560 matches
-
pot fi luate în evidență rezervei forțelor armate și chemate să îndeplinească serviciul militar. Articolul 6 Cetățenii care îndeplinesc serviciul militar se numesc militari, iar cei care se găsesc în rezervă se numesc rezerviști. Articolul 7 Nu îndeplinesc serviciul militar: - alienații mintali; - cetățenii care au fost condamnați la degradare civică, pe timpul prevăzut în sentințele de condamnare. Articolul 8 Militarii și rezerviștii se împart în: - soldați; - gradați; - subofițeri; - maiștri militari; - ofițeri: inferiori, superiori, generali și amirali; - mareșali. Articolul 9 Gradele militarilor și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/125939_a_127268]
-
legală a unui minor, hotărâtă pentru educația sa sub supraveghere sau despre detenția sa legală, în scopul aducerii sale în fața autorității competente; e) dacă este vorba despre detenția legală a unei persoane susceptibile să transmită o boala contagioasă, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond; ... f) dacă este vorba despre arestarea sau detenția legală a unei persoane pentru a o împiedica să pătrundă în mod ilegal pe teritoriu sau împotriva căreia se află în curs
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268576_a_269905]
-
include: Kenneth Gergen a formulat clasificări suplimentare, care includ "manipulatorul strategic", "personalitatea pastișă" și "sinele relațional". Manipulatorul strategic este o persoană care începe să privească toate accepțiunile identității ca pure exerciții de rol și care, pe cale de consecință, treptat ajunge alienat de "sinele" său social. Văzând interacțiunile sociale ca oportunități de a se contopi cu rolul, personalitatea pastișă abandonează orice aspirație la o identitate adevărată sau "esențială" și devine astfel rolurile pe care le joacă. În sfârșit, sinele relațional este o
Identitate (științe sociale) () [Corola-website/Science/322688_a_324017]
-
de vot: "Aprobați Constituția României adoptată de Adunarea Constituanta la 21 noiembrie 1991?". Articolul 3 Au dreptul de a participa la referendum toți cetățenii români care au împlinit vîrsta de 18 ani, pînă în ziua referendumului inclusiv, cu excepția debililor sau alienaților mintal, puși sub interdicție, precum și a persoanelor condamnate prin hotărîre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale. Articolul 4 Operațiunile pentru desfășurarea referendumului au loc la secțiile de votare stabilite potrivit Decretului-lege nr. 92/1990, pe baza listelor electorale existente, reactualizate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/107597_a_108926]
-
legală a unui minor, hotărâtă pentru educația sa sub supraveghere sau despre detenția sa legală, în scopul aducerii sale în fața autorității competente; e) dacă este vorba despre detenția legală a unei persoane susceptibile să transmită o boala contagioasă, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond; ... f) dacă este vorba despre arestarea sau detenția legală a unei persoane pentru a o împiedica să pătrundă în mod ilegal pe teritoriu sau împotriva căreia se află în curs
EUR-Lex () [Corola-website/Law/132021_a_133350]
-
îndemnul sub orice formă al minorilor la săvârșirea de contravenții; 33) neluarea de către părinți sau de către persoanele cărora li s-a încredințat spre creștere și educare un minor în vârstă de până la 16 ani sau care au în îngrijire un alienat ori debil mintal a măsurilor necesare pentru a-l împiedica de la fapte de vagabondaj, cerșetorie sau prostituție; 34) lăsarea fără supraveghere a unui bolnav mintal periculos, de către persoanele care au îndatorirea de a-l îngriji sau de a-l păzi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/129879_a_131208]
-
