151 matches
-
presus de toate este important să ajungă la Însușirea unor metode generale de gândire, ca filosofie mai vechecare ar trebui să domine și În Învățământul modern (Not, 1988, p. 70) și pe temeiul acestora să-și apropie o metodă de algoritmizare a procedurilor, o metodă rațională de gândire ușor transferabilă În situații analoage. 3. Instruirea programată (Învățământul programat)tc "3. Instruirea programată (ÎnvĂȚĂmântul programat)" a) Specificul instruirii programatetc "a) Specificul instruirii programate" Instruirea programată a Încercat să prefigureze o soluție nouă
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
acestor neajunsuri se Încearcă integrarea În programă a unor secvențe euristice, inclusiv a unor elemente de problematizare, care ar avea menirea să dezvolte capacitatea de căutare independentă și gândirea divergentă, creativă. Există, Într-adevăr, secvențe de materie care se pretează algoritmizării, dar există și secvențe a căror Învățare trebuie să dezvolte gândirea divergentă, să Îndemne la rezolvare de probleme fără tipare stabilite, să folosească În mod independent operațiile mintale și apelul la gândirea euristică. Gândirea creatoare nu se poate programa. Se
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
află În raport cu interdependență. Prin convergență ele creează un mediu de Învățare informatizat, specific IAC. În ceea ce privește construcția propriu-zisă a softurilor, aceasta se fundamentează pe două strategii, reflectare a diferitelor teorii ale Învățării: - o strategie riguros structurată (de tipul instruirii programate și algoritmizării), fundamentată pe teoria behavioristă și pe teoria procesării informației. Softurile de acest gen sunt destinate aplicațiilor și exersării unor reguli și sunt utilizate cu deosebire În formarea unor competențe de bază (de calcul matematic, utilizării corecte a limbajului simbolic - formule
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de respectarea anumitor criterii, asupra cărora nu putem stărui aici (Istrate, 2000, p. 41). În construcția softului pot fi implicate diferite metode didactice obișnuite, Între care: instruirea programată (În care Își are originea de fapt Instruirea Asistată de Calculator), metoda algoritmizării (algoritmi de conținut, algoritmi rezolutivi, algoritmi de identificare, algoritmi de programare și dialogare cu calculatorul etc.), dialogul specific om-mașină care face posibilă angajarea unui Întreg sistem de interacțiuni elev-calculator (care pot conduce la precizări clarificatoare, aprofundarea Înțelegerii, sistematizarea cunoștințelor, integrarea
[Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
din surse variate; definirea unor concepte. 2. Prelucrarea primară (a datelor), care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaționale: compararea unor date, stabilirea unor relații; calcularea unor rezultate parțiale; clasificări de date; reprezentarea unor date; sortarea-discriminarea ; investigarea, explorarea; experimentarea. 3. Algoritmizarea, care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaționale: reducerea la o schemă sau model; anticiparea unor rezultate; reprezentarea datelor; remarcarea unor invarianți; rezolvarea de probleme prin modelare și algoritmizare. 4. Exprimarea, care poate fi concretizata prin următoarele concepte operaționale: descrierea
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
clasificări de date; reprezentarea unor date; sortarea-discriminarea ; investigarea, explorarea; experimentarea. 3. Algoritmizarea, care poate fi concretizată prin următoarele concepte operaționale: reducerea la o schemă sau model; anticiparea unor rezultate; reprezentarea datelor; remarcarea unor invarianți; rezolvarea de probleme prin modelare și algoritmizare. 4. Exprimarea, care poate fi concretizata prin următoarele concepte operaționale: descrierea unor stări, sisteme, procese, fenomene; generarea de idei, concepte, soluții; argumentarea unor enunțuri; demonstrarea. 5. Prelucrarea secundara (a rezultatelor), care poate fi concretizata prin următoarele concepte operaționale: compararea unor
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
