151 matches
-
poetic”. Poate că titlul volumului Pavor nocturn (2011) reprezintă și un indiciu al acestei „treziri din coșmar”. În orice caz, după Poezii naive și sentimentale (2012), întorsătura e certă. Să mai spun că un ciclu întreg se numește Sonete în alexandrini? Nici atunci, critica nu s-a sesizat: cartea a avut doar două cronici: una semnată de Daniel Cristea-Enache (în „Observator cultural”), cealaltă, cu voia dumneavoastră, de mine (bineînțelesc, aici, în România literară). Cu Vino cu mine știu exact unde mergem
În arcane de pădure by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2797_a_4122]
-
whisky (care, finalmente, însumate, ajunseră la o juma’ de litru). Două versuri mi-au rămas în minte: «Și ne făcea capul balanga-balanga/ Prin trecătoarea Ghimeș-Palanca»” (p. 29). Mateiu Caragiale însuși inserase în Craii... săi, după numărătoarea lui Tașcu Gheorghiu, doi alexandrini perfecți. Vorbind spontan, discutând à batons rompuscu Robert Șerban, Foarță comite, iată, mult mai mulți. Problema e alta: că, popularizând, autorul Caragialetelor o face, cumva, pe pilot automat. Diminuându-și voluntar și stilistic, și ideatic, originalitatea. După ce-am terminat
Afinități efective by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3648_a_4973]
-
latine și-a imprimat armonia, fiindcă totul e măsură și ordine: "măsură și ordine/ văd în toate gunoaiele/ pe care cineva/ le tot aruncă/ în drumul meu către cer". Leitmotivele tenebroase poartă hașurări de lumină, așa cum sunt notați iambii sau alexandrinii cu linii egale - prin zăpada abia căzută care "ascultă liniștea la ora când/ numai câinii și sfinții/ mai umblă prin cartier". Încet lumina/ își face loc pe sub pământ/ spre blocul meu/ când va ajunge la temelia lui/ gândacii care îl
Vise din cartierul de est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7160_a_8485]
-
lui nu o spune, e Craii de Curtea Veche, o poveste cantabilă, cu ritm și măsură, cu dodecafonii cu schepsis, la care rezistă doar connaisseur-ii. Nu degeaba Domnișoara Hus, o piesă ciudată, onomatopeică în exactitatea ei, rimează cu el. Și alexandrinii perfecți pot fi oricînd elemente de reconstituire a unei uriașe partituri pulverizate, înghițite de text. Din el, din interiorul cuvintelor forțate să recompună ordinea uitată a notelor, iese o muzică fosforescentă, subacută și rece, dar atingînd, cîteodată, insuportabile intensități. Același
Sunetul muzicii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9194_a_10519]
-
lupte în arenă, spre deliciul provincialilor care asistau la spectacol. Orașul sacrosanct întemeiat de Romulus nu era locul în care se complăcea Nero, ci orașe grecești, Corintul și Neapolis, de pildă; împăratul artist a fost încântat când a auzit niște alexandrini cântând cântece de el compuse, a acceptat să fie invocat de greci ca Zeus Eliberatorul, deci o formă de divinizare în timpul vieții, și, culme a impietății față de istoria și tradiția cu care se mândreau atât de mult romanii, a intenționat
Istoria săracă în scheme by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/12846_a_14171]
-
mult în Ierusalim, și o mare mulțime de preoți veneau la credință. 8. ștefan era plin de har și de putere, și făcea minuni și semne mari în norod. 9. Unii din sinagoga numită a Izbăviților, a Cirinenilor, și a Alexandrinilor, împreună cu niște Iudei din Cilicia și din Asia, au început o ceartă de vorbe cu ștefan, 10. dar nu puteau să stea împotriva înțelepciunii și Duhului cu care vorbea el. 11. Atunci au pus la cale pe niște oameni să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
În acel an concursul literar al Editurii Inoportune. Tema concursului a fost, după cum se știe, clasicismul și veșnicia rozei. Au muncit pe brânci pene și condeie; au mișunat semnături de anvergură; s-au putut admira tratate de horticultură scrise În alexandrini, dacă nu și În decime și ovillejos; dar totul a pălit În fața oului lui Columb prezentat de Urbas, care a trimis simplu și triumfător o roză. N-a existat nici o disidență; vorbele, artificioase fiice ale omului, n-au putut ține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Tradiție poartă, în cazul de față, un nume: Protoevanghelia lui Iacob. Două episoade sunt citate de Clement Alexandrinul (Stromate VII,93,7) și de Origen (Comentariul la Matei X,7), ca dovezi irefutabile împotriva celor care negau fecioria Mariei. Pentru alexandrinii noștri așadar, Protoevanghelia reprezenta o garanție indiscutabilă de ordin istoric. Titlul sub care este cunoscută astăzi apocrifa se datorează unei greșeli de înțelegere a rolului acesteia în Biserică. Primul traducător în latină, Guillaume Postel (mort în 1581), văzând că ea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
