151 matches
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al ariilor naturale protejate ROSCI 0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa, ROSPA 0036 Dumbrăveni, ROSPA 0001 Aliman - Adamclisi, ROSPA 0007 Balta Vederoasa, 2.361 Pădurea Dumbrăveni, 2.350 Pereții calcaroși de la Petroșani - Comuna Deleni, 2.351 Locul fosilifer Aliman și IV.30 Lacul Vederoasa, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul ariilor naturale protejate
ORDIN nr. 1.557 din 29 iulie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului ariilor naturale protejate ROSCI0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa, ROSPA0036 Dumbrăveni, ROSPA0001 Aliman - Adamclisi, ROSPA0007 Balta Vederoasa, 2.361 Pădurea Dumbrăveni, 2.350 Pereţii calcaroşi de la Petroşani - Comuna Deleni, 2.351 Locul fosilifer Aliman şi IV.30 Lacul Vederoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276971_a_278300]
-
de management al ariilor naturale protejate ROSCI 0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa, ROSPA 0036 Dumbrăveni, ROSPA 0001 Aliman - Adamclisi, ROSPA 0007 Balta Vederoasa, 2.361 Pădurea Dumbrăveni, 2.350 Pereții calcaroși de la Petroșani - Comuna Deleni, 2.351 Locul fosilifer Aliman și IV.30 Lacul Vederoasa, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul ariilor naturale protejate ROSCI 0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa, ROSPA 0036 Dumbrăveni, ROSPA 0001 Aliman - Adamclisi, ROSPA 0007 Balta Vederoasa, 2.361 Pădurea Dumbrăveni
ORDIN nr. 1.557 din 29 iulie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului ariilor naturale protejate ROSCI0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa, ROSPA0036 Dumbrăveni, ROSPA0001 Aliman - Adamclisi, ROSPA0007 Balta Vederoasa, 2.361 Pădurea Dumbrăveni, 2.350 Pereţii calcaroşi de la Petroşani - Comuna Deleni, 2.351 Locul fosilifer Aliman şi IV.30 Lacul Vederoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276971_a_278300]
-
calcaroși de la Petroșani - Comuna Deleni, 2.351 Locul fosilifer Aliman și IV.30 Lacul Vederoasa, prevăzut în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul ariilor naturale protejate ROSCI 0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa, ROSPA 0036 Dumbrăveni, ROSPA 0001 Aliman - Adamclisi, ROSPA 0007 Balta Vederoasa, 2.361 Pădurea Dumbrăveni, 2.350 Pereții calcaroși de la Petroșani - Comuna Deleni, 2.351 Locul fosilifer Aliman și IV.30 Lacul Vederoasa, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac
ORDIN nr. 1.557 din 29 iulie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului ariilor naturale protejate ROSCI0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa, ROSPA0036 Dumbrăveni, ROSPA0001 Aliman - Adamclisi, ROSPA0007 Balta Vederoasa, 2.361 Pădurea Dumbrăveni, 2.350 Pereţii calcaroşi de la Petroşani - Comuna Deleni, 2.351 Locul fosilifer Aliman şi IV.30 Lacul Vederoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276971_a_278300]
-
Se aprobă Regulamentul ariilor naturale protejate ROSCI 0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa, ROSPA 0036 Dumbrăveni, ROSPA 0001 Aliman - Adamclisi, ROSPA 0007 Balta Vederoasa, 2.361 Pădurea Dumbrăveni, 2.350 Pereții calcaroși de la Petroșani - Comuna Deleni, 2.351 Locul fosilifer Aliman și IV.30 Lacul Vederoasa, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 Anexele nr. 1 și 2*) fac parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 4 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor
ORDIN nr. 1.557 din 29 iulie 2016 privind aprobarea Planului de management şi a Regulamentului ariilor naturale protejate ROSCI0071 Dumbrăveni - Valea Urluia - Lacul Vederoasa, ROSPA0036 Dumbrăveni, ROSPA0001 Aliman - Adamclisi, ROSPA0007 Balta Vederoasa, 2.361 Pădurea Dumbrăveni, 2.350 Pereţii calcaroşi de la Petroşani - Comuna Deleni, 2.351 Locul fosilifer Aliman şi IV.30 Lacul Vederoasa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/276971_a_278300]