loc o adevărată repedeserizare a României, la nivelul consilierilor județeni. Faptul s-a produs, crede Cronicarul, și în urma izbucnirii scandalurilor financiare din ultima perioadă, scandaluri care au fost imediat și abil politizate în favoarea opoziției. Aceste scandaluri dezvăluie unul dintre riscurile algoritmizării. Funcții precum cea de director la CEC sau altele, mai puțin importante, dar la fel de profitabile, n-ar trebui ocupate în urma unor trocuri politice, ci prin concurs. De altfel FMI a pus o condiție suplimentară pentru prelungirea acordului stand by cu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17030_a_18355]
-
continuă să suscite o serie întreagă de controverse între pedagogi. Aceștia au propus de fapt criterii variate de clasificare, rezultând, în consecință, clasificări diferite. Se pot distinge, spre exemplu: a) după criteriul istoric: - metode tradiționale (expunerea, conversația, exercițiul); - metode moderne (algoritmizarea, problematizarea, IAC, mozaicul, pălăriile gânditoare); b) după criteriul gradului de aplicabilitate: - metode generale, care se pot aplica în cele mai multe dintre disciplinele de învățământ (expunerea, prelegerea, conversația, jocul); - metode particulare, specifice unor discipline de învățământ sau aplicabile pe anumite trepte ale
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
ofere informații despre aceasta. Este o metodă cu caracter activ-participativ, formativ și euristic, dinamizând antrenarea și dezvoltarea capacităților intelectuale creatoare și prin aceasta sporind calitatea și eficiența predării învățării, acestea fiind impulsionate de folosirea operațiunilor logice și a formelor cunoașterii. Algoritmizarea Actul de instruire/autoinstruire se desfășoară în condiții și situații ce cuprind elemente inedite, dar și note comune, repetitive. În urma fixării și generalizării elementelor constante, repetitive, s-au cristalizat în metodologia didactică anumite reguli menite să conducă la realizarea unei
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
o ordine aproximativ constantă. În esență, algoritmul este o construcție conștientă, stucturată logic care anticipează un program de acțiune viitoare (ceea ce nu exclude rolul unei experiențe trecute în formația sa) distingându-se prin caractaristici precum: precizie, măsură, generalitate, rezolubilitate. Metoda algoritmizării constă în elaborarea și aplicarea unor sheme, constituite dintr-o succesiune univocă de secvențe sau operații, în vederea rezolvării unor probleme tipice si a asimilării pe această bază a cunoștințelor, concomitent cu formarea capacităților operaționale corespunzătoare. Metoda are două nivele complementare
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
de exploatat. Concret, la nivelul învățământului primar, corelațiile tehnicii origami cu alte domenii sunt evidente: -practica origami servește la învățarea și consolidarea unor cunoștințe matematice, prin operațiile de măsurare, comparare, identificare a formelor geometrice; -construirea figurinelor obișnuiește copiii cu metoda algoritmizării; -factorul lingvistic se dezvoltă considerabil, prin antrenarea elevilor în verbalizarea acțiunilor pe care le fac, prin motivarea alegerii cromaticii hârtiei, prin participarea activă la aprecierea produselor proprii și ale colegilor; -cunoștințele în domeniul literar sunt utilizate, ori de câte ori figurina construită evocă
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
în cunoașterea și respectarea strictă a unui număr de pași executorii care se repetă identic. Algoritmii sunt suite de operații care se realizează într-o ordine relativ constantă, prin parcurgerea cărora se ajunge la rezolvarea unui anume tip de probleme. Algoritmizarea presupune două aspecte: forma aproximativ fixă a operațiilor rezolvate de elevi și prestabilirea lor de către profesor. În acest fel, prin algoritmizare, elevul își însușeșete cunoștințele sau tehnicile de lucru prin parcurgerea unei căi deja stabilite. Considerând algoritmizarea „o latură a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
se realizează într-o ordine relativ constantă, prin parcurgerea cărora se ajunge la rezolvarea unui anume tip de probleme. Algoritmizarea presupune două aspecte: forma aproximativ fixă a operațiilor rezolvate de elevi și prestabilirea lor de către profesor. În acest fel, prin algoritmizare, elevul își însușeșete cunoștințele sau tehnicile de lucru prin parcurgerea unei căi deja stabilite. Considerând algoritmizarea „o latură a fiecăreia dintre metodele cunoscute”, se poate afirma că exercițiile, ca orice altă metodă, pot avea o etapă algoritmică (inițială) și alta