a ales cu glaucom la amândoi ochii. Când și-a dat seama de unde i se trăgea nenorocirea, s-a rugat la Dumnezeu multe zile la rând și așa s-a însănătoșit”173. Prima reacție din partea evreilor (atât palestinieni, cât și alexandrini) a fost de entuziasm. Versiunea greacă era așezată pe picior de egalitate cu originalul ebraic, iar tălmăcitorii erau considerați nici mai mult, nici mai puțin decât urmașii spirituali ai profeților. Philon, cu un secol după Pseudo-Aristeas, redă ceva din această
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Septuaginta ca text de sine stătător. LXX este Biblia citită și utilizată pentru exegeză de majoritatea Părinților Bisericii. Excepție fac numai câțiva Părinți antiohieni - Diodor, Teodor al Mopsuestiei -, adepții unei interpretări „istoriste”, mai aproape de literalitate a Sfintei Scripturi, spre deosebire de Părinții alexandrini, creatorii și propagatorii metodei de interpretare numită „alegorică”. Părinții n-au resimțit nevoia să învețe ebraica șexceptându-i pe antiohieni și, desigur, pe Ieronim - n.n.ț. Ei aveau doar câteva cunoștințe rudimentare ale acestei limbi, ca și Philon din Alexandria: două-trei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
diis al lui Salluste. În paralel, așa cum arată Lilla într-un foarte frumos articol 205, alți cercetători, precum C. Pera, H.Ch. Puech, V. Lossky, E. von Ivanka, W. Völker, Al. Golitzin, au examinat în profunzime dependența autorului corpusului față de Părinții alexandrini și capadocieni. Stăniloae ignoră toate aceste lucrări în Introducerea redactată, să ne amintim, după 1990. El se mulțumește să polemizeze cu preotul-filozof Cicerone Iordăchescu, autor al unei vechi traduceri a lui Pseudo-Dionisie din 1936, care îl plasa pe autorul corpusului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
mătase fină. Profesorul Velázquez avea faimă de donjuan, iar unii spuneau că educația sentimentală a oricărei domnișoare de familie bună nu era completă fără un proverbial sfîrșit de săptămînă Într-un mic hotel de pe Paseo de Sitges, unde se recitau alexandrini tête-à-tête cu distinsul universitar. Eu, din instinct comercial, m-am ferit să-i Întrerup conversația și am hotărît să-mi omor timpul făcîndu-i o radiografie eminentei pupile. Poate că drumul făcut În pas vioi Îmi insuflase curaj, poate că erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
fi..., va fi... riman. — Și ce-i asta, ce înseamnă riman? — Păi l-am auzit pe Manuel Machado, poetul, fratele lui Antonio, povestind că i-a dus odată lui don Eduardo Benot, ca să i-l citească, un sonet scris în alexandrini sau în nu mai știu ce formă heterodoxă. I l-a citit și don Eduardo i-a spus: „Dar ăsta nu e sonet!...“ „Nu, domnule - i-a răspuns Machado -, nu e sonet, e sonit.“ La fel și romanul meu n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
și Francisca Stain, 14 apartamente, București, str. Văcărești 160, 162 166. Smukler Aron, 5 apartamente, București calea Rahovei 8 167. Savinescu Eugen, 6 apartamente, București, str. Horei 19 168. Stoian Eugen, 2 apartamente, București, str. Banu Mărăcine 6 169. Al. Alexandrini, București, str. Paris 47, imobil complet 170. Ciulei Al., Ludovic Bender și alții, clădirea bloc din b-dul G-ral Magheru 20 171. Bărbulescu Al, 2 apartamente, București, str. Herăstrău 13 172. Ion Lazeanu, 3 apartamente, București, str. Porumbaru 50 173. Scheld
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
condiția de ápàteia, nu are nevoie de reguli sociale care rămân totuși necesare creștinilor care nu au atins încă plinătatea gnozei. Folosirea filozofiei grecești și a categoriilor sale, oricât ar părea de prudent, condiționează destul de mult atitudinea speculativă a teologilor alexandrini înclinați, îndeosebi Origene, să dea proeminență aspectelor doctrinare în detrimentul celor disciplinare sau morale, considerând că deprinderea etică este mult mai apropiată de cea a lui Cristos, dacă creștinul se desăvârșește în gnoză. Antimilitarismul lui Clement trebuie încadrat în această optică
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
care m-am aflat ca spectator stă la originea acestei cărți, o situație care mă urmărește de multă vreme. În seara aceea ploua și, într-o sală cu puțină lume, așezat lateral față de scenă, priveam Britannicus cu o atenție relaxată. Alexandrinii pluteau, urmându-și cadența sârguincios respectată, cunoșteam povestea, când, deodată, fără să-mi explic de ce, ochiul și urechea au simțit irezistibila atracție a platoului de joc. Nero, aproape de mine, în stânga scenei, o strângea la piept pe tânăra Iunia, poruncindu-i
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
este un text sacru în se-colul lV î.e.n., de ce l-ați mai canonizat odată în anul 90 al erei noastre la Jamnia, după ce i-ați trecut prin sabie pe saducei și ați impus ca text cultic schisma farisei- lor alexandrini, foarte diferit de vechile scrieri ale lui Ezra și Neemia? Vă acuză de viclenie și minciună textul Apocriful Facerii descoperit la Qumran și care dovedește că toate pretinsele scrieri revelate sînt niște plăsmuiri josnice ale rabinilor fă-cute în secolele l-lll
