232 matches
-
de către educator a spontaneității, sensibilității și curiozității individuale; - insuficienta stimulare și valorificare a imaginației creative; - recompensarea preponderentă a rezultatelor activității în defavoarea conținutului, calității și originalității procesului învățării; lipsa unei activări, încurajări și prețuiri corespunzătoare a motivației intrinseci; - cultivarea unui stil algoritmic de gândire și rezolvare a problemelor în detrimentul celor euristice și creative; - insuficienta dezvoltare și implicare a forței eului subiectului în procesul de automotivare și autoafirmare a personalității sale; - nerealizarea unei concordanțe operaționale între motivele de cunoaștere, simțire și acțiune ale
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
ca disertație" Proiectul totalizant al Iluminismului este configurat de idealul progresului în cunoaștere care contaminează imediat științele umaniste. Metoda devine normativă pentru orice căutare a adevărului, fapt care elimină fundalul dramatic al mistagogiei divino-umane. Ecuația este simplă: cunoașterea înseamnă parcurs algoritmic al metodei științifice plus respingerea invariabilă a oricărui „reziduu” al tradiției. Refuzând tradiția, modernitatea împărtășește un dublu sentiment: mai întâi, inadecvarea în fața diverselor forme de alteritate culturală; mai apoi, încrederea în sine stimulată de succesul unui tip privilegiat de cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de probleme nu se deosebesc prin nimic, el afirmând că ceva creator există în orice rezolvare autentică, deci presupune și creativitatea. Dar creativitatea este în fapt mult mai complexă decât simpla rezolvare a unei probleme care se realizează de obicei algoritmic și urmărește obținerea unei singure soluții. Ea vizează obținerea unei varietăți de soluții fără aportul strict al algoritmilor. Legatura este reprezentată însă de modurile diferite de gândire umanădivergentă / convergentă. Gândirea divergentă înseamnă căutarea cât mai multor soluții la o problemă
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
nivel scăzut. Se poate observa că a doua frază este mult mai aproape de limbajul natural și pare chiar mai logică. Utilizarea mulțimilor vagi este mult mai avantajoasă. Aplicații software. Contribuție personală: pachetul QCA din R Ideile prezentate au un aparat algoritmic puțin mai complicat, însă bazele rămân aceleași. Ca pentru orice alt proces algoritmic, există programe software dedicate acestor metode. Charles Ragin (2006) împreună cu colaboratorii săi, mai întâi la Universitatea Northwestern din Illinois și apoi la Universitatea din Arizona în Tucson
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
limbajul natural și pare chiar mai logică. Utilizarea mulțimilor vagi este mult mai avantajoasă. Aplicații software. Contribuție personală: pachetul QCA din R Ideile prezentate au un aparat algoritmic puțin mai complicat, însă bazele rămân aceleași. Ca pentru orice alt proces algoritmic, există programe software dedicate acestor metode. Charles Ragin (2006) împreună cu colaboratorii săi, mai întâi la Universitatea Northwestern din Illinois și apoi la Universitatea din Arizona în Tucson, au realizat diverse forme ale unor programe ce rulează QCA atât sub DOS
[Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
reflectarea esențială a implicațiilor ultime pe care le aruncă în joc interioritatea angajată pe cale și adună determinațiile fundamentale care servesc drept criteriu orientativ pentru ceea ce nu poate fi o înlănțuire neîntreruptă de silogisme, pentru ceea ce nu poate întrupa o înșiruire algoritmică nesfârșită. Expozeul discursiv este o realitate logică presărată cu devieri de opțiune, cu sincope ale liniei despărțitoare între demersuri coerente punctuale, cu adăugiri de comentariu lămuritor sau de explicitări încărcate de virtualitate vizionară, cu încercări retorice aflate la granița indecidabilă
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
