1,689 matches
-
unde se întîlnesc două ale încep a se bate și dă rîmă tot ce întîmpină în calea lor; astfel dezrădăcinează arbori, dau jos pătule* și coșare*, iau carele ce se află la lucru și le duc departe. Se zice că alele se fac din oameni care au duh necurat și care în tim pul furtunii se culcă adormind un somn greu. în acest răstimp, sufletul celui adormit, făcîn du-se ală, se duce de întîmpină pe cealaltă ală, care este sufletul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
culcă adormind un somn greu. în acest răstimp, sufletul celui adormit, făcîn du-se ală, se duce de întîmpină pe cealaltă ală, care este sufletul altei ființe din altă localitate, și apoi se bat amîn două. Locul unde se bat alele și localitatea alei celei învinse sînt supuse furtunii și sufăr mult de grindină. Bală Balele ce curg la un copil mic să se taie dumineca dimineața, că nu-i va mai curge. Nu-i bine să te duci nespălat pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de condiții dovedite a determina sporirea riscul de apariție a HTA: Ereditatea: Studiile care au inclus gemeni au demonstrat că HTA are o componentă genetică în 30-40% din cazuri (22, 23). Interrelația între HTA și susceptibilitatea genetică este poligenică și alelele susceptibile ale unor multiple gene pot interacționa cu factorii de mediu (dietă, efort fizic, stil 24 de viață, răspuns la stres, etc.) pentru a crea un model ereditar al HTA. Transmiterea de tip poligenic este demonstrată prin faptul că incidența
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
supusă regulilor pieței, dic tat e de investitorii străini, dar și de cei autohtoni. Atunci când o economie est e î nchisă și nu mai participă la schimburile financiare internaționale, doar investitorii autohtoni mai monitorizează economia și reacționează la s emn alele nesănătoase. În economiile deschise, forța comună a investitori lor străini și a celor autoh toni poate genera o criză atunci când semnalele se deteriorează. Acest lucru poate determina țările să adopte principii de bază sănătoase și sta bile, deși acest proces
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
scăzute de creștere economică, iar această pe rioadă de instabilitate a generat o reducere a condițiilor de trai pentru întreaga societate. În același timp, accentuarea dificultățile economi ce cu care se confruntă atât Statelor Unite, cât și Uniunea Europeană sunt s emn alele care evidențiază faptu l că puterile occidentale au ajuns într un moment critic care va avea efecte sistemice în ce privește noua ordine eco nom ică globală.” În prezent, impactul crizei actuale este atât d e p uternic asupra sta telor U.E.
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ne întoarcem la Biblie și la ce spune B ise rica; orice creație vie a lui Dumnezeu, are și un suflet. Iată deci răspunsul: orice plantă are un suflet . Iar dacă plantele au un suflet, evident că și a nim alele au un suflet mai mult sau mai puțin evoluat. Cât despre om, evident că are și el un suflet, cel mai evoluat dintre toate. CAPITOLUL V Sensul existenței Am adus până acum argumente în favoarea ideii că există un Univers paralel
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
Nivelurile de apolipoproteină E sunt mai crescute la femeile în menopauză față de cele în premenopauză și față de bărbați [20]. Studii recente au consemnat că polimorfismul APOE poate să reprezinte un predictor sex-specific al bolii cardiovasculare (risc crescut la bărbații cu alelă ε2 și ε4 comparativ cu cei fără această alelă) [20]. Prezența alelei ε4 a determinat creșterea riscului cardiovascular la ambele sexe, spre deosebire de prezența alelei ε2 [20]. Mecanismele care stau la baza acestei diferențe între sexe, precum și cele care determină diferențele
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
în menopauză față de cele în premenopauză și față de bărbați [20]. Studii recente au consemnat că polimorfismul APOE poate să reprezinte un predictor sex-specific al bolii cardiovasculare (risc crescut la bărbații cu alelă ε2 și ε4 comparativ cu cei fără această alelă) [20]. Prezența alelei ε4 a determinat creșterea riscului cardiovascular la ambele sexe, spre deosebire de prezența alelei ε2 [20]. Mecanismele care stau la baza acestei diferențe între sexe, precum și cele care determină diferențele de comportament între alele nu sunt clarificate complet. Moleculele
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
cele în premenopauză și față de bărbați [20]. Studii recente au consemnat că polimorfismul APOE poate să reprezinte un predictor sex-specific al bolii cardiovasculare (risc crescut la bărbații cu alelă ε2 și ε4 comparativ cu cei fără această alelă) [20]. Prezența alelei ε4 a determinat creșterea riscului cardiovascular la ambele sexe, spre deosebire de prezența alelei ε2 [20]. Mecanismele care stau la baza acestei diferențe între sexe, precum și cele care determină diferențele de comportament între alele nu sunt clarificate complet. Moleculele de adeziune celulară
