bolduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6910_a_8235]
-
nu era inclus în dicționare - v. DEX), înregistrat de Noul dicționar universal (2006) și Dicționarul explicativ ilustrat (DEXI, 2007). Programele traduse în română folosesc totuși termenul aldin (de exemplu, Microsoft Office Word 2007; e drept, pentru a nu schimba automatismele, aldinele au simbolul B - de la bold). Concurența scrisă indică o situație încă favorabilă termenului tradițional: Google (consultat pe 13 septembrie 2009) indică 1.730 de atestări pentru sintag-ma "caractere bold" și 7.510 pentru "caractere aldine" (în vreme ce doar 121 de citate
Bolduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6910_a_8235]
-
oară în revistele noastre de cultură, situația cu totul precară a domeniului socio-uman, cu o foarte slabă prezență internațională. Nici acest articol nu a înregistrat reacții? Nu le-am observat. Între timp, prof. Petre Frangopol a scris mereu, în suplimentul "Aldine" al "României libere", pe această temă, dar nu am impresia că a avut vreun efect semnificativ. Cum se explică atunci explozia de interes din 2005-2006? Cred că a contat faptul că, pentru prima oară, criteriile scientometrice urmau să fie introduse
Solomon Marcus: "De la studenții mei am învățat nu mai puțin decât de la profesorii mei" (II) by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10241_a_11566]
-
așa cum se desprinde din antologia de texte pe care le-a adunat în volumul Recurs la generozitate. Întrebări despre limitele antropologiei creștine, o selecție din articolele pe care autorul le-a publicat între noiembrie 2007 și septembrie 2010 în suplimentul Aldine al ziarului România liberă. Dincolo de temele pe care le atinge - de la condiția clerului și a ierarhilor Bisericii Ortodoxe pînă la problemele acute din lumea creștină, de la viața și creația unor teologi pînă la evenimentele religioase petrecute în ultimii ani -, impresia
Fără surîs by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5076_a_6401]
-
de har face mai mult decît un scaun la Academie.“ (p. 68) Asemenea fragmente cad sub pragul estetic al minimei calități literare, impresia pe care o dau fiind cea de texte menite presei de tabloid, nu gazetăriei culte din suplimentul Aldine. E ca și cum, într-un tom cu pagini de sobră ținută stilistică, dai din loc în loc peste paragrafe scoase dintr-o derizorie procesiune lexicală. Marius Vasileanu este un bun mărturisitor, depunînd mărturie în marginea oamenilor aparte pe care i-a întîlnit
Fără surîs by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5076_a_6401]
-
studiat dosarul 3080 existent la CNSAS, două volume cu note informative întocmite de cei ce-l țineau sub observație pe filosoful octogenar Ion Petrovici, după ieșirea lui din închisoare, în anii "60, și și-a publicat amarele observații în suplimentul Aldine al ROMÂNIEI LIBERE din 3 septembrie. Aflăm astfel că fostul academician și ministru, autorul unei bibliografii vaste, figură marcantă a vieții universitare interbelice avea, la senectute, în preajmă, 25 de turnători care îi informau oral sau în scris pe ofițerii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12506_a_13831]
-
plăpând îmi sparge tâmpla cu-o atingere ușoară. E mult de când n-am scris un rând de tine - poate-ai murit și n-am aflat nimic și poate că ai înviat un pic doar cât să-mi vezi coșmarul, în aldine. Ori poate - cine știe - ești din nou o flacără țâșnind abrupt din stele spărgând această coajă ca de ou a lumii ce întinde-n spațiu grele tăceri tânjind ca din cavou spre existențe noi, dintre zăbrele. Cine Mă gândesc numai
Poezie by Radu Ulmeanu () [Corola-journal/Imaginative/7403_a_8728]
-
