165 matches
-
băuturi. Pot să capăt și eu ceva de băut? — Bună, scumpule, i se adresă Alex, ca și cum l-ar fi așteptat (ceea ce nu corespundea realității). În mod obișnuit, nu-i spunea lui George „scumpule“, nici în public, nici în intimitate, și alintarea sună ca un soi de proclamație sau de provocare. După care i se adresă lui Tom: — Dă-i fratelui tău o băutură. — Whisky, Tom, dragule, spuse George, preluând de la Alex tonalitatea răsfățărilor și zâmbind. Tom tună whisky într-un pahar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mă văicăresc ori să-mi dau importanță. Nu sânt dintre cei care, dacă au o boală, trebuie s-o cunoască toată lumea. Eu m-am închis în mine, cu boala mea, ca să n-o impun nimănui. Nu vroiam nici dădăceală, nici alintări. Vroiam doar să mă fac bine. Și, dacă se putea, fără să fiu silită să dau lămuriri. Așa s-a întîmplat și când m-am mutat singură. Mama era văduvă și într-o zi m-a anunțat că se va
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Oana și Floricel (științe politice, medicină), stabiliți de zece ani în State, și care, după varii șicane birocratice, s au aranjat cum se cuvine, cu bani destui, recunoașterea diplomelor valahe, casă zdravană, doi copii minunați, teze doctorale, publicații la Routledge, alintări administrative, vacanțe mirifice, ajutat din plin rudele rămase acasă... Tot tacâmul. Ei ne-au zdruncinat serios convingerea că de România se alege sistematic praful, amintindu-ne că, în cei zece ani ai lor de absență, au dispărut dughenele ce sufocau
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
iarnă. Când fata era mică ele tot, acele îndrăgostite care mai de care o răsfățau, în hatârul lui Lică. Posacă cum era, copila simțea totuși 153 pentru dezmierdările lor un fel de tors ca al pisicii când umflă gâtul subt alintări și-și ascunde ghearele. Mai măricică, înțelesese de gustul mâncărilor bune și al cadourilor. Apoi venise vremea să fie trimisă afară să se joace; devenise curioasă și urâse femeile pentru care era depărtată. Se întîmpla însă s-o uite acolo
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
pîn' la gură în boabe de aur. Pe umeri simțeam o povară de râu. Și-acuma, în timpuri târzii, când mai vad Câteodată grămezi de semințe pe arii, anevoie pun capăt fierbintei dorinți de-a le atinge cu fața. De-alintarea aceasta mă ține departe doar teama de-a nu trezi zeii, solarii, visătorii de visuri tenace, cuminți. Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor! Un gând de puternică vară, un cer de înalta lumină, se-ascunde în fieștecare
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
ochi și de a reacționa împotriva acestei false impresii, dar gestul fu atât de stângaci, încît ochii stimulați se umplură și mai mult de lacrimi. Georgeta crezu cu dinadinsul că Felix plânge. - O, ce copil ești, zise ea cu o alintare în glas, care făceași mai simpatică fața ei rotundă, de porțelan, ce copil ești! Dar nu trebuie să plîngi! Poate și ea te iubește. Așa suntem noi, femeile, capricioase, bizare. Eu o înțeleg foarte bine. S-a plictisit de atâtea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
părea că începe să-și caute de treabă. Dacă priveai cu luare-aminte obrajii lui palizi, goliți de sânge, puteai bănui de unde îi venea nerăbdarea și cam ce fel de treabă ar putea fi aceea. Faptul că numele lui era o alintare suna încurajator pentru alde Pârnaie, sugerându-i că oamenii sunt mai blânzi decât par a fi, atâta doar că, neștiind exact de la ce vine alintarea aceea, nu aveau niciun motiv de liniște. Cu atât mai nepotrivit era Isaia, care purta
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cam ce fel de treabă ar putea fi aceea. Faptul că numele lui era o alintare suna încurajator pentru alde Pârnaie, sugerându-i că oamenii sunt mai blânzi decât par a fi, atâta doar că, neștiind exact de la ce vine alintarea aceea, nu aveau niciun motiv de liniște. Cu atât mai nepotrivit era Isaia, care purta straie ponosite de călugăr. Avea părul vâlvoi, o barbă lungă și ascuțită, și-și ținea mâna dreaptă astfel încât să întruchipeze brațul arhanghelului Mihail. Dacă stăruiai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
2002, 903. O biserică de lemn a fost construită în 1757, o alta, cu hramul “Sfântul Dumitru”, în 1806, iar școala primară a fost înființată în 1908. Et.: n. pers. Neago(i)e d. Neagu care provine din slv. Neago(mir) “alintare” + suf. -ești (etimologie dată de N.A. Constantinescu). OITUZ, sat din comuna Brețcu, județul Harghita, situat pe cursul superior al râului Oituz; sat din comuna Oituz, situat în Depresiunea Ferăstrău - Oituz, pe cursul mijlociu al râului cu același nume, la 15