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
polimorfismul APOE poate să reprezinte un predictor sex-specific al bolii cardiovasculare (risc crescut la bărbații cu alelă ε2 și ε4 comparativ cu cei fără această alelă) [20]. Prezența alelei ε4 a determinat creșterea riscului cardiovascular la ambele sexe, spre deosebire de prezența alelei ε2 [20]. Mecanismele care stau la baza acestei diferențe între sexe, precum și cele care determină diferențele de comportament între alele nu sunt clarificate complet. Moleculele de adeziune celulară ICAM 1 ȘI VCAM 1 Moleculele de adeziune celulară ICAM 1 (intercellular
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
comparativ cu cei fără această alelă) [20]. Prezența alelei ε4 a determinat creșterea riscului cardiovascular la ambele sexe, spre deosebire de prezența alelei ε2 [20]. Mecanismele care stau la baza acestei diferențe între sexe, precum și cele care determină diferențele de comportament între alele nu sunt clarificate complet. Moleculele de adeziune celulară ICAM 1 ȘI VCAM 1 Moleculele de adeziune celulară ICAM 1 (intercellular adhesion molecule) și VCAM 1 (vascular adhesion molecule) joacă un rol important în patogeneza aterosclerozei, mai ales prin implicarea lor
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
soiurilor de viță portaltoi metodele ampelografice de identificare a acestora nu pot fi folosite decât în plantațiile portaltoi nu și după altoire. Cele mai multe varietăți de viță de vie provin inițial din semințe, fiecare fiind reprezentată de un amestec individual de alele parentale, combinate din nou accidental în timpul procesului de meioză. Pentru descrierea acestor soiuri provenite din semințe indicatorii SSR (microsateliții) reprezintă cea mai adecvată metodă, deoarece profilele alelor codominante ale locașurilor microsatelitare deja definte, reflectă legile mendeliene ale moștenirii alelice pentru
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ampelometrici, a markerilor microsateliți AFLP (Amplified Fragment Length Polymorphism-polimorfismul lungimii fragmentelor de amplificare). De la vițe bătrâne (30 - 100 ani) au fost recoltate 39 de probe, din care numai două vițe prezentau diferențieri morfologice. Din probele fără diferențe, 35 prezentau aceleași alele paterne la toți locii SSR, fiind considerate conforme cu soiul analizat, iar altele 2 aveau variații mari, inclusiv extra alele. Concluzia acestor cercetări, confirmă o stabilitate somatică a markerilor SSR și existența ocazională a unui caz de mutație și chimism
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fost recoltate 39 de probe, din care numai două vițe prezentau diferențieri morfologice. Din probele fără diferențe, 35 prezentau aceleași alele paterne la toți locii SSR, fiind considerate conforme cu soiul analizat, iar altele 2 aveau variații mari, inclusiv extra alele. Concluzia acestor cercetări, confirmă o stabilitate somatică a markerilor SSR și existența ocazională a unui caz de mutație și chimism. Printre cele mai mari realizări ale cercetărilor din domeniul geneticii viței de vie sunt cele obținnute de cercetătorii francezi și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
preparate de câțiva parteneri delegați, care ulterior au fost distrubuite spre analiză către ceilalți. Au urmat mai mulți pași în derularea experimentului: compararea mărimilor numerice ale celorlalte; separarea fragmentelor amplificate și estimarea dimensiunilor acestora; transformarea datelor numerice în coduri ale alelelor de referință extrase din soiurile studiate; analiza comparativă a seturilor de date codificate; definirea descriptorilor OIV necesari în alegerea indicatorilor SSR. Investigarea comparabilității generale a profilelor microsatelitare realizate în cadrul acestui proiect, a demonstrat că datele microsatelitare obținute în condiții de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Reaction-reacția în lanț a polimerazei) specifice soiurilor și indicatorilor, ca standarde bine definte, pentru a înlocui modalitățile diferite de etichetare numerică a fragmentelor cu un sistem de codificare uniform, susținut, care odată ce va fi acceptat ca standard internațional pentru ierarhizarea alelelor și caracterizarea varietăților de viță de vie, profilele microsatelitare vor putea deveni direct comparabile, deschizând oportunitatea creării unei baze de date uniforme și valoroase, servind la identificarea generală a soiurilor, ajutând la depășirea restricțiilor impuse de orientarea regională (Lefort și
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