oarecum suficient ca Iulian Costache să fi rămas la formularea de la p. 258, potrivit căreia Eminescu ilustrează - pentru că "face din Epigonii o "oază" și ridică poemul la înălțimea unui rit de protecție (s.aut.) - vocația de erou civilizator..." (s. cu aldine îmi aparține, A. Gh. O.). în fine, pentru că spațiul nu ne permite să abordăm și alte aspecte, aș încheia prin a spune că, prin Eminescu, noi trăim într-un paradox dramatic. Ceea ce, la 1870, era un motiv de mare satisfacție
O dezbatere profitabilă by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/7699_a_9024]
-
Cronicar Diferența După ce dl Sorin Dumitrescu ne-a explicat pe larg, într-o pagină din Aldine de ce stînga e sinistră și dreapta, dreaptă, iată, DILEMA din 13-19 aprilie ne oferă prilejul să privim cu un ochi ceva mai laic diferențele dintre una și alta. Într-o tabletă intitulată chiar Diferența, dl Mircea Iorgulescu se referă la
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16199_a_17524]
-
Prima lectură a cărții e una vizuală: secvențe în principiu scurte, de cîteva rînduri sau paragrafe, rar întinse pe două pagini, separate de un spațiu alb. Cuvintele de început ale fiecărei secvențe sînt redate, întocmai ca într-un dicționar, cu aldine. O structură accentuat secvențială care neagă orice încercare de lectură lineară, deși, paradoxal, înăuntrul textului, există un debil fir detectivistic. Cititorul, chiar și cel „specialist“, va încerca - demers inevitabil eșuat - să compună, să recompună, povestea/poveștile Antoniei, un soi de
Chipurile lecturii by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12948_a_14273]
-
ceva mai sus decît ar trebui, care-l socoate de exemplu pe Eminescu omul mileniului (care mileniu?), sau prin colaborări de tipul Iosif Constantin Drăgan și altele ejusdem farinae. l În VREMEA DREPTEI NAȚIONAL-CREȘTINE (nr. 56, martie-aprilie), se reproduce după Aldinele ziarului România liberă o înspăimîntătoare mărturie a lui Gh. Boldur-Lățescu despre "reeducarea" de la închisoarea din Pitești, începută în 1949. Rareori am citit un text mai teribil despre oroarea comunistă. Ar trebui să devină material de studiu obligatoriu pentru dnii Onișoru
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14052_a_15377]
-
și suferință/ ești irespirabil", îi spune un bătrân poet chinuit de insomnii, iar prietenul monegasc îi pune, într-o scrisoare, cam același diagnostic: "ți-ai făcut din angoasă și durere/ un cifru de existență ("nenoroc de existență"/ cum subliniezi cu aldine)/ iar singurătatea ta orgolioasă e ca/ un deșert unde nu crește nimic"... Salvarea? Mai întâi de toate, o inalterabilă luciditate, cu reflectarea calmă și minuțioasă a dezastrului. Iar apoi, refugierea în spații ocrotite, ferite de toxinele realului. Nimic mai firesc
Omul deteriorat by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9350_a_10675]
-
de toată lumea, tocmai din cauza aerului ei de inovație și imitație: un cunoscut comentator al chestiunilor de cultivare a limbii își încheia de pildă un articol cu "vă urez "Sărbători fericite", nu "Paște fericit", jalnică traducere după modele străine" (ș. Iliescu, Aldine, 61, 1997, 1). Impunerea urării mi se pare însă inevitabilă și deloc condamnabilă: pentru că e specifică, adaptată sărbătorii, scurtă și firească.
De Paști by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16233_a_17558]
-
e drum lung, cel de-al doilea atu își păstrează vigoarea. Ovidiu Hurduzeu și Mircea Platon nu au pentru ce să tremure, tocmai de aceea pot scrie liber. Într-o țară în care Dan Stanca e dat afară de la Suplimentul "Aldine" al României Libere din motive strict ideologice, Hurduzeu și Platon nu pot spera ca o carte ca a lor să schimbe ceva. Îmi vine să le spun: rămîneți în America, băieți. Aici, cultura valorilor presupune un dialog desfășurat după reguli
România clandestină by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7821_a_9146]