259 matches
-
o dată pe terasa restaurantului, apare și coteiul negru, cît un pumn. Scîncește, nu atît pentru mîncare (are o burticică plină cît o ghindă grasă) cît pentru tandrețe. Îl iau în brațe, așezîndu-l poponeț într-o palmă. Nu mai scîncește. Geme alintat. De plăcere. Ziua, în spatele mustăriei, pe un butoi dezafectat, două pisicuțe, în zbenguială nebună, supravegheate îmbufnat-matur de pisoaica-mamă. Le pisicesc de la vreo zece metri: încremenesc și mă privesc țintă. Poză de revistă. La poarta Peleșului, ursul Max, negru precum coteiul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
regizor îl întreabă pe celălalt ce-a scris, deși e convins, deși e convins că și-a lăsat pe pulpa fetei semnătura. Nu! Numărul de telefon. Erau, amîndoi, nelipsiți de la concertul de vineri seara, de la Filarmonică. Ea aer de midinetă alintată, el un fel de călugăr tibetan. Foarte eleganți. Scenă finală. Ea ridicîndu-se de lîngă noul partener, altul, se strecoară felin printre fotolii și, ajungînd la frumosul (dar ursuzul) eremit, îi înmînează un teanc de bancnote. O datorie, probabil. Cinismul (hipercorect
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sac, sar, sau, sap, sat ; sare, sate); * exerciții lexicale/semantice exerciții de valorificare a unor cuvinte/expresii noi în enunțuri; exerciții de asociere a unor imagini prin prisma sensului cuvintelor care le denumesc; exerciții de formare de cuvinte derivate (cuvinte ,,alintate", cuvinte mulțimi etc.); exerciții de reconstituire a cuvintelor compuse din particule indicate; exerciții de asociere a formelor sinonime; exerciții de opunere a structurilor antonime, de asociere a acestora cu personaje pozitive negative din povești cunoscute; exerciții de actualizare a omonimelor
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
etc.; * jocuri didactice lingvistice subsumate domeniului limbii române: jocuri fonetice/fonologice: Jocul sunetelor, Cuvântul căsuța sunetelor/La ce etaj locuiește sunetul...?, Cum face...?, Jocul silabelor, Țurțuri (sau ciorchini) de silabe/sunete, Ce s-a schimbat? etc.; jocuri lexicale/semantice: Cuvinte alintate, Jocul/lumea piticilor, Lumea uriașilor, Mulțimi de..., Tabloul perechilor, Familia lui..., Dicționarul primăverii/verii/toamnei/iernii, Care este intrusul?, Cum spui altfel?, Cuvinte ascunse etc.; jocuri morfologice: A/al cui este?, Cui spui?, Fă din una, două!, Fă din două
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
Cine ajunge primul Cine este, cine sunt? Cine face așa? Cine face, ce face? Cine știe mai bine? Cine te-a strigat? Cine ți-a dat jucăria? Cu ce călătorim? Cu oaspeții la masă Cui dai? Cum spui altfel? Cuvinte alintate Cuvinte ascunse Da și/sau nu De ziua ta De-a bucătarii De-a constructorii De-a doctorul De-a familia De-a grădinița De-a școala De-a șoferii Deschide urechea bine! Dicționarul iernii Dicționarul primăverii Dicționarul toamnei Dicționarul
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
complet gol sau să fie ținut într-un sac larg, care să nu-i înfrâneze deloc libertatea de mișcare. Copilul nu va fi niciodată contrazis, educația lui fiind lăsată strict în grija Naturii. El nu va fi dezmierdat, legănat sau alintat și nu i se vor spune povești. Până la vârsta de doi ani, copilul va fi alăptat de mamă, iar în al treilea an, de animale domestice (13). Recunoaștem în această „reformă generală a moravurilor” câteva elemente din experimentele făcute de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
clatină autoritatea acestora, schimbă poziția copilului față de părinți, perturbă relațiile familiale, dând naștere la tensiuni și conflicte de pe urma cărora va suferi, în primul rând, copilul. De asemenea, bunicii prea îngăduitori, care permit copilului să se manifeste oricum, „educă” nepoți prea alintați, obraznici. c. Grupul fratern. Este cunoscut faptul că, în familie, copilul suferă influența nu numai a membrilor adulți, ci și a celorlalți copii (frați și surori, verișori etc.). Desigur, aceste influențe depind de numărul copiilor în familie, de vârsta și
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
culoare au ochii mei, părul meu? ”;„Singurel mă îngrijesc”;Ne pregătim pentru activități; Gustarea; ĂLA: ARTĂ: „Desenez o fetiță/un băiat” JOC DE MASĂ: „Reconstituie imaginea” Educație sanitară: „Dinții sănătoși” ADE: Activitate integrată DS (AM) „Să formăm perechi!” DLC”Cuvinte alintate” JOI ADP: Primirea copiilor;Întâlnirea de dimineață „Știu ce am”;„Singurel mă îngrijesc”;Ne pregătim pentru activități; Gustarea;; Plecarea copiilor OPȚIONAL 2:”Prietenul meu, calculatorul” ĂLA: BIBLIOTECĂ: „Citim imagini din enciclopedie despre corpul omenesc” ARTĂ: „Desenează un tablou de familie