Aplicații - realizarea unor figuri geometrice 6.. Valori și aptitudini: Exprimarea unui mod de gândire creativ în structurarea și rezolvarea problemelor. Conștientizarea impactului social, economic și moral al informaticii. Formarea obișnuințelor de a recurge la concepte și metode informatice de tip algoritmic specifice în abordarea unei varietăți de probleme. Manifestarea unor atitudini favorabile față de știință (matematică, informatică) și de cunoaștere în general. Manifestarea disponibilității de a evalua/autoevalua activități practice. Manifestarea inițiativei și a disponibilității de a aborda sarcini variate. 7. Sugestii
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]
-
recunoscută și acceptată de majoritate. Este deci imposibil a gîndi modernitatea în afara tradiției și tradiționalismului așa cum este imposibil să gîndim noțiunea de vale fără cea de deal. Modernitatea este față de tradiție, dar mai ales față de tradiționalism, ceea ce euristica este față de algoritmică. Precizarea accepțiunii acestor termeni permite dezvăluirea relației și dinamicii mecanismului ce reunește modernul și tradiționalul. Se pot sesiza două planuri a căror mișcare, prin ecoul ei social și cultural, generează metamorfozarea unuia în celălalt, într-o succesiune circulară imperturbabilă în
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
indicatori-cheie care pot fi în final încorporați unor instrumente de tip „tablou de bord”, absolut necesare în buna pilotare a afacerilor. În afara acestora mai pot fi menționate și alte metode utilizate în ACS: metoda modelării - are în vedere utilizarea tehnicilor algoritmice și/sau euristice necesare reprezentării izomorfe a realității, apelând la proceduri conceptuale, reprezentări grafice, modelare pe bază de ecuații sau agenți; metoda simulării - este destinată generării unor experimente similare celor care se produc în sistemele reale. Cu ajutorul acestora, analistul poate
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
cu faza de construire a sistemelor prefigurate, pe baza analizei și diagnozei. Procedura de alegere a alternativei/variantei finale este în ADS oarecum diferită față de aceea din teoria deciziei, unde alegerea poate fi făcută pe baza unei proceduri euristice sau algoritmice din întreaga mulțime de alternative. În ADS mulțimea alternativelor inițial definită este redusă/restrânsă pas cu pas, pe baza unui proces iterativ în care faza de analiză se împletește cu cea de diagnoză, până la o mulțime rezonabilă de alternative în
Bazele analizei si diagnozei sistemelor economice by Adrian Victor Bădescu, Dana Maria Boldeanu, Nora Monica Chirița, Ioana Alexandra Bradea () [Corola-publishinghouse/Science/218_a_365]
-
frontală activități didactice orientate spre lucrul independent, individual și pe grupuri, încurajând inițiativa și stimulând creativitatea; lipsa corelărilor interdisciplinare corelarea și integrarea cu obiectele de studiu din celelalte arii curriculare; activități preponderent mecanice organizare preponderent frontală materiale didactice puține strategii algoritmice, inductive metode tradiționale activități bazate pe explorare și joc; altenarea lucrului frontal, individual și în echipă; ofertă mare de materiale didactice diverse (auxiliare, caiete speciale); strategii euristice, deductive; metode activ - participative; măsurarea și aprecierea cunoștințelor (ce știe elevul); accent pe
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
pentru fiecare competiție, datele, locul de disputare și vor fi stabilite sau elaborate regulamentele de participare la aceste competiții. Handbal III 75 Fiecare obiectiv operațional sau componentă a planului anual de pregătire va trebui să cuprindă într-o ordine logică, algoritmică, toate măsurile, acțiunile, exercițiile, demersurile specifice și necesare însoțite și finalizate de indicatorii obiectivanți specifici. De exemplu: la selecție câți elevi, din ce clase, cu ce talie, etc.; la nivelul de joc: frecvența acțiunilor și eficiența lor, etc. În acest
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
