199 matches
-
accentuează rapiditatea, spontaneitatea reacției salvatorilor, în timp ce P4 conține două propoziții narative despărțite prin virgulă și prin conectorul argumentativ DAR. Caracterul de monoremă al ultimei propoziții: dar mort, contrastează cu lungimea frazelor precedente, mai ales cu P1. Cele două monosilabe cu aliterația lor în consoana r contrastează cu lungimea de șapte plus șase silabe despărțite prin virgula centrală din P1. Contrastul produce un interesant efect stilistic de sens: concluzia-clauzulă sporește tragicul prin scurtimea ultimului cuvînt și prin contrastul dintre euforia inițială, susținută
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
copilărie și care joacă un rol capital în structurarea discursului. Această funcție comportă o atitudine introvertită față de semnele verbale în unitatea lor dintre semnificant și semnificat și dobîndește o poziție dominantă în limbajul poetic. (Jakobson 1973: 485) 3.1. De la aliterație la paralelismele gramaticale Trebuie să ținem cont de patru tipuri de legări, deoarece ele joacă un rol adeseori important inducînd relații de echivalență între punctele unei secvențe verbale: Repetiții de foneme (aliterații și rime, paragrame și anagrame). Repetiții de silabe
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
limbajul poetic. (Jakobson 1973: 485) 3.1. De la aliterație la paralelismele gramaticale Trebuie să ținem cont de patru tipuri de legări, deoarece ele joacă un rol adeseori important inducînd relații de echivalență între punctele unei secvențe verbale: Repetiții de foneme (aliterații și rime, paragrame și anagrame). Repetiții de silabe și/sau a unui anumit număr de silabe (ritm redat de număr). • Repetiții de lexeme și jocuri de omofonie, sinonimie, antonimie. • Repetiții de grupuri morfosintactice (paralelisme gramaticale). Există un tip de reluare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
preia ștafeta pentru a pronunța una cîte una următoarele două litere din cuvîntul gimnast. Forma lui M descrie desenul vizual al celor "două cute pe vintre" de la începutul celui de al doilea paragraf. Dar "Mulat într-un Maiou" reia în aliterație fonemul /m/ și continuă cu un joc al omofoniei cu litera N și cu "aine" [vintre] ("cuta de la coapsă pînă sub burtă", cum spune Littré). Omofonia literei M cu prezentul verbului aimer: [/em/] declanșează izotopia erotică deja prezentă în șuvița
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sau invers? Ce se ascunde în această dispută este întrebarea dacă experiența fenomenală ar trebui limitată după o politică retorică și simbolică înaltă. Aici se observă popularitatea temporară a eufuismului, un stil artificial care folosește în exces antiteze, comparații neobișnuite, aliterații și asonanțe și care conține numeroase referințe clasice și biblice. Problema fundamentală a eufuismului era una de exces retoric. Problema nu este utilitatea comparației, sau antiteza și aliterația, ci faptul că aceste figuri de stil erau folosite în exces iar
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a eufuismului, un stil artificial care folosește în exces antiteze, comparații neobișnuite, aliterații și asonanțe și care conține numeroase referințe clasice și biblice. Problema fundamentală a eufuismului era una de exces retoric. Problema nu este utilitatea comparației, sau antiteza și aliterația, ci faptul că aceste figuri de stil erau folosite în exces iar rezultatul riscă să fie pur stilistic, aproape lipsit de conținut. Drept consecință, o realitate simbolică elaborată a pus în umbră încercările de a reflecta o realitate temporală, în ciuda
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
peștele Scolipidus din râul Araris [Ararat] e alb ca zăpada atunci când e lună plină și negru precum cărbunele ars când e lună nouă, așa și Euphues, care era foarte zelos atunci când am devenit prieteni, iar acum e fără de credință" (232). Aliterațiile și asonanțele abundă. Fiecare propoziție conține o antiteză. Putem observa comparații peste comparații în legătură cu peștele Scolipidus. Dacă Euphuis este asemănat peștelui, este asemănat ș lebedei albe și negrului cărbunelui ars? Mai mult, clasicul și biblicul Scolipidus se referă la latinul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
maximă jurnalistică îndrăgită, deși nu putem exclude posibilitatea că W. Kemp urmărea la rândul său să profite de reușita sa precum profitaseră scriitorii de balade. La Kemp se poate observa încercarea de a evita excesele retorice atunci când își permite câteva aliterați elaborate și antiteze - influențe ale eufuismului: "eu, altfel numit Caualiero Kemp, maestrul dansatorilor Morris, primarul orașului Heighs și singurul care face clopoțeii să zornăie și cel mai bun dansator dintre Sion și muntele Surrey, am început să dansez cu voioșie
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
