254 matches
-
se va fi constatat printr'un certificat medical emanând dela un medic desemnat de serviciile de asistență, fie că este atins de o boală sau de o infirmitate incurabilă, fie că este tratat de mai mult de un an pentru alienație mintală și că într'un caz și în celălalt este transportabil. Dacă asistatul nu este repatriat, țara de origina va fi obligată să ramburseze țării de reședință cheltuelile pe care această le-a făcut în favoarea asistatului, cu începere din ziua
TRATAT din 28 ianuarie 1930 de muncă între Franţa şi România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136746_a_138075]
-
următorul cuprins: "Art. 613^1. - Dispozițiile art. 613 alin. 3 privitoare la termenele de gîndire nu se aplică, presedintele instanței fixînd termen pentru judecarea cererii, în cazurile în care divorțul este cerut pentru motivul că soțul pîrît: a) suferă de alienație mintală cronică sau de debilitate mintală cronică; ... b) este declarat dispărut prin hotărîre judecătorească definitivă; ... c) este plecat din țară de cel putin 2 ani, parasindu-și familia; ... d) a fost condamnat pentru tentativă sau complicitate la tentativă de omor
DECRET nr. 680 din 7 octombrie 1969 pentru modificarea unor dispoziţii din codul de procedura civilă şi din Decretul nr. 779/1966 pentru modificarea unor dispoziţii legale privitoare la divorţ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/133397_a_134726]
-
instituția acelei Părți Contractante pe teritoriul căreia ambii soți își au domiciliul sau reședința, ori și-au avut ultimul domiciliu sau ultima reședința. Interdicția Articolul 30 1. Cazurile și condițiile pentru punerea sub interdicție a persoanelor lipsite de discernămînt datorită alienației mintale sau debilitații mintale, precum și acelea pentru ridicarea acestei măsuri sînt supuse legislației Părții Contractrante al carei cetățean este persoana în cauză. 2. În cauzele de interdicție sînt competențe, în măsura în care prezentul Tratat nu prevede altfel, instituțiile Părții Contractante al carei
TRATAT din 25 ianuarie 1962 între Republica Populara Română şi Republica Populara Polona privind asistenţa juridică şi relaţiile juridice în cauzele civile, familiale şi penale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140230_a_141559]
-
supusă, pentru condițiile de fond, legilor prevăzute la paragraful 1, iar pentru nerespectarea condițiilor de formă, legii prevăzute la paragraful 2. Articolul 33 Punerea sub interdicție 1. Cazurile și condițiile pentru punerea sub interdicție a persoanelor lipsite de discernământ datorită alienației mintale sau debilitații mintale, precum și acelea pentru ridicarea acestei măsuri sunt supuse legii părții contractante al carei cetățean este persoana în cauză. 2. În cauzele de interdicție sunt competențe, în măsura în care prezentul tratat nu prevede altfel, instituțiile judiciare ale părții contractante
TRATAT din 11 iulie 1994 între România şi Republica Ceha privind asistenţa judiciară în materie civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140526_a_141855]
-
amendă dela 50 la 1.500 lei: 1. Acela care, fără a incunostiinta autoritatea competența în timp de 3 zile, sau fără a obține autorizarea ei, primește în pază să o persoană pe care o știe că este atinsă de alienație mintală sau, după ce a primit-o, o lasă liberă; 2. Acela care nu îngrijește să se țină în buna stare, să se repare sau să se curețe coșurile sau orice alt loc unde se face foc. Art. 587. - I. Se
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
47 Nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, al cărei rezultat este consecința unei împrejurări care nu putea fi prevăzută. Iresponsabilitatea Articolul 48 Nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă făptuitorul, în momentul săvârșirii faptei, fie din cauza alienației mintale, fie din alte cauze, nu putea să-și dea seama de acțiunile sau inacțiunile sale, ori nu putea fi stăpân pe ele. Beția Articolul 49 Nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă făptuitorul, în momentul săvârșirii faptei