-a cu cele două perioade, restabilirea organismului după efort. Fiecare repriză constituie un modul al cărui conținut trebuie să se regăsească în lecția de antrenament. Diferența este că, în cadrul pregătirii o bună parte din mijloacele folosite sunt antrenate în organizare algoritmică pentru a se asigura un număr suficient de repetări pentru perfecționare, spre deosebire de joc în care execuțiile au un caracter aleator. În aceste condiții un rol important îl au modelarea efortului, a duratei, intensității și complexității lui. Jocurile de pregătire din cadrul
H A N D B A L I I I Jocul de handbal în şcoală, şi în afara lecţiilor de educaţie fizică by Şufaru Constantin () [Corola-publishinghouse/Science/1197_a_2223]
-
române, reperate nu doar la nivel fonetic/fonologic (vezi supra), ci și în plan lexical/semantic, morfologic, sintactic, stilistic (vezi, în acest sens, și raportarea la textul literar); încadrarea într-o perspectivă mai generală a copilului preșcolar în anumite structuri algoritmice comportamentale, reflectând însuși orarul zilnic al grădiniței; etc. 6.3.3. Brainstorming-ul Ca metodă didactică de stimulare a creativității, brainstorming-ul presupune plasarea copiilor în ipostaza de emițători de idei prin raportare la un element dat (element-pretext), fără a
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
Boca-Miron/Chichișan 2002: 49, Tudoran-Sabău-Antal 2004: 17 etc. 156 Cerghit 2006: 114 sistemul metodelor de predare-învățare în reprezentare grafică. 157 Vezi și Secrieru 2004: 230-232. 158 Ezechil 2003: 54-55. 159 Boca-Miron/Chichișan 2002: 57, Voiculescu 2003: 74-75. 160 Pentru ,,strategii algoritmice" și tipuri de algoritmi (de rezolvare, de identificare; de sistematizare/consolidare a cunoștințelor, de creație, de rezolvare a problemelor, de optimizare a unor capacități etc. după Sorin Cristea, Ioan Bontaș etc.), vezi Albulescu-Albulescu 2000: 155-156. 161 Ezechil 2003: 79-80. 162
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
al experienței personale a copilului" (Rădulescu 1999: 62). 253 Ezechil 2003: 132-133, Kelemen 2006: 407. 254 Ezechil 2003: 133. 255 Pentru detalii, vezi Cucoș 2001: 218-221. 256 Strategii inductive (folosite cu precădere în activitățile cu preșcolarii)/deductive/analogice/transductive/mixte; algoritmice/semi-algoritmice/nealgoritmice; expozitive; euristice, bazate prioritar pe acțiunea de cercetare a elevilor, de manifestare a personalității elevilor; de evaluare etc. Cucoș 2001: 282-283, Albulescu-Albulescu 2000: 95, Moale 2005: 13 etc. 257 Am optat pentru această sintagmă terminologică, sinonimă cu activitatea-lecție
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Administrative/1425_a_2667]
-
problematice este cea a lui Kerner&Tregor, „The Rational Manager”, în Ioan Jinga, Managementul educațional preuniversitar (ARC, București, 1997). Autorii fac distincția între problemă și situație problematică, aceasta cuprinzând mai multe serii de probleme ce pot fi supuse unor metode algoritmice sau creative de soluționare. „Problemele” care compun o situație problematică pot fi încadrate în trei tipuri posibile: - probleme de tip abatere; - probleme de tip optimizare; - probleme potențiale. Intervenția în cazul situațiilor problematice presupune planificare în funcție de tipul problemei. Din punctul de
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
3.2. Pregătiri necesare pentru asigurarea succesuluitc "3.2. Pregătiri necesare pentru asigurarea succesului" 5. Pregătește-ți sala de clasă pentru a putea desfășura ore ordonate și disciplinate. 6. Menține un mediu fizic adecvat. 7. Fii organizat. 8. Stabilește activități algoritmice (repetitive) pentru fiecare activitate educativă. 9. Folosește așezarea băncilor ca pe o metodă specifică de realizare a unei bune discipline. 10. Stabilește reguli implicite (în conformitate cu valorile expresive) pentru clasa ta. 11. Încurajează-i pe elevii care respectă aceste reguli. 12
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
El nu întreține un raport neutral față de cunoașterea ce o transmite. Acesta produce o reașezare și o rescriere a tezaurului cunoașterii. Cunoașterea vehiculată de computer este recompusă, filtrată și structurată în consens cu alte liniamente formale, inducând strategii de gândire algoritmică, racordată la „pulsiunile” mașinii. Pentru prima dată, este vizat, în noile condiții de realizare a educației, și improbabilul, neterminatul, cunoașterea pe cale de a se agrega. „Nu atât învățarea certitudinilor, cât capacitatea de a construi și deconstrui cunoștințe devine esențială în