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
apelează la acest comportament în mod spontan și adecvat situației, de exemplu atunci când vor să se împrietenească cu un străin". (Eibl-Eibesfeldt, 1995, p. 125) În aceeași categorie intră și comportamentele de îngrijire socială: Noi folosim deseori mișcări de mângâiere sau alintare pentru a alina un individ agitat și mulți dintre membrii mai dominanți ai societății își petrec ore în șir fiind îngrijiți și periați de subordonați" (Morris, 2008 p. 195); activitățile de transfer, adică încercarea de a controla tensiunea acumulată prin
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
sacru și trebuie respectat, indiferent de persoana care îl face sau cea față de care este făcut. FATA BABEI ȘI FATA MOȘNEAGULUI p. 129, r. 4 5 : „pentru că era fata mamei, se alinta cum se alintă cioara-n laț” protejarea și alintarea peste măsură și fără baza reală nu fac decât să dăuneze persoanei respective; r. 11 12 : „noroc de la Dumnezeu că era fată robace și răbdătoare” acceptarea destinului, resemnarea cu bunătate și refugiul în muncă nu sunt privite doar ca semne
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
cartea vieții pe unul dintre cei șapte munți. Ajunge decât o singură mână întinsă... Poem optimist Îmi înfloresc coapsele cu maci și dau în pârg cireșele de iunie. Vântul de la răsărit îmi suflă în urechi cuvinte de iubire și de alintări. Văd grâul zi de zi cum naște spice, mierla îi cântă la amiezi să-i crească bobul, soarele îl transformă-n aur în luna lui cuptor iar greierii îmi cântă o iubire nouă. Simt vâlvătăi ce mi se aprind în
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
Rechemarea puținelor amintiri, o anume căldură sau nostalgie, a durerii, poate, a suferinței, a epuizării fizice, s-au păstrat doar în primele din acest set de desene, oarecum cuminți. S-a întors repede, s-a răsucit, îngrețoșată, în sine însăși. Alintarea călduță în care, simțea, începuse să lunece, să se îmblânzească, să se complacă o otrăvea ! Un venin subțire și puternic, coclind. S-a trezit, brusc, țeapănă. A înțeles, dintr-odată, ceea ce fusese poate tot timpul banal în ea, limpede revelat
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
mai prezintă la spovedanie cu vreo nouă încâlceală amoroasă sau să întrebe dacă stofa ce și-a ales-o pentru costum e potrivită sau să-i vorbească despre măgăriile proprietarului. Cu amicul A.P. pare certat. Furie mocnită, șovăială. Prea multe alintări, Mister A.P. ! Vai, vai, n-am crezut că, n-am vrut să, mă iertați... și uite-așa. Înaintează fără putere, amețită. N-ar fi trebuit să se culce așa târziu. De-atâtea ori își propune ca duminică seara să adoarmă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
ia "domnișorul" de nevastă o țărăncuță și săracă, și proastă, când ar fi găsit atâtea fete de boier, numai să fi întins un deget. Porunci seara soldatului să-l trezească la vreme pentru înviere. Pe la miezul nopții se deșteptă în alintările Ilonei: ― Scoală, leneșule... Aide, să nu pierzi tocmai Învierea! Până să se dezmeticească, fata dispăru fără zgomot... Se îmbrăcă în grabă. Răcoarea nopții îi învioră pașii. Cerul era senin, vânăt, și stelele pâlpâiau ca niște luminițe pe bolta unei imense
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
Îți aplică imediat o palmă peste față dacă Îi zici „proastă“; ea râde languroasă, se pisicește lângă umărul tău, Își apropie obrazul de haina ta și toată lumea crede că i-ai făcut un compliment drăgăstos. Poate fi vorba despre o alintare intimă, posibilă Între doi tipi tari ce se iubesc, mai știi; de aceea, sunt capabili să se certe oricând, să se insulte, să se bată chiar În fața tuturor, fără să le pese de ceva. E treaba lor, cine Își poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Ivan, În acord cu moda și cu numele fraților săi Sonia și Tosia și cu frații ce-l vor urma, Costea și Mașa, sau Vania, cum Îi vor spune toți cei apropiați. În familie nu prea a cunoscut nume de alintare. Pentru mamă și frați era mereu Vania, iar pentru tata era cel mai adesea măi băiete. Rareori la urechi Îi ajungeau diminutivele Vanicica sau Vaniușa, probînd apropiere sufletească, așa cum a fost cu Ilenuța ori Vera. În timp ce pentru mama, Smaragda Theodorovna
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