CODUL PENAL din 21 iulie 1968 (**republicat**)(*actualizat*) (actualizat până la data de 22 aprilie 2012*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/144063_a_145392]
-
care înlocuiește pe un alt tutore are obligația să ceară fostului tutore repararea pagubelor ce acesta a pricinuit minorului prin culpă să. Capitolul 2 Interdicția Articolul 142 Cel care nu are discernământ pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienației mintale ori debilitații mintale, va fi pus sub interdicție. Pot fi puși sub interdicție și minorii. Articolul 143 Interdicția poate fi cerută de autoritatea tutelara, precum și de toți cei prevăzuți în art. 115. Articolul 144 Interdicția se pronunță de instanță
CODUL FAMILIEI din 1993 - (*actualizat*) (actualizat până la 26 iulie 1993*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145233_a_146562]
-
care înlocuiește pe un alt tutore are obligația sa ceara fostului tutore repararea pagubelor ce acesta a pricinuit minorului prin culpa sa. Capitolul II Interdicția Articolul 142 Cel care nu are discernământ pentru a se îngriji de interesele sale, din cauza alienației mintale ori debilității mintale, va fi pus sub interdicție. Pot fi puși sub interdicție și minorii. Articolul 143 Interdicția poate fi cerută de autoritatea tutelara, precum și de toți cei prevăzuți în art. 115. Articolul 144 Interdicția se pronunța de instanța
CODUL FAMILIEI din 1953 (*republicat*)(*actualizat*) (actualizat până la data de 25 noiembrie 2010*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/145225_a_146554]
-
Burlescul medieval conturează ipostaza ludică a realității empirice pe care o transformă, astfel încât cel care se detașează de propria subiectivitate, urmărind-o dintr-o perspectivă diferită, să poată percepe fabulosul, determinat de o stare sau o reacție umană (formă de alienație). Caracterizat de secolele medievale, burlescul este reprezentat, prin disponibilitatea/gratuitatea artistică, de tema jocului surprinsă în totalitatea etapelor sale, până la „caraghiosul bizar”. Pe de altă parte, burlescul lasă loc imaginației și interpretărilor, mintea este hrănită, însă numai cu mesaje codate
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
prezent, ceea ce înseamnă că rămân în afara domeniului moralității următoarele cazuri 23: • moartea; • persoanele decedate (strămoșii); • posteritatea proprie; • copii; • urmașii mai îndepărtați, născuți după decesul urmașului direct; • generațiile viitoare; • persoanele senile; • persoanele cu probleme psihice temporare, capabile să-și revină ulterior; • alienații mintal (nebunii iremediabili, definitivi); • persoanele handicapate, inclusiv așa-numitele "legume umane"; • embrionii, umani sau de alt tip; • animale înzestrate cu conștiință; • viețuitoare fără conștiință; • forme de viață extraterestră; • plantele; • artefactele, inclusiv opere de artă; • entități imateriale (care fac obiectul dreptului
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
când a fost arestat ca participant în comitetul secret revoluționar care voia să atenteze la viața împăratului Napoleon III, a fost internat la Paris în casa de sănătate a doctorului Blanche, care era un mare specialist pentru bolnavii atinși de alienație mintală. Această insinuare a fost publicată și în ziarul Le Soleil din Paris. Acestui ziar i-a răspuns doctorul Blanche. Doctorul afirmă că Ion Brătianu n-a fost deloc bolnav de alienație mintală, ci a fost trimis în casa de
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
era un mare specialist pentru bolnavii atinși de alienație mintală. Această insinuare a fost publicată și în ziarul Le Soleil din Paris. Acestui ziar i-a răspuns doctorul Blanche. Doctorul afirmă că Ion Brătianu n-a fost deloc bolnav de alienație mintală, ci a fost trimis în casa de sănătate de către prefectul poliției din Paris fiindcă suferea de o gravă afecțiune de piept ce nu putea fi căutată într-o temniță. În preziua alegerilor generale, opoziția a ținut întruniri publice în