148 din Constituție*), nu pot fi supuse revizuirii nu pot face obiectul referendumului. Articolul 4 Au dreptul de a participa la referendum toți cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepția debililor sau a alienaților mintal puși sub interdicție, precum și a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale. Articolul 5 (1) Referendumul național și referendumul local se organizează și se desfasoara potrivit prevederilor prezenței legi. ... (2) Referendumul este valabil dacă la acestă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169220_a_170549]
-
148 din Constituție*), nu pot fi supuse revizuirii nu pot face obiectul referendumului. Articolul 4 Au dreptul de a participa la referendum toți cetățenii români care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua referendumului inclusiv, cu excepția debililor sau a alienaților mintal puși sub interdicție, precum și a persoanelor condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale. Articolul 5 (1) Referendumul național și referendumul local se organizează și se desfășoară potrivit prevederilor prezentei legi. (2) Referendumul este valabil dacă la acesta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271822_a_273151]
-
Construcția actuală a fost realizată după planurile arhitecților Ion Trăjănescu și Sterie Becu, fiind ridicată între 1929 și 1942. Din anul 1851 până în 1858, în chiliile ruinate ale bisericii Madona-Dudu din Craiova au început succesiv a se adăposti permanent trei-patru alienați mintal. În 1860, aceste chilii au fost demolate și lângă biserica Madona-Dudu au fost clădite două camere și o bucătărie pentru întreținerea permanentă a șase-opt bolnavi. Cu timpul numărul încăperilor s-a mai mărit, iar numărul paturilor a ajuns la
Biserica Madona Dudu () [Corola-website/Science/332695_a_334024]
-
a șase-opt bolnavi. Cu timpul numărul încăperilor s-a mai mărit, iar numărul paturilor a ajuns la 20. Până în anul 1865, în acest mic spital se primeau bolnavi de tot felul: pelagroși, epileptici, cazuri chirurgicale, alienați. Erau tratați cu precădere alienații despre care se credea că erau dominați de duhuri rele pe care numai preoții, prin rugăciuni inofensive sau chiar exorcizare, le puteau scoate. Din anul 1860, ospiciul a beneficiat de asistență medicală calificată. În perioada 1891-1922, ospiciul Madona-Dudu din Craiova
Biserica Madona Dudu () [Corola-website/Science/332695_a_334024]
-
numai preoții, prin rugăciuni inofensive sau chiar exorcizare, le puteau scoate. Din anul 1860, ospiciul a beneficiat de asistență medicală calificată. În perioada 1891-1922, ospiciul Madona-Dudu din Craiova a fost una dintre cele mai bine organizate instituții de asistență a alienaților din Vechiul Regat. De-a lungul istoriei sale, biserica a servit drept adăpost bolnavilor mintal. Ei erau adăpostiți în curtea lăcașului de cult, fiind duși în biserică în fața icoanei Ferioarei Maria. Bolnavii agresivi erau legați de copaci sau ținuți într-
Biserica Madona Dudu () [Corola-website/Science/332695_a_334024]
-
bazele modelului vest-european. El a propus construirea unui spital de psihiatrie în imediata apropiere a bisericii, proiect care a fost aprobat de Parlament. Cu toate acestea, din cauza alocării anevoioase a fondurilor, abia în 1905 s-a înființat aici „Azilul de alienați Socola”, sub conducerea doctorului Alexandru Brăescu. După înființarea „Azilului de alienați”, a devenit necesară construirea de pavilioane pentru bolnavi și clădiri cu rol administrativ. Chiliile fostei mănăstiri erau vechi și improprii pentru a fi folosite, așa că au fost dărâmate și
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