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
multe, fiule vrăjit!”), cu o formulă care, trimițând la textele elenistice adunate sub au[c]toritatea lui Hermes Trismegistul, încheagă elementele retorice ale poemului într-un manifest spiritual apofatic: „Nimeni din partea locului nu mă cunoaște / [...] Nu mă deschideți, nu mă alintați! Înțelesul meu să iasă tot pe unde a intrat” (Înțelepciune). Prin urmare, glosa Cercuri la Elsinore, constituită în axa de rezistență a volumului, își dezvăluie sensurile deliberat obscure prin comprehensiune hermeneutică și decodare filologică, sugerând folosirea unei chei critice modelate
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
cum nu!? că nu mi-oi feșteli eu mânuțele tătucuței și a mămucuței! Multe slugi ați avut ca mine? Atunci, cu toatele, știind că mai ușor ar putea căpăta cineva lapte de la o vacă stearpă decât să te îndatorească o fată alintată și leneșă, au lăsat-o să-și urmeze drumul în pace și n-au mai cerut de la dânsa nici un ajutor. Și mergând ea tot înainte, a ajuns apoi și ea la Sfânta Duminică; dar și aici s-a purtat tot
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
ANCHETA Când înseră, gazda lui Zalomir intră în odaie cu o lampă aprinsă. Pe marginea patului procurorul, care tocmai se dezbrăca, își dezgolea picioarele. Speriat, acesta și-aruncă pantalonii peste genunchii nearătoși și-și sticli ochelarii către femeie. Cu glas alintat, gazda cântă : - Mare pacoste cu vântoasa asta, dom’ procuror ! Șezi, îndată trimit s-aducă niște lapte călduț. I-auzi cum oftează... - Cine ? - Vântoasa. Reluându-și mișcările obișnuite, procurorul se liniștise. întoarse ceasornicul, pături hainele și, ridicându-și un genunchi, începu
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
norocul ce-o clipă l-am avut, Să, uit, cum dup-o clipă din brațele-mi te-ai smult... Voiu fi bătrân și singur, vei fi murit de mult! {EminescuOpI 108} PAJUL CUPIDON... Pajul Cupidon, vicleanul, Mult e rău și alintat, Cu copii se hârjonește, Iar la dame doarme-n pat. De lumină ca tâlharii Se ferește binișor, Pe ferești se suie noaptea Dibuind încetișor; Cordeluțe și nimicuri Iată toate-a lui averi... Darnic când nu vrei nici una Și sgîrcit dacă
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Tu de mână mă luai Și la horă mă duceai. Eram bine îmbrăcată, Tânără și-mbujorată. Apoi am crescut mai mare, Mă plimbam pe la izvoare. Eram fată alintată Și de tineri sărutată. Anii au trecut în zbor, Am uitat de hore și de dor. Nu am nici o mângâiere, Mă cufund în trista mea durere. Aș vrea din nou la horă să mă duci, De braț cu mâna ta
Mama by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83206_a_84531]
-
intra în casă... „Ce frumos povestea bunica! Mult mai frumos decât mama sau tata. Mai frumos, chiar, decât educatoarea de la grădiniță. Ce mult iubesc acest glas, cel mai frumos și mai catifelat glas din lume...” -Dar, dintre toți, cei mai alintați erau un băiețel și o fetiță care, fiind cei mai mici, făceau, în ograda bunicilor, și cele mai multe pozne. E-adevărat, multe din aceste năzdrăvănii nu le făceau ei chiar singuri. Aveau o sumedenie de prieteni care, cu toate că erau necuvântători, pricepeau
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
le spune tuturor: Să fiți cu mare băgare de seamă pe unde călcați” Să nu striviți țâncul! Peste alte câteva săptămâni, Motănel crescuse asemeni voinicului din povestea minunată. „unde-i acum pisoiașul firav și fricos care trebuia ocrotit, mângâiat și alintat tot timpul?” se întrebau copiii. Nu-i vorbă că de mângâieri și alintări nu duce el lipsă nici acum, că tare i mai plac! Însă, de la o vreme, în căpșorul țâncului nu mai era altceva decât mâncare și joacă. De cum
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
repezindu-se. Nu e vina ta, Charles. Va trebui să te obișnuiești cu acest fel de comportament, să știi. Nu ne felicită nimeni? a spus Belinda bosumflată. Tati, s-a întors către tatăl ei și a continuat pe un ton alintat. Nu te bucuri că sunt atât de fericită? Sir Richard s-a topit. —Draga mea copilă... S-a ridicat și el în picioare și a îmbrățișat-o. Dominic a chemat un chelner și a comandat șampanie. Geneviève o săruta acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
bucuria, mirajul înserărilor. Diminețile, în schimb, erau minunate. Lumina parcă pășea temătoare peste case, peste ogrăzi, peste dealuri, peste sufletele noastre. Soarele se urca lin, răsfățat, întârziindu-și venirea în Lume. Mai mult parcă se juca de-a răsăritul, copil alintat, râzând, dând din mâini și zvâcnind de picioare când mama îl desfată, să-i schimbe pelincile, să-i curețe dusul somnului. Aici, în București, de la primele mele contacte cu universul lui, am trăit fascinația înserărilor. Amurgurile de toamnă, în special