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
de 82 ani, iar Gheorghe Asachi - de 83 ani. Toți scriitorii noștri au murit în țară, singur Bălcescu a murit în străinătate, în Italia, ca exilat. Au murit de oftică : Sihleanu, Cârlova, Depărățeanu, Bălcescu, Lambrior, Niculeanu, Zamfirescu și Filimon. De alienație mintală: Andrei Mureșanu, Eminescu, Ilarion, Eliade Rădulescu și Gheorghe Lazăr. Ceilalți au murit de diferite boli și de bătrânețe...” (2/14 martie 1895). * Nu fără motivație, ziarul consemna și evenimente din afara graniței. Câteva exemple: ...”La inaugurarea canalului de la Kiel, care
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
elitei bucureștene și românești ce fractura lumea literară după criterii de partizanat politic. Ca și în epistolarul pe care-l semnează împreună cu Ionel Vianu (medic ce a protestat curajos contra internărilor abuzive - de fapt, arestării după model sovietic! - sub eticheta alienației mintaleă, Matei, dus de o sfântă mânie, confundă criteriile politice cu cele estetice, subsumându-le pe ultimele primelor, adică politicului. Se află, cum spuneam, în siajul grupului doamnei Monica Lovinescu și al soțului ei - grup susținut în țară de un
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Neamțu, dar și la alte mănăstiri ("la o sfântă monostire"), deși, evident, Neamțu era de pe atunci profilată în mod special. Încă din primii ani ai secolului al XIX-lea, datorită acestei specializări, la Golia și Neamțu se îndrumau bolnavii agitați, alienații care necesitau un tratament de urgență, mai specializat, altul decât doar cetirile și reculegerea. Astfel, în același an erau repartizați la Neamțu, tot cu aprobarea Î.P.S. Mitropolitul Moldovei: Vasile a Panțârului, din Tg. Sulița, Ținutul Botoșanilor, care "este smintit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
acest azil primea numai alienați, căci se referea la bolnavi cu "feliuri de neputinți și de duhuri necurate". Prin expresia "feluri de neputinți" înțelegem, mai sigur, infirmi, care vor fi avut și ei "duhuri necurate" sau vor fi conviețuit cu alienații în aceleași chilii. Faima acelui azil s-a extins repede, numărul alienaților care au aici căutare și adăpost fiind tot mai mare. Instituția nu poate fi desprinsă, la începuturile ei, de numele marelui stareț Paisie Velicicovschi. În evoluția instituției distingem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cancelarie. Bănuiala că bolnavele dormeau pe paie, peste care se punea una din cele "118 prostiri de așternut și oghialuri, toate rupte" este confirmată și de relatările doctorilor Lucașevschi și Brăescu, ambii exprimându-și indignarea asupra modului cum erau asistați alienații, afirmând că bolnavii "dorm pe paie" sau "zac de-a dreptul pe paie". (Soarta nebunilor, p. 2, și Cum sunt considerați și tratați alienații în România, p. 10). În afara ospiciului exista o bucătărie, în 1866, cuprinzând un total de 35
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
și de relatările doctorilor Lucașevschi și Brăescu, ambii exprimându-și indignarea asupra modului cum erau asistați alienații, afirmând că bolnavii "dorm pe paie" sau "zac de-a dreptul pe paie". (Soarta nebunilor, p. 2, și Cum sunt considerați și tratați alienații în România, p. 10). În afara ospiciului exista o bucătărie, în 1866, cuprinzând un total de 35 obiecte printre care, alături de ustensilele obișnuite, inclusiv "cănițe de metal fixate cu lanțuri de masa din bucătărie", exista "1 Briefstegel de schijă, un "ciubăraș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