în imediata apropiere a bisericii, proiect care a fost aprobat de Parlament. Cu toate acestea, din cauza alocării anevoioase a fondurilor, abia în 1905 s-a înființat aici „Azilul de alienați Socola”, sub conducerea doctorului Alexandru Brăescu. După înființarea „Azilului de alienați”, a devenit necesară construirea de pavilioane pentru bolnavi și clădiri cu rol administrativ. Chiliile fostei mănăstiri erau vechi și improprii pentru a fi folosite, așa că au fost dărâmate și refăcute după trebuințele clinicii și ale spitalului. În prezent, nu se
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
este cetățean român, are domiciliul stabil în România și a împlinit până în ziua alegerilor inclusiv vârsta de 23 de ani pentru Camera Deputaților sau respectiv 33 de ani pentru Senat, poate deveni membru al Parlamentului României. Excepție fac debilii și alienații mintali puși sub interdicție precum și persoanele condamnate care prin hotărâre judecătorească definitivă și-au pierdut drepturile electorale. Cetățenii români din străinătate sunt și ei eligibili. Legea electorală din România a fost criticată pentru faptul că împiedică micile formațiuni să se
Alegeri în România () [Corola-website/Science/297111_a_298440]
-
are o tradiție scurtă, de sub două secole. În evul mediu, îngrijirea bolnavilor a fost apanajul bisericii. Îngrijirea alienaților mintal a început în spațiul românesc în apanajul instituțiilor religioase, bolnavii fiind adesea adăpostiți pe lângă mănăstiri care aveau reputația că dețin icoane făcătoare de minuni. În acest punct, asistența era asigurată de călugări care se specializau în îngrijirea bolnavilor; nu
Psihiatria românească () [Corola-website/Science/332925_a_334254]
-
foloseau metode cvasi-inchizitoriale, tratamentul în lumea ortodoxă era mai blând. Ca adăpost pentru bolnavi au fost bolnițele din cadrul mănăstirilor. La începutul secolului al XVIII-lea, în incinta Mănăstirii Sfânta Vineri din București s-a făcut un azil pentru bătrâni și alienați. Un punct de atracție era incoana făcătoare de minuni a Cuvioasei Paraschiva. În timp ce la Sfânta Vineri erau duse doar cazurile ușoare, bolnavii agresivi erau trimiși la Mănăstirea Sărindar. La Craiova, bolnavii mintal erau adăpostiți în curtea Bisericii Madona Dudu, fiind
Psihiatria românească () [Corola-website/Science/332925_a_334254]
-
adevărate". În 1593, bolnav, încearcă să plece din Roma, dar la poarta orașului face o criză (probabil de malarie) și își pierde cunoștința. Își revine într-un salon al spitalului "Santa Maria della Consolazione", între bolnavi de ciumă, muribunzi și alienați mintal. Tabloul ""Bacchus bolnav"" ("Bacchino malato") este, probabil, autoportretul său pictat în timpul internării în spital, sau, poate ceva mai târziu, în atelierul lui Cavaliere d'Arpino. Când părăsește spitalul, norocul pare să-i surîdă. Lucrează pentru diverși pictori, printre alții
Caravaggio () [Corola-website/Science/298785_a_300114]
-
Aken []; n. cca. 1453, 's-Hertogenbosch - 9 septembrie 1516) a fost un pictor neerlandez renascentist, a cărui operă fantastică și grotescă ilustrează în principal păcatul și decăderea umană. Acest artist născut în secolul al XV-lea, considerat eretic, alchimist și chiar alienat mintal, este reprezentantul exponențial al sfârșitului de Ev Mediu, care a turnat în formă artistică temerile și credințele epocii sale. Numele său adevărat a fost "Hieronymus" (sau "Jeroen") "van Aken", dar a semnat tablourile cu numele "Bosch", nume derivat din
Hieronymus Bosch () [Corola-website/Science/298841_a_300170]
-
din 1940. Iată și organizarea de Sănătate a Chișinăului după 1918. Spitale de stat: Spitalul Central, Spitalul Regina Maria, Spitalul de contagioși, Spitalul Militar, Spitalul Militar de ochi, Spitalul de ochi „D. Manoilescu”, Spitalul Maternitatea, Maternitatea Municipiului și, Ospiciul de alienați „Costiugeni”. Spitale și sanatorii particulare (în Chișinău): Spitalul de orbi, Spitalul evreesc, Spitalul de copii al Societății de Binefacere, Maternitatea „Dr. Kurtz”, Sanatoriul „Sănătatea”, Sanatoriul „Dr. Steinberg”, Sanatoriul „Dr. Tumarhin”, Sanatoriul „Solarium” (Dr. Sepf). Odată revenit la sânul Patriei-Mamă, la