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
tip de probleme. Algoritmizarea presupune două aspecte: forma aproximativ fixă a operațiilor rezolvate de elevi și prestabilirea lor de către profesor. În acest fel, prin algoritmizare, elevul își însușeșete cunoștințele sau tehnicile de lucru prin parcurgerea unei căi deja stabilite. Considerând algoritmizarea „o latură a fiecăreia dintre metodele cunoscute”, se poate afirma că exercițiile, ca orice altă metodă, pot avea o etapă algoritmică (inițială) și alta euristică, atunci când elevul este deja familiarizat cu domeniul pe care îl investighează. Caracterul algoritmic nu exclude
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a situațiilor de instruire, dar interesează acum (Joița, 2003, pp. 178-182) cele privitoare la construcția învățării, formarea competențelor, ca activitate dominantă, când educatul le combină în realitate: • prin imitare, • prin repetare, exersare, memorare, • prin receptare, reproducere, • prin cunoaștere concret-intuitivă, • prin algoritmizare, pas cu pas, ► strategie euristică: • prin observare nemijlocită, • prin rezolvare de situații-probleme, • prin experimentare, • prin dezbateri, dialoguri euristice, • prin cercetări în grup, • prin simulare, modelare, aplicații, • prin tehnici de creativitate, • prin combinare variată, ► strategie determinată de tipul de raționament folosit
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
modului de antrenare a elementelor ei. Variante de modele sunt suficient de multe, căci au evoluat odată cu fundamentarea concepției asupra proiectării și a definirii curriculumului școlar, în prezent consolidându-se abordarea constructivistă, în dauna celei behavioriste, mult exagerată ca operaționalizare, algoritmizare, programare riguroasă, cu accent pe un design în manieră tehnologică (1962, R. Glaser Instructional Design). Față de aceste soluții amplu utilizate, chiar și astăzi de către didacticienii specialităților și educatorii cu o astfel de formare anterioară, problematica actuală ne oferă acceptarea schimbării
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Un elev poate fi considerat că a obținut rezultate satisfăcătoare când a reușit, în timpul stabilit, să-și însușească elementele esențiale ale programelor școlare (cunoștințe, priceperi, deprinderi) la un nivel care să permită lărgirea, aprofundarea continuă și aplicarea lor în practică. Algoritmizarea presupune elaborarea și fixarea unor scheme operaționale necesare în vederea însușirii și aplicării cunoștințelor. Prin folosirea algoritmilor se urmărește: ușurarea și diversificarea activității elevilor la lecțiile de educație fizică și în sport; formarea unor deprinderi motrice specifice obiectivului care trebuie atins
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3016]
-
folosirea algoritmilor se urmărește: ușurarea și diversificarea activității elevilor la lecțiile de educație fizică și în sport; formarea unor deprinderi motrice specifice obiectivului care trebuie atins; dobândirea capacității de a rezolva anumite probleme complexe care apar în cadrul procesului instructiv educativ. Algoritmizarea are consecințe asupra temeinicii și trăinicii cunoștințelor și deprinderilor ce vor fi formate. În cazul nostru, jocurile de luptă constituie o treaptă a algoritmului fixat pentru formarea unor deprinderi sau dezvoltarea unor calități motrice. Jocurile de luptă au fost create
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3016]
-
ce constituie reglatorul naturii umane, adică bunul-simț, laboratorul unde se întâmplă excluderea exceselor de rațional și irațional, unde se moderează consecințele intenționate și neintenționate, adică exact unde și cum se produc faptele economice. Rezultatul vizat de Economie are relevanță ca algoritmizare a discernământului specific intersubiectivității și nu al logicii lineare a faptelor fizice. Astfel, explicația nu evadează din reperele situației concrete, ale logicii situaționale cu scopul de a limita consecințele, de natură psihică, neintenționate, de a substanțializa așteptările raționale de o