situației în privința "ramului medical". Nu știm în ce măsură au fost îndreptate lucrurile. Spre 1870, prin venirea dr. Szabo la conducerea Ospiciului, activitatea de asistență medicală și igiena în general s-au ameliorat. În continuare, ospiciul a asistat diferiți bolnavi, predominând însă alienații. În adevăr, mai multe rapoarte cu conținut administrativ atestă net caracterul psihiatric pe care l-a avut instituția. Dintre acestea menționăm doar unul singur, mai semnificativ. Ne referim la un raport al Prefectului de Iași (din 11.XI.1870) către
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
legii, bolnavul mintal a fost protejat sau repudiat, sau chiar uneori exterminat. Spiritul legii la care ne referim a reflectat în esența sa sinteza concepțiilor timpului despre etiologia alienării și despre periculozitatea socială a bolnavilor mintali. Cum de cele mai multe ori alienația mintală era condiționată de incubația unor forțe de origine malefică, posedatul era fie adorat, fie mai deseori supus la exorcisme greu de suportat, uneori chiar exterminat; execuția capitală a încheiat existența multora din alienați. Știm că Occidentul, sub dominația unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
cine "nu-i cu toată mintea, eșit din fire sau din afară de minte". Pravilistul menționează că nebunia este de mai multe feluri, de aceea se prevede specificarea de către expert "ce fel de nebunie va fi fost având". Pentru legiuitorul pravilist alienația era acută, cronică sau periodică, iar diferențierea acestor forme reiese cu suficientă claritate, ca și simptomatologia clinică psihiatrică. Pe lângă cazurile în care starea psihică patologică este evidentă, există în concepția pravilistului încă alte situații, de excepție, printre care dragostea. Pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
mulți inși; capetele butucului erau prinse cu câte un lacăt". Această situație s-a perpetuat în ambele Principate, tradițional și neschimbat, până în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; veacuri întregi alături de răufăcătorii sănătoși au stat la butuc și alienații. În casele de recluziune nu se făcea nici o diferență între delincventul sănătos și cel afectat psihic. Transportul alienatului la închisoare sau la ospiciu era încredințat acelorași autorități care însărcinau pe un dorobanț cu paza bolnavului pe drum. Nu vedem de ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
subînțelege, faptul că în fatidica zi, mentorul Junimii nu cere un consult doctorului Șuțu ci, anticipând diagnosticul pe care acesta îl anunță ulterior; într-un certificat din data de 28 iunie 1883, adresat Prefecturii Capitalei, se menționa: "este atins de alienație mintală în forma "manie acută", stare care reclamă o căutare serioasă la un stabiliment special", internare pe care însă Maiorescu, însoțit de Constantin Simțion, o făcuse deja, achitând suma de 300 de lei la spitalul Șuțu. E o sugestie pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
prea în serios ipotezele lansate de câțiva pătimași adulatori, care dau vina pe "masoneria și conjunctura politică europeană", pentru care gazetarul devenise incomod. Mihai Cimpoi rămâne la opinia, devenită de-acum clasică, conform căreia "sunt indiscutabil greșite diagnosticările bolii (lues, alienație mintală, paralizie generală) și a fost contraindicat tratamentul cu mercur". Încadrarea unui scriitor într-un curent, într-o mișcare artistică, într-o școală sau grup de creatori uniți prin idee, într-o... generație, ține de convenționalitate, e de părere Mihai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Procuror, din 5 noiembrie 1886, de a consulta starea mintală a lui Mihail Eminescu, mergând la arestul preventiv al despărțirei 1, unde se află pacientul, din interogatoriul și conversația avută cu Eminescu am putut constata că el sufere de o alienație mintală cu accente acute produse probabil de gome sifilitice la creier și exacerbate prin alcoolism; starea lui e periculoasă atât pentru societate cât și pentru el însuși și este neapărată nevoie de a fi internat în o casă specială spre
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]