Chișinău () [Corola-website/Science/296703_a_298032]
-
astfel de structuri sunt un număr semnificativ de încăperi și o atenție deosebită acordată apei, prin fântâni, bazine, canale. Maristanele erau prezente în toate marile orașe, de la Granada până la Mashhad, și de multe ori împreună cu o școală medicală. Azilurile de alienați au fost, de asemenea, numeroase; la fel "imareturile" (cantine populare). Clădirea cel mai bine conservată în momentul de față este, fără îndoială, maristanul lui Nur al-Din, în Alep, și cel mai remarcabil, cea a complexului funerar al lui Qala ' un
Arhitectura islamică () [Corola-website/Science/337179_a_338508]
-
le impun prin amenințări și teroare robii unor mentalități și metode feudale, unele de-a dreptul inchizitoriale. (...) în volumele mai sus menționate ("Anotimpul viperelor" și "Fratele meu, Cain", prozatorul Dumitru Munteanu demontează psihologia obsedaților de putere, o categorie distinctă de alienați capabili să calce pe cadavre pentru atingerea unor scopuri, ce, în final, se dovedesc a nu duce nicăieri, decât, cel mult, la propria distrugere, morală și fizică”.
Dumitru Munteanu () [Corola-website/Science/315295_a_316624]
-
Ephes (ca. 100 d.Chr.) și Areteus din Cappadochia (ca. 150 d.Chr.). Ca metode de tratement se foloseau masajele, ventuzele, luare de sânge, dietă. Unii bolnavi erau izolați în încăperi cu ferestre situate la înălțime. Azile sau spitale pentru alienați nu existau în antichitate. Primele așezăminte speciale pentru bolnavi psihici sunt semnalate în secolul al XII-lea în califatele arabe din Damasc, Cairo și Granada. În Europa medievală situația era cu totul deosebită. În anul 1377 se înființează la Londra
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
al XVIII-lea, sub influența iluminismului, începe să se dezvolte psihiatria clinică practicată de medici în așezăminte special amenajate. Este legendară contribuția medicului francez Philippe Pinel la umanizarea tratamentului bolnavilor psihici, care - în 1793 - la spitalul ""Bicêtre"" din Paris - "eliberează alienații mintali din lanțuri". Pinel consideră tulburările mintale drept consecință a unor tulburări fiziologice care necesită o terapie adecvată și - în 1801- publică un „Tratat medico-filozofic asupra alienării mintal” ("Traité médico-philosophique sur l'aliénation mentale"), în care propune o clasificare a
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
bolilor psihice: Reforme asemănătoare întreprinde medicul italian Vincenzo Chiarugi, care - în 1788- asumă direcția spitalului ""Bonifazio"" din Florența și - în 1793 - publică lucrarea " Despre nebunie în general și în special" ("Della Pazzia in Genere e in Specie"), în care restituie alienatului mintal calitatea de bolnav. În multe aziluri continuă totuși aplicarea unor mijloace empirice, adesea violente, ca dușuri reci, substanțe vomitive, purgații, comprese cu muștar, electrocutări. Bolnavii agitați erau legați sau strânși în „cămașă de forță”. În a doua jumătate a
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]
-
lipsiți de minte și chinuiți de duhuri rele"". În București, pe lângă biserica "Mărcuța", ctitorie veche din 1586, se înființează în 1813 un lazaret pentru bolnavi de ciumă, care putea adăposti 30-40 de bolnavi. În 1829 devine sediul unui ospiciu pentru alienați mintal, care funcționează până în 1924. Poetul Mihai Eminescu a fost îngrijit din noiembrie 1886 la Mănăstirea Neamț, iar pe data de 3 februarie 1889 moare în ospiciul doctorului Suțu din București. În anul 1838 Eforia Spitalelor Civile înființează un ospiciu
Psihiatrie () [Corola-website/Science/309723_a_311052]