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
sînt plictisitoare. — Cărțile sînt oglinzi: vezi În ele numai ceea ce ai deja În tine, replică Julián. Don Ricardo Aldaya rîse din nou. — Bine, vă las singuri să vă cunoașteți. Julián, ai să vezi că Jorge, dincolo de mutrișoara aceea de copil alintat și fudul, nu-i atît de prost pe cît pare. Are ceva din taică-su. Cuvintele lui Aldaya căzură ca niște pumnale asupra băiatului, cu toate că zîmbetul său nu cedă nici un milimetru. Julián se căi pentru replica lui și i se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
3126 din Hollywood. Danny se gândi la Buickul furat din fața clubului de jazz din ghetoul negrilor. Avem ceva poze ale deținutului? — Tocmai au sosit. Danny își îndulci vocea: — Mă ajuți cu documentația, dragă? Câteva telefoane? Vocea lui Karen se auzi, alintată și mieunată, cu tot zgomotul de fond. — Sigur, Danny. Vii să iei pozele? — În douăzeci de minute. Danny privi în jur și văzu că specialistul în amprente se întorsese la lucru. Adăugă: — Ești o dulceață. Speră că fata l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
sonoritate. Tot ce-i spuneai o lăsa rece și răspundea abia sau deloc. Primea fără nici un fel de comentariu îngrijirile Elenei, iar ca răspuns tandreței lui Hallipa avea gesturi 87 mecanice, fără de elan. El o trata ca pe un copil alintat, ... o boală rea, cu o satisfacție recunoscătoare pentru faza asta prielnică, care îi îngăduia să rostească, după voia lui, afacerile așa de importante ale moșiei. De altfel, nu o mai considera ca pe o bolnavă! în afară de casă, povestea pretutindeni cu
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
intenție ca Doru să fie cit mai atent, cât mai plin de solicitudine pentru vara lui: "Ai lovit pe Eliza. . ." "Ajută Elizei". . . "De ce nu spui Elizei?. . ." "Șezi mai bine de partea cealaltă, lingă Eliza!. . ." Eliza, inocentă și grațioasă, se lăsa alintată fără a-și înceta serviciile. Cum Doru era nerăbdător să lase pe Lenora singură cu Lina, Mini îi făcu acest mare serviciu, manifestând dorința de a vedea vestibulul cel părăsit. Hallipa se scula să o conducă. Lenora, emoționată ca de
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
consuma doar cu repeziciune tot ce se punea pe masă; nu știu din care pricină, avea aerul că ne supraveghează. La plecare, logodnicul îi învelea umerii într-un șal albastru; cu o tandrețe de schelet, ea făcea mici marafeturi, strîmbîndu-se alintat. Coboram într-o seară către centru. Pe Ovidiu l-am zărit discutînd cu mare aprindere cu un individ care îl contrazicea. Băiatul mi-a făcut un semn. Din ochii lui holbați, individul scăpă niște priviri atât de albastre, de sarcastice
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
mătușii mele, care ședea pe strada Cuțitul de Argint. Singurică, văduva s-a grăbit să-mi încredințeze basetul ca să i-l duc la plimbare. Cățelul răspundea la numele de Șun și, după ce m-a lătrat în ușă, acum mă privea alintat. În mijlocul parcului se înălța un monument sub care odihneau eroii comuniști. Pe postament încremenise o santinelă. Șun, care dorea cu înverșunare să facă pipi pe monument, mă tîra îndărătnic către treptele din marmoră neagră. Deodată soldatul se însufleți, făcîndu-ne un
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
ghicit răspunsul și îndată a aprins o lumânare, plecând grăbit. După puțin timp, foamea îmi era astâmpărată. Îndată pe măsuță ședea și o oală cu apă proaspătă...Din prag îl aud pe bătrân urându-mi noapte bună, într-un fel alintat, ca unui copil... Sărut dreapta, părinte, și noapte bună! - i-am răspuns eu recunoscător pentru toate cele. După rugăciune, m-am culcat cu gândul la cele citite peste zi...Ca și cum locul ar fi vrăjit, am adormit pe dată...Ori de câte ori când
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
apă-șiroaie S-alin iute setea din flori; Aștern umbră lină pe frunze-n grădină La prînz, cînd au vise-n culori. Pe aripi, amîndouă, aduc stropii de roua Ce mugurii-i școală din dulce visare, Cînd stau pitulați, de mama alintați, Pe cînd ea dansează în soare. De mă-ntunec la fața, dau ploaie cu gheață Ce-albește cîmpia-n ropot de sunet, Și-apoi dintr-o dată, dizolv gheața-n apă, Si zbor mai departe în zarva de tunet. Cern grele zapezi
Roze, crini, metafore by Procopie P. Clonţea [Corola-publishinghouse/Imaginative/901_a_2409]