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
pe care nu le conștientizează, dar care se vor finaliza cu anumite regularități empirice, extrem de eficiente în exploatarea ulterioară a gadgetului respectiv. În plus, spațiul virtual oferă un număr practic infinit de modalități de explorare, ceea ce desfide orice încercare de algoritmizare, cu alte cuvinte, de cunoaștere "tare", explicită. În schimb, școala lucrează în continuare cu exemple paradigmatice de probleme și de rezolvări de probleme (ceea ce Thomas Kuhn a numit știință normală), încercând astfel să ofere cea mai bună (a se citi
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
de atitudine s-a luat imediat poziție, problematica însăși care stă la baza inteligenței artificiale fiind socotită discutabilă. Contraponderea la programul „tare” vine din partea lui Penrose (1989Ă care consideră că mintea umană este legată de suportul său material, creierul, iar algoritmizarea tuturor operațiilor gândirii umane nu se poate dovedi practic. Critic al inteligenței artificiale, Penrose proclamă superioritatea minții umane grație faptului că aceasta poate rezolva probleme nerezolvabile în principiu, pe când computerul nu face decât să urmeze un algoritm. Perspectiva rațiunii umane
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
operațiilor gândirii umane nu se poate dovedi practic. Critic al inteligenței artificiale, Penrose proclamă superioritatea minții umane grație faptului că aceasta poate rezolva probleme nerezolvabile în principiu, pe când computerul nu face decât să urmeze un algoritm. Perspectiva rațiunii umane supuse algoritmizării converge cu imaginea omului software supraviețuind în mod informațional, imagine propulsată pe frontispiciul transumanismului, însă criticată pe măsura entuziasmului manifestat. Mintea umană programată într-un mod deopotrivă natural și artificial este un paradox formulat de către Hofstadter (1981Ă: tot ceea ce se
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
supraviețuiască, să comunice sau să întreprindă anumite acțiuni. Aceste entități sunt caracterizate prin principii ale mișcării spațiale și temporale precum variația, alterarea, deformarea, transmutarea, deplasarea și prin ilustrări ale automișcării, precum automatizarea biologică (de tipul cellular automataă, autonomia, recurența, hibridizarea, algoritmizarea genetică (vezi Mitchell și Forrest, 1995Ă. Capacitatea autoorganizării constituie, pe lângă noțiunea însăși a vieții, una dintre cele mai importante noțiuni în domeniu, mixându-se cu noțiunile complexității, ordinii spontane și interacțiunii autonome cu mediul înconjurător. Numite „ființe simbolice” sau „ființe intermediare
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
să aprindă lumina ultravioletă care cauzează mutații biologice reale în bacterii, mulțumită teleprezenței, și intervenții în structura ADN a acestora. Biologia și tehnologia informațională a Internetului, arta și etica, toate acestea se întrepătrund pentru a răspunde aceleiași dileme actuale: posibilitatea algoritmizării proceselor biologice, posibilitate care legitimează analogia dintre genetica corpului și cibernetică. Opera de artă transgenică, precum „KFP Bunny” (2000Ă, chestionează noțiunile interactivității informaționale, ale eticii și ale biologiei în contextul tehnoartistic al rețelei Internet, hibridizând privitorul sau participantul uman cu
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de exploatat. Concret, la nivelul învățământului primar, corelațiile tehnicii origami cu alte domenii sunt evidente: -practica origami servește la învățarea și consolidarea unor cunoștințe matematice, prin operațiile de măsurare, comparare, identificare a formelor geometrice; -construirea figurinelor obișnuiește copiii cu metoda algoritmizării; -factorul lingvistic se dezvoltă considerabil, prin antrenarea elevilor în verbalizarea acțiunilor pe care le fac, prin motivarea alegerii cromaticii hârtiei, prin participarea activă la aprecierea produselor proprii și ale colegilor; -cunoștințele în domeniul literar sunt utilizate, ori de câte ori figurina construită evocă
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]