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
scuturile strămoșilor noștri din tăblițele 35 și 38 apare semnul crucii dar puțin rotit care seamănă cu litera X. În limba greacă avem cuvîntul vasilisc care însemna un animal regal ce își ucidea potrivnicii cu privirea avînd puteri diavolești. Scriitorii alexandrini din secolele l-ll al erei creștine spun despre acest animal că era un șarpe cu puteri nelimitate primite de la Satana adică exact ce spunea și priceputul în plăsmuiri, Ioan. În Europa medievală se credea că nașterea unui vasilisc ce apărea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
bine de 9/10 din producția romanescă a unui an este uitată și îngropată înainte de începutul anului următor. Departe sunt secolele cînd romanul era doar un gen minor, plebeu, iar un creator adevărat nu putea aspira la nemurire decît în alexandrini... Și totuși, nu e lipsit de interes și de relevanță să înțelegem cine face și desface jocurile în această zonă, care sunt actorii majori ai spațiului literar, cine are puterea de a impune lista celor 10-15 autori care vor deveni
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
de chinină. După verificare, instrumentele și materialul fotografic sunt atent ambalate, protejate de ploaie într-o pînză etanșă. Se stinge jarul și se încarcă șeile elefanților. Merg drept înainte. Spre ținuturi nenumite și spre populații furioase, fără viori și fără alexandrini. Direcția e menținută cu busola de marinar. Asta seamănă în sfîrșit cu viața adevărată, liberă și gratuită. Să deschizi drumuri spre necunoscut, dacă nu spre Dumnezeu sau spre tine însuți. Ridicola mică enigmă a sinelui. Cea pe care nu ai
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
mărturisea autorul. Aspectelor strict istorice (extrase din studiile lui N. Iorga), li se asociază legenda (sursa e în Petre Ispirescu, S.T. Kirileanu), de unde episoade de tipul Visul lui Petru Aron, Pe Câmpia Direptății, Dumbrava Roșie. Mostrele inițiale, în hexametri și alexandrini, sunt abandonate în avantajul octosilabului, caracteristic „eroicului romancero spaniol”, zice poetul. Lipsă de tact. Scene grave, bătălii saltă în versuri jucăușe, în contratimp. Dar și în alte poeme vigoarea se află în suferință. Torturat de dubii, voievodul citește în pâlpâirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287609_a_288938]
-
noapte. Căci Franța ivită într-o zi în inima stepei de la Saranza își datora nașterea cărților. Da, era, în esență, o țară livrescă, o țară alcătuită din cuvinte, ale cărei fluvii șiroiau ca niște strofe, ale cărei femei plângeau în alexandrini, iar bărbații se înfruntau în sirventès1. Când eram copii, descopeream Franța astfel, prin viața ei literară, prin materia ei verbală mulată într-un sonet și cizelată de un autor. Mitologia noastră familială confirma că un volumaș cu coperțile uzate și
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
românească nu l-a păstrat pe Šaddai ca atare: este prea exotic și l-ar putea deruta pe cititorul neavizat. Traducerile românești făcute după Septuaginta manifestă aceeași variație că și modelul. Variantele prezente în Septuaginta atestă însă faptul că traducătorii alexandrini din secolul al III-lea î.H. îl percepeau că nume generic al divinității. 3.1.2. Numele revelat YHWH: „Domnul” (toate traducerile românești); kýrios (LXX); „Dominus” (Vg); „Yahvé” (BJ); „(the) LORD” (RSV). Este cel mai important nume al divinității
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cu prisosință de importanța sa științifică. Tot ceea ce medicina a realizat până la acea dată se afla în acest tratat. Celsus are cultul lui Hippocrat, dă prioritate rațiunii și conexiunii teoriei cu practica medicală, se inspiră creator din anatomiștii și fiziologii alexandrini. El este și un anatomist până la detaliu. Fiind interesat de etiologia bolilor ca și de deontologia medicului, de psihologia bolnavului. Surâsul medicului, în relație cu pacientul, este curativ după părerea sa. Farmacologia sa e complexă: medicamente, diete, condiții exterioare, mișcare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
burgheze și demne, sau aproape, ale comediantului. Trebuie ca fiecare gen să-și păstreze locul care i se potrivește și care îi este destinat." El cere ca acțiunea să fie decupată în mod regulat în cinci acte, după felul pieselor alexandrinilor. Aristotel nu fixa numărul episoadelor, lăsându-i poetului dramatic toată libertatea. Piesa franceză, în Renaștere, apoi în epoca clasică, va fi construită după modelul prescris de Horațiu. "O lungime de cinci acte, nici mai mult, nici mai puțin, este măsura
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]