-
Gilău Comuna Gilău, satul Gilău Cluj g)8. Castrul roman Cășeiu Comuna Cășeiu, satul Cășeiu Cluj g)9. Fortificație romană Comuna Topalu, satul Capidava Constanța și romano-bizantină; instalații portuare; așezare civilă; castru militar roman g)10. Castrul roman Sacidava Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța (în punctul "Bratca") g)11. Cetate getică; Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța cetate medievală timpurie (în punctul "Dealul Muzait") g)12. Cetatea romană Axiopolis Orașul Cernavodă Constanța g)13. Cetatea romană Carsium Orașul Hârșova Constanța g)14
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Cășeiu, satul Cășeiu Cluj g)9. Fortificație romană Comuna Topalu, satul Capidava Constanța și romano-bizantină; instalații portuare; așezare civilă; castru militar roman g)10. Castrul roman Sacidava Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța (în punctul "Bratca") g)11. Cetate getică; Comuna Aliman, satul Dunăreni Constanța cetate medievală timpurie (în punctul "Dealul Muzait") g)12. Cetatea romană Axiopolis Orașul Cernavodă Constanța g)13. Cetatea romană Carsium Orașul Hârșova Constanța g)14. Cetatea romană Sucidava Comuna Lipnița, satul Izvoarele Constanța g)15. Cetatea romano-bizantină
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Mare, Cășeiu, Câțcău, Chinteni, Ciucea, Ciurila, Dăbâca, Feleacu, Florești, Garbău, Gilău, Iara, Izvoru Crișului, Mănăstireni, Mica, �� Mintiu Gherlii, Petreștii de Jos, Poieni, Săvădisla, Sânpaul, Sic, Tureni, Vad. CONSTANȚA Municipii Constanța, Mangalia, Medgidia Orașe Basarabi, Cernavodă, Eforie, Hârșova, Techirghiol Comune Adamclisi, Aliman, Gârliciu, Independența, Istria, Lipnița, Mircea Vodă, Oltina, Ostrov, Poarta Albă, Rasova, Topalu, Tuzla, Valu lui Traian. COVASNA Municipii Sfântu Gheorghe Orașe Covasna, Târgu Secuiesc Comune Brăduț, Ghelința, Ilieni, Sânzieni, Turia. DÂMBOVIȚA Municipii Târgoviște Orașe Fieni, Pucioasa Comune Aninoasa, Bărbulețu, Brănești
LEGE nr. 5 din 6 martie 2000 (*actualizată*) privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a - zone protejate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275089_a_276418]
-
Cerchezu 10. Pecineaga 4. Chirnogeni 11. Topraisar 5. Comana 12. Tuzla 6. Dumbrăveni 13. 23 August 7. Independența 4. JUDECĂTORIA MEDGIDIA cu sediul în orașul Medgidia ORAȘE 1. Băneasa 2. Cernavodă 3. Medgidia COMUNE 1. Adamclisi 10. Mircea Vodă 2. Aliman 11. Oltina 3. Castelu 12. Ostrov 4. Ciocîrlia 13. Peștera 5. Cobadin 14. Poarta Albă 6. Deleni 15. Rașova 7. Dobromir 16. Seimeni 8. Ion Corvin 17. Siliștea 9. Lipnița 18. Tortomanu JUDEȚUL COVASNA 1. JUDECĂTORIA ÎNTORSURA BUZĂULUI cu sediul
HOTĂRÂRE nr. 337 din 9 iulie 1993 (*actualizată*) pentru stabilirea circumscripţiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273531_a_274860]
-
parte din volumul Iubire Magică, apărut postum în 1970, asadar se încadrează în proza contemporană. Este o povestire fantastică, deoarece îmbină planul real cu cel fabulos și este o povestire în râma, întrucat toată acțiune se subordonează legendei despre tânărul Aliman și lostrița fermecata, pe care pescarii de pe malul Bistriței o povestesc de generații, îmbogățind-o an de an cu noi "adaosuri și scornituri", după închipurile oamenilor ce erau mereu avizi de "întâmplări de dincolo de fire". Naratorul omniscient și narațiunea la
Lostrița () [Corola-website/Science/306678_a_308007]
-