fragmentului; inserția sau deleția unui mic fragment de ADN poate duce la schimbarea mărimii fragmentului amplificat. În practică se observă rar schimbări ale mărimii fragmentelor, dar se pot întâlni și cazuri de markeri dominanți, determinați de modul de distribuție a alelelor, pe fragmentul RAPD. Tehnica RAPD, prezintă atât avantaje cât și dezavantaje în aplicarea rezultatelor obținute. Avantajele se referă la: posibilitatea automatizării analizei; relevarea unui număr relativ mare de polimorfisme; costuri scăzute; analizarea unui număr mare de probe în unitatea de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ca markei genetici, RFLP-ul trebuie să îndeplinească anumite condiții și anume: să corespundă unei zone bine individualizate și să aibă caracter informațional definit prin probabilitatea unui individ de a fi heterozigot pentru un locus considerat (adică să aibă două alele diferite). Tehnicile RFLP, ca și strategiile de cercetare, pot fi utilizate în următoarele direcții de analiză genetică: stabilirea hărții genetice; diagnosticarea maladiilor genetice monofactoriale; cercetarea maladiilor poligenice; identificarea indivizilor la nivel de organism și celulă; analiza nondisjuncțiilor cromozomiale (aneuploidie). 4
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
mai târziu, în 1915, a elaborat teoria eredității cromozomiale, Hugo Marie de Vries 70, Carl Correns 71 și Erich Tschermak (Edler von Seysenegg)72. Lui Mendel îi aparține descoperirea că fiecare trăsătură a unui individ este compusă din doi factori ("alele"), unul provenit de la mascul și celălalt de la femelă. Cei doi factori pot fi identici - homozigoți, sau diferiți - heterozigoți. Ereditatea este formată din totalul factorilor (alelelor) pe care le posedă acel individ, deci aparența fizică a individului sau fenotipul este rezultatul
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Mendel îi aparține descoperirea că fiecare trăsătură a unui individ este compusă din doi factori ("alele"), unul provenit de la mascul și celălalt de la femelă. Cei doi factori pot fi identici - homozigoți, sau diferiți - heterozigoți. Ereditatea este formată din totalul factorilor (alelelor) pe care le posedă acel individ, deci aparența fizică a individului sau fenotipul este rezultatul tuturor aleleor. Gametul (sau prima celulă, fertilizată, din care se formează individul), conține o copie a alelelor masculine și alta a alelelor femenine, una din
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
diferiți - heterozigoți. Ereditatea este formată din totalul factorilor (alelelor) pe care le posedă acel individ, deci aparența fizică a individului sau fenotipul este rezultatul tuturor aleleor. Gametul (sau prima celulă, fertilizată, din care se formează individul), conține o copie a alelelor masculine și alta a alelelor femenine, una din cele două fiind dominantă. Acest adevăr este confirmat în anul 1876 de botanistul Oscar Hertwig 73 și, în 1883, de zoologul Edouard van Beneden 74 prin fenomenul de mioză. Iată cum a
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
din totalul factorilor (alelelor) pe care le posedă acel individ, deci aparența fizică a individului sau fenotipul este rezultatul tuturor aleleor. Gametul (sau prima celulă, fertilizată, din care se formează individul), conține o copie a alelelor masculine și alta a alelelor femenine, una din cele două fiind dominantă. Acest adevăr este confirmat în anul 1876 de botanistul Oscar Hertwig 73 și, în 1883, de zoologul Edouard van Beneden 74 prin fenomenul de mioză. Iată cum a explicat Mendel existența alelei dominante
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
a alelelor femenine, una din cele două fiind dominantă. Acest adevăr este confirmat în anul 1876 de botanistul Oscar Hertwig 73 și, în 1883, de zoologul Edouard van Beneden 74 prin fenomenul de mioză. Iată cum a explicat Mendel existența alelei dominante și a celei recesive prin hibridizarea a două flori, una roșie și una albă. Fenotipurile (dominant și recesiv) (1) generația părinților (2) prima generație hibridă F1 (3) generația hibridă F2 a doua. Fnotip identic în F1 (dominant) și în
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
diferiți. Astăzi este considerat un fenomen de la sine înțeles faptul că cei 46 de cromozomi ai celulei umane diploide provin jumătate de la spermatozoidul tatălui și jumătate din ovulul mamei, combinându-se separat. Iar trăsăturile diferite ale copiilor sunt rezultatul combinărilor alelelor de a lungul generațiilor. Posibilitatea de combinație a alelelor este de 223 , adică de 8.388.608 de combinații. Încercând să explice ereditatea concomitentă a mai multor trăsături genetice, Mendel descrie transmiterea factorilor care decid culoarea și lungimea cozii pisicii
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
faptul că cei 46 de cromozomi ai celulei umane diploide provin jumătate de la spermatozoidul tatălui și jumătate din ovulul mamei, combinându-se separat. Iar trăsăturile diferite ale copiilor sunt rezultatul combinărilor alelelor de a lungul generațiilor. Posibilitatea de combinație a alelelor este de 223 , adică de 8.388.608 de combinații. Încercând să explice ereditatea concomitentă a mai multor trăsături genetice, Mendel descrie transmiterea factorilor care decid culoarea și lungimea cozii pisicii. Transmiterea factorilor ereditari Încrucișarea bihibridă a trăsăturilor independente arată
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]