și i-a făcut semn toboșarului cu o plecăciune lină să înceapă. Toboșarul a lovit iar eu am mers înainte cu a mea Lady Marian, care își scutura șoldurile pline: și am mers către Melfoord, un drum lung (14). Cu excepția aliterației din ultima propoziție, contrastul cu eufuismul lui Lyle este foarte evident. Un alt predecesor al jurnalismului literar narativ este relatarea narativă de senzație. Nu ar fi exagerat să spunem că senzaționalul este un predecesor necesar al jurnalismului literar narativ. Senzaționalul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Ideea reprezintă semnificația operei și are menirea de a include atitudinea autorului față de tema abordată, precum și gama de sentimente și trăiri umane. Într-un fel, ideea reprezintă ceea ce este de Învățătură pentru cititor. MIJLOACELE ARTISTCE Figurile repetiției 1. Repetiția fonologică:aliterația: „Prin vulturi vântul viu vuia...” (consoane); - asonanța: „Căci unde-ajunge nu-i hotar...” (vocale); - anafora: „Tot ce e perfid și lacom, tot Fanarul, toți Iloții...” (cuvânt);anadiploza: „Cine face bine, bine găsește... (reduplicare); - antimetateza: „Tu blând noroc al unui vis deștept
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
copiilor, ale fetelor tinere, ale bărbaților etc. A treia parte este dedicată cântecului în sine. Forma prozodică a culegerii este una fixă, versurile fiind octosilabice, ritmul trohaic, fără rimă, dar cu armonie și muzicalitate interioară, întâlnindu-se frecvent asonanța și aliterația. O altă caracteristică a culegerii ar fi diversitatea tematică. Ion Stăvăruș consideră că multe dintre cântecele din Kanteletar se apropie de doina din Carpați, fără a exista însă acele stereotipuri caracteristice de tipul "foaie verde". O explicație pentru asemănarea dintre
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
formă de expresie, reușind să redea sentimentele profunde ale ființei umane. În continuarea studiului, Senni Timonen face câteva considerații referitoare la caracterul poeziei lirice finlandeze. Despre vechea poezie lirică fino-careliană aflăm că avea metrul trohaic de patru măsuri și folosea aliterația și repetiția. Metrul kalevalian era o caracteristică a teritoriului balto-finez și era utilizat în cântece epice și lirice, descântece, ghicitori și proverbe. Metrica se schimbă în Finlanda de vest după Reforma din secolul al XVII-lea, în celelalte părți ale
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de clasificat, prezentînd trăsături comune atît cu familia austroneziana, cît și cu limbile papua"293. Tipologic, s-ar mai putea aminti sistemele fonologice simple (număr redus de consoane și vocale, absența grupurilor consonantice dificil de pronunțat), muzicalitatea fluxului sonor (asonante, aliterații), două procedee morfologice intens utilizate: reduplicarea și afixarea, lipsa genului; la fel ca în limbile chino-tibetane, există zeci de clasificatori care exprimă caracteristicile obiectelor numărate (de exemplu formă, mărimea, funcția etc.); la fel ca în coreeană, japoneză sau thailandeza există
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
și ce e fără de viață. Trăim un sentiment de gol. Apoi focul se stinge, umbrele încă dogoritoare se pierd, un oaspete se îndepărtează pe o stradă în miez de noapte, uitând în urmă "mâhnirea promptă a însingurării...". Larkin găsește o aliterație extrem de potrivită pentru această mâhnire derutată: o numește "plantă prolifică". Blake, Byron, Tennyson, Eliot se contopesc. Plouă pe o stradă unde se lasă seara, peste "stânci" Eliotiene (lipsite de conotațiile din original), fete cu chipuri tulburate fug ca rănite de
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
surpriză, supărare); - ortografierea diftongilor, a triftongilor și a vocalelor în hiat; aplicarea regulilor fonetice de despărțire în silabe a cuvintelor; - folosirea corectă a accentului; - semne de ortografie cu implicații la nivel fonetic: apostroful, cratima; - resurse ale expresivității la nivel fonetic: aliterația, asonanța; 3.2. Dezvoltarea competenței de comunicare la nivelul lexico-semantic se realizează prin desfășurarea a trei tipuri de activități corelate: dezvoltarea vocabularului prin însușirea de cuvinte noi și folosirea acestora în comunicare; activizarea vocabularului elevilor prin comunicarea orală și scrisă
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
există, mai întâi, relații între un semn și alte semne lingvistice. Acestea se pot stabili în mai multe feluri: a) relații cu semne izolate, care se stabilesc, la rândul lor, după "profilul material" (e cazul rimei, al asonanței sau al aliterației) sau după "profilul conținutului" (în cazul cuvintelor cu "formare transparentă", precum it. pipistrello, en. bat, fr. chauvesouris, germ. Fladermaus, lat. vespertilio, dan. flagermus etc.). Majoritatea exemplelor din această ultimă categorie țin de atât de condamnatul procedeu al "etimologiei populare", care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
privind forma) apar în normă. Trebuie să avem în vedere faptul că activitatea creatoare în limbaj, în special activitatea poetică, constă în mare parte în a descoperi, de fiecare dată, noi asociații privind semnificația (imagini) sau latura formală (rimă, asonanță, aliterație, armonie imitativă etc.), posibile în sistem (adică, existente virtual), dar inedite în normă."349 Așadar, ca semantică a normei, semantica configurativă este totodată o semantică asociativă, asemănătoare în parte, dar diferită în mare măsură de semantica opozitivă ce analizează structurile