1951, Ștefan va fi crescut fie de bunica sa maternă din Craiova, fie de surorile tatălui său. Primele șapte clase, Ștefan Agopian le face la Școala generală nr.50 în perioada 1954 - 1961, școală care se afla la intersecția străzilor Aliman și Ion Maiorescu. Începând din anul 1961 urmează cursurile Liceului „Iulia Hașdeu” din București unde obține rezultate mediocre, excepție făcând pasiunea sa pentru chimie, unde excelează. Pe băncile liceului începe să scrie poezie și obține premiul I la un concurs
Ștefan Agopian () [Corola-website/Science/298953_a_300282]
-
Dan George Spătaru (n. 2 octombrie 1939, Aliman, Constanța - d. 8 septembrie 2004, București) a fost un cântăreț român de muzică ușoară. s-a născut în 2 octombrie 1939, într-o familie de învățători, Gherghina și Aurel Spătaru. Și-a petrecut copilăria la Aliman, comuna natală, în Ion
Dan Spătaru () [Corola-website/Science/303974_a_305303]
-
n. 2 octombrie 1939, Aliman, Constanța - d. 8 septembrie 2004, București) a fost un cântăreț român de muzică ușoară. s-a născut în 2 octombrie 1939, într-o familie de învățători, Gherghina și Aurel Spătaru. Și-a petrecut copilăria la Aliman, comuna natală, în Ion Corvin și la Medgidia, alături de sora mai mare Puica (Maria Nicola) și a bunicilor, agricultori. Caii erau pasiunea lui de copil, mai târziu a apărut o altă pasiune, mult mai puternică, aceea pentru fotbal. Dan a
Dan Spătaru () [Corola-website/Science/303974_a_305303]
-
gura sobei” (povești și snoave), „Povești de pretutindeni” (traduceri din folclorul lumii); „Basme și legende streine”(traduceri din folclorul lumii); „Domnița Ilina” (povești); „O noapte de mai” - traducere din N.Gogol; Alte volume în bibliotecile de popularizare ca: Povești, snoave, Aliman Voinicul (poveste), Povești franceze (traduceri), Povești corsicane (traduceri), Bătălia de la Mărășești (povestire eroic-națională). În 1926 scoate revista „Răzeșul”, unică în felul ei, care după un an de existență a trebuit să-și înceteze apariția, cauzând mari pierderi materiale directorului ei
Virgil Caraivan () [Corola-website/Science/311577_a_312906]
-
Sarica-Niculițel, sunt de notorietate mondială. Terasele Dunării (Regiunea VII) Această regiune este situată în cea mai mare parte pe terasele Dunării din sud-estul Câmpiei Române și cuprinde în aria ei podgoriile Ostrov și Greacă și 5 centre viticole în cadrul podgoriilor (Aliman, Băneasa, Oltina, Ostrov, Greacă) și 3 centre viticole independente: Zimnicea, Giurgiu și Fetești. Deși unele centre sunt distanțate între ele, prezența unor vii răzlețe de legătură și plasate în condiții ecologice similare, certifică conturarea unei regiuni viti-vinicole distincte cu numele
Viticultura în România () [Corola-website/Science/314490_a_315819]
-
este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală, tip mixt, avifaunistic și botanic), situată în județul Constanța, pe teritoriul administrativ al comunei Aliman, satul Dunăreni. Rezervația naturală are o suprafață de 704 ha, și reprezintă o zonă de ape stătătoare (un lac de luncă format în urma procesele de eroziune și de depunere a sedimentelor fluviale pe o vale secundară), mlaștini și terenuri arabile
Lacul Dunăreni () [Corola-website/Science/314025_a_315354]
-
pygmaeus, Platalea leucorodia, Plegadis falcinellus, Ardeola ralloides, Anser albifrons, Larus ridibundus, Charadrius alexandrinus, Glareola pratincola, Larus melanocephalus, Larus minutus, Recurvirostra avosetta, Tadorna ferruginea". Situat la nord-est de lacul Oltina, este accesibil de pe drumul național 3, urmând traseul Ion Corvin - Floriile - Aliman - Dunăreni. O altă variantă de acces este Ion Corvin - Mircești - Viile - Dunăreni, însă porțiunea de traseu Viile - Dunăreni este greu practicabilă, în special în condiții meteorologice nefavorabile.