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
logice. Este o explorare mintală sau experimentală bazată pe observații, determinări care conduc la generalizări științifice. Descoperirea deductivă folosește raționamente deductive, care acționează de la general la particular, de la abstractul generalizat la abstractul logic. Este o explorare mintală bazată pe strategia algoritmică, generalizările, adevărurile descoperite fiind rezultatul raționamentelor deductive, care trebuie verificate experimental. * Descoperirea analogică folosește raționamentul deductiv de asemănare și transfer de informație, necesită investigare și verificare experimentală. * Descoperirea transductivă are la bază raționamentul ipotetico - deductiv, dinamizat de imaginație și gândire
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
2); idei (2); imagine (2); inteligent (2); inventa (2); inventiv (2); lucru (2); minunată (2); ceva nou (2); opera (2); operă de artă (2); opere (2); pasiune (2); pictor (2); poem (2); portret (2); -; absolut; abstract; Adam; a admira; alcatel; algoritmică; animal; anului; aria; atelier; atrăgătoare; autor; barcă; bărbatul; bere; boboc; bogată; Cătălin Botezatu; Brîncuși; broderie; bun; catharsis; cărți; chip; cîntă; a clădi; coloană; concepere; concept; constitui; copac; copil; de copil; corola de minuni; a crea ceva; creativă; creion; culori; cunoaștere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de simulare 269 d) Condiții de organizare a jocurilor de simulare 271 2. Metoda dramatizării 272 3. Metoda instruirii pe simulatoare 274 Capitolul VI Metode de raționalizare a Învățării și predării 277 1. Activitatea individuală cu ajutorul fișelor 277 2. Metode algoritmice de instruire 278 a) Ce este un algoritm? 279 b) Tipuri de algoritmi 281 c) Elaborarea unui algoritm didactic 282 d) Forma de prezentare a algoritmului 282 e) Observații critice și limite 284 3. Instruirea programată (Învățământul programat) 285 a
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
asupra activității de Învățate și a reduce la minimum independența elevului sau, dimpotrivă, pentru a mări gradul de libertate manifestată de elev. Așa cum arată criteriile lui Ned. Flanders (1970), metodele din categoria influențării directe (expunerea, conversația dirijată, instruirea programată, Învățarea algoritmică, de exemplu) ar impune un control formal și aversiv asupra efortului de Învățare, ceea ce ar duce la cenzurarea prematură a ideilor, la blocarea spontaneității și originalității gândirii elevilor. În timp ce metodele de influențare indirectă (precum cele axate pe Învățarea euristică, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
un complex de activități practice și productive; - Învățarea prin creație - activități cu caracter creativ. Luând drept criteriu de bază modul de administrare a experienței umane ce urmează să fie Însușită În procesul de Învățământ se pot distinge ca forme: Învățarea algoritmică pe secvențe operaționale, Învățarea euristică, realizată prin rezolvări de probleme, Învățarea programată, a cărei desfășurare este reglată prin intermediul feedbackului, Învățarea prin modelare și analogie și Învățarea prin creație. Fiecăreia dintre acestea i-ar corespunde anumite metode. După Gaston Mialaret o
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ori sub aparența unei pasivități se ascunde o intensă participară și trăire a momentului de Învățare dat. După modul de determinare a caracterului activității mintale solicitate de Învățare (Landa, 1977) sau a gradului de dirijare a Învățării, se disting: - metode algoritmice (deterministe), caracterizate prin determinarea sau direcționarea univocă a acțiunilor (operațiilor) de Învățare (de rezolvare a problemelor). Prescripția algoritmică stabilește cu strictețe seria și succesiunea de operații care trebuie parcursă pentru a se ajunge la soluționarea problemei propuse. În cazul acesta
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]