și cum să mănânce, cum să muncească, cum să învețe și cu cine să fie prieten. Toate aceste eforturi au rostul lor, dar de îndată ce depășesc măsura, devin cicăleli torturante care produc o reacție de frustrare în sufletul copilului. „Atenția exagerată, alintarea excesivă pot conduce și ele la deformări caracteriale. Victimele se numără în special printre copiii mai mici ai familiei sau cei care sunt singuri la părinți” (Vlad, 1978, p. 96). Efortul părintelui poate avea ca rezultat aversiunea elevului pentru școală
Prevenirea și combaterea efectelor negative ale frustrării în relația profesor-elev by Preda Constanța () [Corola-publishinghouse/Science/91511_a_92350]
-
Ivan, în acord cu moda și cu numele fraților săi Sonia și Tosia și cu frații ce-l vor urma, Costea și Mașa, sau Vania, cum îi vor spune toți cei apropiați. În familie nu prea a cunoscut nume de alintare. Pentru mamă și frați era mereu Vania, iar pentru tata era cel mai adesea „măi băiete“. Rareori la urechi îi ajungeau diminutivele Vanicica sau Vaniușa, probînd apropiere sufletească, așa cum a fost cu Ilenuța <footnote „Cînd [Ilenuța, marea iubire a lui
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
cu familia dumneavoastră, am găsit căldura și bucuria unor zile ce nu vor mai veni, din suflul lor lipsind tocmai soțiile noastre care știau să facă totul frumos și de neuitat. Vai, cum s au dus, și o dată cu ele și alintările noastre !! Aș vrea să vă întreb, ce mai faceți, cum stați cu sănătatea, cum reușiți să înlăturați greutățile care apar zilnic, singurătatea care poate da omului, atâtea?! Doamne, când mă gândesc la trecutul care umplea casa dvs., prin toți ai
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
prin a invoca unele opinii critice de autoritate, mai cu seamă din categoria acelora care aplică operei lui Proust o grilă freudistă. Întoarcerea personajului-narator la edenul copilăriei ar reprezenta în opinia acestor critici o căutare tulbure a stărilor „prenatale”: „În alintările mamei - admite Vladimir Streinu - adultul se dorește copil, copilul - prunc și pruncul - făt.”3 Criticul român socotește, cu o rezervă implicită, că „perspectiva nu e neinteresantă”4. Ceea ce obiectează acestei viziuni freudiene este doar că ea nu ușurează accesul spre
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
pentru inversiunea condițională și subjonctivală - i.e. verificarea trăsăturii [+directiv] proiectată în plan irrealis. Onu (1965)81 identifică semnificațiile cu care se asociază inversiunea condițională: imprecație dinamică (Înghiți-l-ar pământul), imprecație disimulată, ironic-glumeață (Fire-ai să fii!) sau cu funcție de alintare (Mânca-o-ar mama!), sens deziderativ intensiv (Dare-ar Domnul Dumnezeu) sau ipotetic (Jelui-m-aș și n-am cui). Există și situații în care inversiunea condițională se grefează pe structura unei imprecații, dar se asociază interpretativ cu exprimarea autoreferențială
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
neamul". Legendele din Franța sunt mai sobre și mai malițioase; cele din Italia, mai vesele și mai îndrăznețe; cele din Germania, mai romantice și mai naive; cele din România zugrăvesc spiritul național cu elanurile, volubilitatea, imaginația ardentă, tristețile voluptuoase și alintările lui de copil. Cultul literaturii orale românești este o chestiune națională. Slavii ar fi vrut să înăbușe, să mascheze patria română, învăluind-o în pliurile alfabetului chirilic. "Ce-ar fi spaniola, ascuns sub caractere arabe?", întreba Edgard Quinet. Româna a
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Transmise din generație în generație, păstrate din teamă, respectate aproape ca și cultul, superstițiile popoarelor sunt, poate, arhivele lor cele mai vechi"**. Sunt în firea românească aceste drăgălășenii ațâțătoare care caracterizează doina, aceste mici vorbe dulci, aceste diminutive prețioase, aceste alintări voluptuoase care le-nnebunesc pe femei. Povestirea este punctată de interjecții provenite din natura câmpenească și care marchează o etapă, în timp ce povestitorul recită și citește în memoria sa ca într-o carte fermecată. Nu știu nimic mai frumos, mai grațios
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
etapă a socializării realizată pe parcursul perioadei de grădiniță. Climatul școlar este mai rece și mai puțin protector. Cadrele didactice au raporturi rezervate cu elevii, iar colegii de școală nu au dispoziție să fie înțelegători cu un elev ursuz care așteaptă alintări. În școală fiecare învață să-și înfrâneze pornirile emoționale. Gândirea copilului devine sistematică, se adâncesc totodată și operațiile concrete ce permit intelectului să înțeleagă dincolo de datele percepției și reprezentării. Copilul reușește să își însușească o multitudine de noțiuni care comprimă
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]