Lacul Dunăreni () [Corola-website/Science/314025_a_315354]
-
au stabilit și localități deja existente precum Tulcea, Techirghiol, Karamurat. Deși Dobrogea a fost intens colonizată cu români după 1878, în fapt, existau câteva sate românești în munții Măcinului, în jurul gurilor Dunării și pe malul drept al Dunării (Vlahii, Floriile, Aliman, Dunăreni consemnate de Ion Ionescu de la Brad în lucrarea sa "Excursion agricole dans la plaine de la Dobroudja"). Băștinașii etnici români dobrogeni purtau tradițional numele de "dicieni", despre care Vasile Pârvan și George Vâlsan presupuneau că se trage de la cetatea Vicina
Dobrogea () [Corola-website/Science/296624_a_297953]
-
României. Echipa de fotbal Mică Brad a început activitatea în campionatul regional, transferând jucători de la alte echipe din țară și reușind să promoveze în Divizia C, la sfârșitul sezonului 1934-1935. În acea perioadă au fost legitimați la Brad jucătorii: Borțos, Aliman, Mocuta, Taucean, Iancu Asparuh, Fusoi Nicolae, Nedici Gheorghe, Cheresledean, Morwezc Iosif și alții. Primul antrenor al echipei nou formate a fost prof. Barbu, acesta fiind ajutat de antrenorul Alex Popescu (fost internațional). Formația: Mocuta - Zaslau, Sturek - Trifu, Nedici, Haiduc - Florea
Aurul Brad () [Corola-website/Science/322210_a_323539]
-
Taucean, Iancu Asparuh, Fusoi Nicolae, Nedici Gheorghe, Cheresledean, Morwezc Iosif și alții. Primul antrenor al echipei nou formate a fost prof. Barbu, acesta fiind ajutat de antrenorul Alex Popescu (fost internațional). Formația: Mocuta - Zaslau, Sturek - Trifu, Nedici, Haiduc - Florea, Maier, Aliman, Borțos, Taucean Mică Brad s-a clasat pe locul secund în campionatul Diviziei C din sezonul 1937-1938, fiind condusă de pe banca de antrenorul Unsuld, în vârstă de 29 ani. Formația: Mocuta - Fogel, Sturek - Radu, Dănilă, Fusol, Teodorescu - Maier, Nedici, Taucean
Aurul Brad () [Corola-website/Science/322210_a_323539]
-
din penultimă etapă, câștigat pe teren propriu cu Minerul Ghelari, scor 3-2. Cu sprijinul celor 8.000 de membrii cotizanți, Aurul Brad transfera jucători importanți din țară, dar dispune și de muncă centrului de copii și juniori condus de Ioan Aliman, cel care s-a dăruit clubului mai bine de 35 ani din viață. Aurul Brad traversează 10 ani foarte buni în Divizia B, ocupând în fiecare ediție o poziție în prima jumătate a clasamentului. Cea mai bună clasare e locul
Aurul Brad () [Corola-website/Science/322210_a_323539]
-
reușită semnată de Codruț Mihăilă, dintr-o lovitură liberă. Cristian Robciuc a fost desemnat omul meciului. Aurul a început cu: Robciuc - Lup, Bănărescu, Filipaș, Miclean - Nedea, Almășan, Leaha, Bisorca - Vurdea, Rotariu. Formația: Mocuta - Zaslau, Sturek - Trifu - Nedici, Haiduc - Florea, Maier, Aliman, Borțos, Taucean Formația: Mocuta - Asparuh, David Nicolae - Teodorescu, Fusoi, Vela - Cheresledean, Birlea, Pop, Popa Virgil, Păscu
Aurul Brad () [Corola-website/Science/322210_a_323539]
-
Vinurile provin din Sud-Estul României, din podgorii în zonele Aliman și Rasova, Dobrogea. Crama este deținută de compania WineRo SRL și a fost înființată în anul 2006. Via se întinde pe o suprafață de 80 ha, iar crama este "boutique winery" (crama de mici dimensiuni cu vinuri în ediție limitată
Alira () [Corola-website/Science/334264_a_335593]
-
întinde pe o suprafață de 80 ha, iar crama este "boutique winery" (crama de mici dimensiuni cu vinuri în ediție limitată). Denumirea vinului este un acronim format dintre cele cele două localități în apropierea cărora s-au plantat noile vii, Aliman și Rasova. Marc Dworkin este un enolog de origine franceză specializat pe vinuri bordoleze. Dworkin este recunoscut că vinificator de nivel mondial, vinificând în țări precum Chină, India, Georgia, Franța, Bulgaria și România. Marc a început să lucreze alături de Dr
Alira () [Corola-website/Science/334264_a_335593]
-
400.000 litri de vin. Compania are în planurile de viitor construcția unei crame proprii, dar și a unei unități de cazare pentru turiști. Alira cultiva doar trei soiuri de vin: Merlot, Cabernet Sauvignon și Feteasca Neagră. Brandurile produse la Aliman sunt: Regiunea viticola Colinele Dobrogei face parte din Podișul Dobrogean, delimitat clar între Dunăre, Marea Neagră și frontieră cu Bulgaria. Zona aleasă de Marc Dworkin pentru viitoarea podgorie Alira a fost, inițial, un mare lan de porumb. Decizia a fost influențată
Alira () [Corola-website/Science/334264_a_335593]
-
este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în nord-vestul Dobrogei, pe teritoriul județului Constanța. Aria naturală s află în Podișul Medgidiei, în extremitatea vestică a județului Constanța, pe teritoriul administrativ al comunelor Adamclisi, Aliman și Rasova și este străbătută de drumul județean DJ123 (Rasova-Aliman). Zona a fost declarată Arie de protecție specială avifaunistică prin "Hotărârea de Guvern" nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a
Balta Vederoasa () [Corola-website/Science/332721_a_334050]