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
îndeosebi prin epitete și elemente cromatice;sonorități: dramatice, acute, stridente etc. sau calme, duioase, armonioase, joviale; cu aceeași motivație ca a coloritului; - imaginile sonore se compun, de regulă, cu elemente la nivelul fonetic (vocale, consoane etc.), morfologic (interjecția) sau stilistic (aliterația, onomatopeea, etc.);pastelul este o adevărată probă pentru realismul și caracterul național, popular al artei scriitorului; - autorul își face cunoscută atitudinea înalt contemplativă, deci subiectivă, în fața frumuseților eterne ale naturii; sau se folosește de peisaj doar ca pretext pentru a
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Totuși, în unele opere literare (mai ales în poezia lirică) aspectul sonor poate fi un factor important al structurii lor generale. Atenția poate fi atrasă asupra acestui aspect prin diferite mijloace, cum sunt metrul, anumite succesiuni de vocale sau consoane, aliterațiile, asonantele, rimele etc. Acest fapt explică - sau mai degrabă ne ajută să explicăm - caracterul nesatisfăcător al -multor traduceri de poezie lirică, deoarece aceste eficace figuri de sunet nu pot fi transferate într-un alt sistem lingvistic, deși un traducător talentat
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
în poziție finală. Penultimul grup corespunde figurii de stil a anaforei. Ultimul include fenomenul comun al rimei. Conform acestei clasificări, rima apare doar ca un exemplu de repetiție a sunetelor și nu trebuie studiată excluzând fenomenele analoge, cum ar fi aliterația și asonanta. Nu trebuie să uităm că efectul acestor figuri de sunet variază de la limbă la limbă, că fiecare limbă își are propriul ei sistem de foneme și deci de opoziții și similarități de vocale sau afinități de consoane și
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
lui Viktor Jirmunsky, *9 care analizează efectele rimei mai detaliat decât noi și urmărește istoria acesteia în Rusia și în principalele țări apusene. Se cuvine ca figura de sunet, în care repetarea unei vocale sau a unei consoane (ca în aliterație) este decisivă să nu fie confundată cu imitația sunetelor care constituie o problemă diferită. Imitația sunetelor s-a bucurat de foarte multă atenție, atât datorită faptului că unele dintre cele mai cunoscute pasaje de mare virtuozitate din literatura poetică urmăresc
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
O altă împărțire distinge între figurile "vorbirii" sau "figurile verbale" și "figurile gândirii". Ambele dihotomii au însă defectul de a se referi la o structură externă, foarte superficială, căreia îi lipsește funcția expresivă. Astfel, în orice sistem tradițional, rima și aliterația sunt ambele considerate drept "scheme" fonetice, drept ornamente acustice ; totuși, noi știm că atât rima inițială cât și rima finală pot sluji la închegarea sensului, pot funcționa ca elemente de cuplaj semantic. Secolul al XIX-lea considera calamburul drept un
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
genezei: „Marea-i marea-i, mărgini n-are;/ Leri domnesc/ Da’ diadâncă niși potrivă” (Dubău - Transnistria). Fără limite spațiale și fără fund, apa aceasta pare exact acea fons et origo în care Mircea Eliade vede „matricea tuturor posibilităților de existență”. Aliterația și asonanța din sintagma mării fără capăt augmentează la nivel auditiv senzația imensității, atmosfera de incantație creată făcând din însuși textul colindei unul cu aparență sacră. În balada Ardiu - Crăișor I(30), toposul mării fără maluri este ulterior diluviului, pentru că
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
imitarea modelului oferit de educatoare. Nunțele de intonație sunt determinate și de tipul de comunicare: narativa, adresativă, exclamativa sau interogativa. în grădiniță, poeziile pot fi și material folosit pentru corectarea și exersarea pronunției, acestea fiind poeziile care conțin onomatopee, paronime, aliterații , ce constituie un material eficient pentru formarea auzului fonematic. Prin conținutul lor tematic foarte variat și bogat, poeziile constituie un important mijloc de stimulare a potențialului intelectual, estetic și moral al copiilor. Trecând la Jocul didactic, trebuie apreciat faptul că
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
unde se regăsește, într-o poezie ca Saturn, ritmul strofei din Luceafărul. Alăturarea unor strofe din poemele celor doi arată, izbitor, o armonie a expresivității pe care, zice Pillat, "zadarnic încerci să-i exlici vraja prin ritm, prin rimă, prin aliterații surprinzătoare", "farmecul poetic (...) scapă ultimei analize, oricât am dori-o de pătrunzătoare", fiind rezultatul încercărilor din transformarea alăturării cuvintelor în zeci de variante, cu conștiința nevoii de "armonie poetică". Romantismul asumat din lirica germană, pesimismul gândirii schopenhaueriene, rezonanțele din vechea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]